2,302 matches
-
cuprinsese pe Români și cu care și mass-media occidentală părea a fi complice, admirativă. Apoi, după puține săptămâni, „roata” mare a „Înțelegerii Apusului” s-a Întos Încă o dată: „prima revoluție trăită În direct la televiziune!” a devenit „profund suspectă”, „profund discutabilă” și, influențabili, nesiguri de propria istorie, cum se pare că suntem, am preluat iute aceste „dubii” ale opiniei publice occidentale; mai mult, am făcut din ele axul propriei noastre judecăți și o bună parte a elitei intelectuale, În frunte Încă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care se revoltă contra unilateralității spre care nu puțini gânditori Împing ființa umană, limitând-o la Rațiune, cu atâta persuasiune și fanatism aproape, Încât chiar și acest concept, unul dintre cele mai impozante și necesare din câte avem, devine cumva... discutabil! Dintr-o formă a libertății, cum a apărut această noțiune marii școli enciclopedice franceze ce și-a luat maestru pe primul „criticist” al filosofiei moderne, pe Descartes, ea, după nici două secole, a Început să devină un fel de frână
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu rareori, din grabă, din lipsă de instrucție specifică, cade În cea mai dezolantă trivialitate. 15 Unii, citind aceste rânduri, vor crede că Încerc să-mi disimulez erorile sau, mai grav, Într-un fel, să-mi ridic singur postamentul unei discutabile statui. Nu contrazic cu fermitate nici unul dintre aceste reproșuri - ca și altele, de care nu mă’doiesc că voi fi asaltat, prea puțini sunt și vor fi cei care vor discuta cu calm și seriozitatate extrapolările mele teoretice, Încercările de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încă o dată, cu dl Grigurcu sau cu veleitarul literar G. Liiceanu - și se afirmă o directă injoncțiune a moralei În creația vie și reală a mai multor decenii. Au fost „condamnați” În trecut și un Maiorescu sau Eminescu pentru „moralitate discutabilă”, sigur din alte puncte de vedere; azi, domnii și doamnele mai sus citați și citate ar fi vrut ca scriitorii români să se comporte, poate, precum tânărul Jan Palach, care și-a dat foc În semn de protest, dar acest
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din aproape orice impas. Dacă aș vrea să duc paradoxalitatea până la capăt, aș spune că, de fapt, acum, la senectute am toate motivele să mă bucur. Am În spate nu numai ceea ce se cheamă, cu un cuvânt pretențios, o „operă” (discutabil este dacă ea va rezista sau nu!Ă și... moartea accidentală sau absurdă nu mai poate să-mi „strice planurile și ambițiile”. Ea, când va veni, distinsa și, cum se spune, macabra Doamnă - Nemții o masculinizează, este acel bărbat grav
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la veșnic discutata și prost Înțeleasa „transvaluare a tuturor valorilor!”. Atunci, abia, „Dumnezeu va fi cu adevărat mort - adică inutil!”. Deși pare una din alegațiile sale cele mai „clare” și mai „actuale”, pentru mine ea este cea mai vagă, mai „discutabilă”, și eu, În ceea ce mă privește, deși nu numai că Îl consider ca pe unul dintre maeștrii mei de hârtie, extrem de „apropiat” și de formator - unele fraze sau exclamații ale sale parcă le-am pronunțat eu Însumi „În vis”, În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
consultată și lucrarea mai veche a unui eminent specialist britanic În problemele Europei Centrale: Hugh Seton-Watson, A History of the Roumanians, Cambridge, 1934. În sfârșit, sinteza colectivă Istoria românilor, 8 volume (din zece preconizate), București, 2001-2003, apărută sub egida Academiei Române, discutabilă Întreprindere de istorie „oficială“, pe un ton destul de naționalist, reluare a unui proiect din anii comunismului. 2. P.P. Panaitescu, Interpretări românești, București, 1947, ediția a II-a, 1994, capitolul „Problema originii clasei boierești“. 3. În problema vasalității față de Ungaria, pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vrei să rămâi înăuntru. Atmosferă de angoasă tulbure, insidioasă, măcinând nervii unui om normal, și mai ales ai unui intelectual cu ceva lecturi la activ, a cărui vulnerabilitate psihică se hrănește prin accesul la o memorie culturală de o ambivalență discutabilă. Aceste „achiziții” literare, acest „combustibil” al spiritului, în labirintul de la Oktyabriskaia, cum spuneam, nu te ajută, ci te dezavantajează. Începi să vezi stafii acolo unde nu e vorba decât de un ecleraj execrabil, să exagerezi pericole abia mijite. Mirosul rânced
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
poziție, suspect de-a dreptul pentru cei care nu îndrăzneau să iasă din directivele nespuse, dar cu atât mai tiranice ale unui grup de influență, de opinie! Oamenii, azi, la sfârșitul și începutul unui secol de-o modernitate tot mai discutabilă și obositoare, împărțiți nu după opinii, ci după interese stringente și după comandamente de grup - marile condensări de populație, ca și evenimentele brutale, enorme, politice ale secolului trecut o explică, poate! - au „oroare” de „animalele singuratice” de „inși atipici”, născuți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
domenii mai mult sau mai puțin izolate de ființa mișcătoare și istorică a poporului, cum s-a întâmplat, poate, cu unele popoare din Vest, la care artele și științele au înflorit după închegarea națională (deși, și în cazul lor, e discutabilă această separare!Ă. Geniul creator al țărilor din centrul și estul Europei s-a dezvoltat amplu și profesionist târziu - mai ales în cazul celor trei state confirmate în legitimitatea lor după primul război, la Trianon, Cehoslovacia, Serbia și România (dintre
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
noul profil al revistei pe care aveam să o facem împreună”. Nu știu de ce, de felul meu optimist, uneori chiar și nerealist de-a dreptul, mânat de utopiile mele, dar și de vitalismul meu ce mă împinge în unele situații discutabile, pentru o dată am fost rezervat și mi-am exprimat scepticismul față de hotărârea pe care o vor lua „cu adevărat, forurile”. Într-adevăr, „forurile” cele mai înalte, speriate de aerul cam prea „liberal”, prea „ne-organizat” al acelei plenare sau temându
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și a speranței, fără de care nici indivizii și nici popoarele nu pot dăinui. Amicii mei, se’nțelege, nu contestau „adevărul meu”, dar ca mai totdeauna - și, mi-este teamă și azi! -, excesul de argumente și de patimă îmi făcea poziția discutabilă. Or, tocmai acest „exces” de credință, acest patos - în opoziție cu flegmatismul ironic al prietenilor mei munteni! - mă colorau atunci, ca și acum, ca pe un nordic: cineva care trăiește - cel puțin în problema națională -, un adevăr cu prea mare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acum rezervat doar acestora din urmă, și anexat periferiilor Ierusalimului. Este o fortăreață de beton, de care lumea se ține, temătoare, la distanță. Atât locuitorii, cât și dughenele din jur s-au mutat în altă parte. Recensământul, inițiativa atât de discutabilă a guvernatorului Quirinus, n-a fost unul disuasiv. În politică nu se cântărește, se numără. Dar aritmetica nu este neutră, iar în Orientul Apropiat încă și mai puțin. Când autoritățile încep să numere evreii dintr-o țară creștină, creștinii dintr-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de multe ori nu-mi place prea mult să fiu cel care sunt... Dacă nu ai fi scris, dacă nu ai fi făcut literatură, ce altceva ți-ar fi plăcut să faci pe lumea asta? Câtă literatură am făcut... e discutabil, dar e tot ce am putut să fac mai bun. Mi-ar fi plăcut să am timp să citesc mai mult, să văd mai multe filme, să ascult muzică pe îndelete, dar toate astea sunt incluse în "a face literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
despre "generația '80", articol reluat în antologia lui Gheorghe Crăciun, "Generația '80 în texte teoretice", spuneați că generația în discuție nu a asimilat, din diverse motive, moștenirea literară... O generație, totuși, care nu asimilează o moștenire nu e o "generație discutabilă"? Că, până la urmă și Afrodita s-a născut din spuma mării... Ei, cam tot așa, ca Afrodita, din "spuma" tradiției s-a născut și generația '80. Ea a început, dintr-un exces de euforie inaugurală, printr-o respingere neproblematizantă, en
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dislocă, ne scoate din obișnuințele noastre inclusiv intelectuale, din sistemele de referințe cu care uneori nici nu ne-am deprins bine, aidoma unor mode de vestimentație, coafură, cosmetică. Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu ne-au dovedit că, în ciuda unor puncte discutabile, deloc puține, ale întreprinderii lor, se pot alcătui încă istorii literare solide, pe urma de care nu s-ar putea face abstracție a exemplarului G. Călinescu. În ce mă privește, cred că unitatea de perspectivă, de pattern al recepției, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sociale, literatura română mai are, astăzi, o vulnerabilitate capitală: a pierdut bătălia pentru școală. După ce, timp de două secole, națiunea noastră s-a construit și consolidat bazându-se pe binomul școală-literatură, școala românească de azi, în temeiul unor teorii pedagogice discutabile, nu mai cultivă nici lectura, nici cultura generală. Cine să mai citească, peste o generație sau două, dacă tinerii nu sunt învățați să citească, dacă nu sunt ajutați, cu pasiune și cu înțelegere, să descopere lumea spiritului? Instituția literară românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alți oameni care depindeau de administrația târgului). Același document arată că numărul total al negustorilor și meseriașilor (inclusiv cei 611 sudiți) reprezintă aproximativ un sfert din întreaga populație, ceea ce sugerează o cifră de aprox. 2.500 de locuitori, cifră iarăși discutabilă, pentru că se situează sub indicatorii de care dispunem. Altă statistică a fost alcătuită la începutul anului 1832: ea arată că târgul avea 1217 case și 4.817 suflete, în care erau incluși boieri, femei și copii. La începutul perioadei regulamentare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a contribuit la dezvoltarea lui economică și socială (fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea, Iliaș Rareș și Ștefan Rareș, fiii lui Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Viteaz). Neîndoielnic, fixarea unei capitale este un fapt extrem de discutabil, ce se raportează nu numai la situația internă, ci și la cea internațională. Părerea lui Nicolae Iorga, cu privire la stabilirea capitalei Țării Moldovei în orașul Botoșani, în timpul domniei lui Petru Rareș, și opțiunea că acesta poate fi numit al doilea părinte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărei rol de asistență publică nu este deloc discutabil, cum se întâmplă cu bolnițele de mănăstire. Reputația unor duhovnici și a unor icoane făcătoare de minuni a fost nucleul viitoarelor ospicii. Izolarea altor mănăstiri ni se pare a fi avut și ea rolul ei căci, pe lângă mănăstirile mari, către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că universul este etern și nesfârșit, respingând orice creație, admițând doar legile dinamicii materialiste, viața fiind o expresie a acestei dinamici, un schimb necontenit între anabolism și catabolism. Speciile în evoluția lor sunt produsul acestor procese dinamice. Aceste concepții sunt discutabile. El însuși nu utilizează termenul de materialism, preferând corolarul "realist". Am citit, cu ocazia redactării acestor note, o parte din opera scrisă a lui N. Leon, inclusiv "Jurnalul" său, foarte puțin cunoscut astăzi, după ce a creat o vogă în anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
noiembrie 1503 (în Machiavelli, Lettere, pp. 172-173, 180) care privesc o serie de beneficii mari în Toscana au fost uneori considerate (de pildă de Brucker, "Niccolò Machiavelli", p. 86) că indicând interesul lui Totto pentru ele, dar această interpretare este discutabila. Deținătorul nenumit al beneficiilor enumerate ["d'età d'anni 64" în 1503] era Niccolò Pandolfini, episcop de Pistoia, care era un client în patronajul familiei Medici. Lui i-au fost acordate beneficiile rămase în urmă exilului lui Giovanni de' Medici
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vă spun, mă așteptam să câștigăm, dar nu să luăm chiar trei puncte, mă gândeam că și două puncte erau foarte bune.” 267 Întrebat dacă putem spera la o promovare la finalul acestui sezon, antrenorul Științei a spus: “Asta e discutabil, dar vrem să ajungem acolo și, dacă o să fim în stare, dacă o să jucăm bine, sigur că o să promovăm.” Referitor la setul pierdut de echipa băcăuană, Cornel Păduraru a declarat: “Poate a fost și o anumită relaxare, deși a fost
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Dar să demonstrez. Trebuie, În primul rând, să fie clar pentru toată lumea că nu există altă sursă de energie decât Soarele. Tot ceea ce cunoaștem și folosim sunt doar forme transformate sub care ea se prezintă. Energia nucleară e o excepție discutabilă; de altfel, Îi va veni și ei rândul la acest microfon. Regula se aplică și la hidrogen. El a existat ca atare doar În prima fază a existenței Pământului. Acum, Înainte de a fi folosit drept combustibil, el trebuie produs, evident
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o comunitate etnică, cu o cultură specifică, originală, dar cu un caracter închis, refractară oricăror influențe externe. Depozitarul culturii specific românești este satul; acesta, spre deosebire de oraș, aprecia geograful și pedagogul Mehedinți, păstrează încă vechea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]