2,525 matches
-
este studiul de caz. Cercetările calitative sînt adesea folosite înaintea derulării cercetărilor cantitative, fiind surse pentru lansarea unor ipoteze ce vor fi verificate, sau ulterior, ca metode de validare a rezultatelor obținute. O delimitare mai clară între cele două aspecte discutate - cantitativ versus calitativ - poate fi făcută și în funcție de metodele de cercetare folosite. În general, studiile care au la bază metoda experimentului, aplicarea unor teste docimologice sau psihologice, aplicarea unor chestionare standardizate sau interviuri structurate sînt studii cantitative, iar cele care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat. -Încheiați această secțiune a raportului prin redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concepte și suportul explicativ al demersului. 5.3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate ca
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
împiedică în mod direct valorificarea potențialului creativ în grup. Între factorii frenatori de ordin organizațional, menționez grupul insuficient (uneori deloc) pregătit pentru a participa la discuții. Membrii nu au sentimentul de apartenență la grup și nu manifestă interes pentru problemele discutate: nu au pregătirea sau competența necesară pentru a participa la discuții; modul în care se prezintă problema este inadecvat (cel care expune subiectul spune totul, nu relevă punctele slabe ale problemei, nu provoacă emiterea de idei); anterior discuției, membrii nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
brainstorming unde se discută problema îmbunătățirii unui produs al firmei, pe lângă ingineri, din grup pot face parte: un contabil, un distribuitor de produse, un specialist în publicitate, un vânzător de produse, etc. Aceștia pot oferi o altă perspectivă asupra subiectului discutat, elaborând idei la care specialiștii nici măcar nu s-au gândit. 3. Din grup este bine să facă parte persoane de vârste diferite. Tinerii se caracterizează prin: lipsa de prejudecăți, nonconformismul gândirii, capacitatea de a „se juca cu ideile”, lipsa temerilor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să-și imagineze un computer care oferă informații și imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru și obiectiv. Nu oferă interpretări și opinii. Când poartă pălăria albă, gânditorul trebuie să imite calculatorul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. Albul (absența culorii) indică neutralitatea. Purtând pălăria roșie, gânditorul poate spune așa: „Așa simt în legătură cu...” Această pălărie legitimează emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
generează ideile noi; * pălăria galbenă → aduce beneficii; * pălăria neagră → identifică greșelile; * pălăria roșie → spune ce simte. În cazul rezolvării unei probleme, pălăria albastră va fi cea care va formula problema. Pălăria albă va oferi informațiile și materialele disponibile în legătură cu problema discutată. Se poate ajuta de întrebările: „Ce informații avem?”, „Ce informații lipsesc?”, „Ce informații am vrea să avem?”, „Cum putem obține informațiile?”. Pălăria verde va viza soluțiile posibile, cu accent pe ideile creative. Se poate ajuta de formulări de tipul: „Șansa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
remarcabile la care și-au adus contribuția, pe rând, potrivit „rota tivei“ guvernamentale dirijate imperturbabil de regele Carol, atât conservatorii, cât și, mai ales, liberalii. Simplificând, putem totuși conchide că Partidul Liberal, ca reprezentant al burgheziei, a fost, în perioada discutată, un partid de acțiune, de inițiative, în timp ce partidul conservator s-a manifestat îndeosebi ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea proprietate funciară. 30 studiu introductiv 53. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1910-1914, vol. IV, ed. a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deputați erau în număr de 10, și anume: Manolache Costache, Kogălniceanu, Vernescu, Ion Brătianu, Stolojan, Chițu, Candiano, A.G. Golescu, C. Fusea și Furculescu.74 272 bucureștii de altădată 73. ROM., an. XIX, 30 iunie, 1 iulie 1875, p. 581. Mult discutata - atunci - convenție comercială cu Austro-Ungaria, la realizarea căreia o contribuție însemnată și-a adus-o ministrul de Externe al României Vasile Boerescu, marca - așa cum am mai arătat - o necesară atitudine de independență (nu numai economică) a României, în preajma dobândirii independenței
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A.R.P.A. În județul Suceava, un sprijinitor activ al aviației românești, militând pentru dezvoltarea ei, prin contribuții bănești, propagandă În rândurile locuitorilor, mitinguri aviatice etc. La Fondul „Marian” se păstrau diverse afișe, fotografii, 630 Eu am raportat comandantului despre cele discutate și contribuția Casei „Simion Florea Marian”, ca reprezentantă a Județului Suceava. Deoarece săptămâna viitoare Între 24-29 februarie am drum la Câmpulung Moldovenesc - Într-o misiune de propagandă aviatică, voi veni și la Suceava pentru a ridica ce se poate acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că prea m-am Întins - să transmiteți salutările mele cordiale și gândurile mele bune D-nei Apetroaei și D-lui Prof. Popa (Ă). D-lui Gorovei Îi voi scrie, căci Îi sunt datoare un răspuns. Cred că deseori vă Întâlniți și discutați lucruri frumoase, punând la cale câte ceva pentru fondul de aur al culturii fălticenene. Vă rog să mă considerați prezentă cu sufletul. Rugându-vă să primiți și D-stră cele mai cordiale salutări și urări de sănătate și succes rămân În așteptarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de a veni în țară fără teama de a fi arestați, bătuți, schingiuiți și torturați de Securitate și miliție. Dați-ne această garanție și atunci se vor întoarce toți fiii rătăcitori, iar România nu va mai fi ponegrită, înjurată și discutată de cine vrei și cine nu vrei. Noi vom veni cu aportul nostru, cu banii munciți și trudiți pe meleagurile străine, pentru a ne ajuta țara, a-i revedea pe cei dragi, a aprinde o lumânare la căpătâiul morților noștri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
necesare pentru identificare. Ce interesează este data de 6 Octombrie 1945 când a avut loc întâlnirea. în notele lui Aurel Călin se mai menționează și alte întâlniri între Nicolae Petrașcu și Dr. Noveanu, fără a se spune nimic de cele discutate. La ultima întâlnire, Nicolae Petrașcu l-a întrebat pe Noveanu dacă nu a observat cumva, că este urmărit. Noveanu l-a asigurat că nu, dar chiar în seara aceea, pe strada Alecu Russo, la mătușa lui Vică Negulescu, a fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
promis să dea și un comunicat prin care să asigure oamenilor intrați în legalitate lipsa de orice penalitate. Comunicatul a apărut în ziare înainte de Crăciunul anului 1945, dar într-o formă foarte sumară și cu mai puține garanții decât cele discutate împreună. N-a mai fost scoaterea de sub urmărirea juridică a celor care urmau să se prezinte, ci numai scoaterea de sub urmărirea polițienească. Acesta a fost și termenul dat în dovada de prezentare a celor care s-au prezentat autorităților. Am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Eugen, coleg al meu de facultate și mai târziu coleg de serviciu la întreprinderea județeană de Construcții mi-a spus, că securitatea îi cere să ne viziteze, să poarte discuții cu soțul meu pe teme date și să raporteze cele discutate. M-a rugat să-mi avertizez soțul pentru ca răspunsurile să fie cele care să poată fi transmise. Ne-a făcut mai multe asemenea vizite. La câteva zile după moartea Domnului Petrașcu, în timp ce lucram împreună, m-a rugat să ieșim pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el mi-a răspuns că a fost chemat la organele de represiune și i s-a propus să dea relații despre activitatea acestui grup de rezistență de la Iași. Tacu Alexandru a spus că în loc să informeze “organele de represiune”despre cele discutate s-a dus și a informat Grupul de rezistență asupra propunerii “Organelor de represiune”, iar consecința a fost că într-o dimineață a fost acostat pe stradă la ieșirea din curte și bătut de un necunoscut până a căzut jos
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
sale articole, apărute adesea la rubricile „Cronica literară”, „Recenzii”, „Note de lector”. Adept al modului didactic de a comenta literatura, considerând drept repere indiscutabile regulile retoricii, ale bunului-simț, respectarea principiilor morale impuse de practica socială, el a urmărit conformitatea operelor discutate cu ceea ce credea sincer că e adevărat, bine și frumos. Înclinat spre analize formale, e iritat de orice consideră că ar fi abatere de la prozodie, de la convențiile estetice și etice, constatând, de pildă, după o amplă investigație, „lipsa de conștiință
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
în deceniul al patrulea, la început de drum: Emil Giurgiuca, George Boldea, Ion Șiugariu, Teodor Murășanu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu ș.a. Un anume didacticism, detectabil în insistența demonstrației și în parantezele, rare totuși, care colecționează ezitările de stil din operele discutate, nu împovărează discursul critic, remarcabil și, înainte de toate, individualizat prin ceea ce aduce profund și, adesea, nou. SCRIERI: Însemnări critice, îngr. și pref. Nae Antonescu și Dimitrie Danciu, 1979. Repere bibliografice: V. Fanache, Criticul Romulus Demetrescu, ST, 1980, 3; Mircea Popa
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
instituționale exhaustive care să limiteze cât mai mult arbitrariul), Încercându-se astfel maximizarea nivelului de formalitate al relației ca mijloc de a diminua riscurile reciproce asociate Întreprinderii. Implicațiile tranziției de la sistemul clientelar la cel formal au fost majore și amplu discutate. Modelul formal reprezintă punctul de pornire al discuțiilor actuale despre subiect, În special În Europa, iar organizarea politică românească, dar și discursul public intern Îi sunt predominant tributare. În ultimul secol, modelul a suferit, pe rând, influențe keynesiene și neokeynesiene
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
private nu este Însă așa de simplă. Dacă rolul pe care Îl au guvernele naționale În formularea politicilor europene este departe de a fi stabilit, la fel și raportul exact de putere Între instituțiile comunitare și grupurile private sunt Îndelung discutate. Pe de o parte, există opinia menționată mai sus, conform căreia grupurile de interese se folosesc În principal de Comisie, pentru a-și impune punctul de vedere asupra actorilor guvernamentali naționali, și, pe de altă parte, există opinia conform căreia
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alți actori. În cazul transferului de politici, mai puțin relevant pentru capacitatea politică este procesul stabilirii agendei, deoarece problemele intră direct pe agenda instituțională odată cu negocierea Acordurilor Europene (Wallace, Wallace și Pollack, 2006, p. 389). Agenda politicilor de gen trebuie discutată dintr-o perspectivă comparată, În urma unei cercetări naționale, din care să rezulte interesele „reale” ale femeilor, care vor fi raportate la agenda „europeană” a politicilor existente. Studiul comparativ al acestora va pune În discuție legitimitatea politică a politicilor publice de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Anexa 4 un plan al întâlnirilor comitetului de audit, utilizat pentru menținerea unei legături permanente cu ceilalți „actori” implicați, respectiv auditorii interni, auditorii externi și managementul companiei. Întâlnirile comitetului de audit, de obicei, implică „actorii” de mai sus, iar subiectele discutate pot include, printre altele, riscul financiar, controalele cheie, informațiile financiare și aspectele calitative ale raportării financiare. De asemenea, întâlnirile pot include prezentări ale executivului responsabil pentru aceste domenii, respectiv directorul financiar sau directorul departamentului de tehnologie a informației. Agendele de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
1957, În Eseu asupra gîndirii reacționare, scrie despre Joseph de Maistre: „Dacă nu ne-ar irita În fiece moment, am mai avea răbdare să-l citim?” După Particulele elementare, adică de nouă ani Încoace, Michel Houellebecq a devenit cel mai discutat scriitor francez contemporan, cu cei mai mulți dușmani și cei mai mulți fani (constituiți de altfel, În două asociații pentru care cotizează, cu adresă web. Ignor adresa Asociației Inamicilor Amicilor lui Michel Houellebecq... CÎt despre cealaltă, iat-o: HYPERLINK http://www.houellebecq.info www
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1994, decît 10.000), se situează În mod catregoric de partea literaturii angajate, grav compromise În secolul recent Încheiat dar singura cu impact public remarcabil. Există cîteva motive determinante ale succesului său fulminant din ultimii ani. Fiecare dintre ele merită discutat. M-aș opri la trei: lipsa (premeditată sau nu) de interes față de experimente de limbaj și a gustului pentru estetism (“cînd aud pomenit cuvîntul scriitură, știu că este momentul să ne destindem puțin și să mai comandăm o bere” declară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
manifestării publice a oamenilor individuali, fiind astfel intim articulată cu conceptul de „persoană”. S-au dezvoltat însă și noțiuni paralele, între care o carieră deosebită au făcut-o cele de „statut” și „rol social”. Una din cele mai celebre și discutate teorii a fost cea a lui Talcott Parsons, care se referă la sistemul social și al acțiunii sociale. Între lucrările sale importante se numără The structure of social action (1937Ă, The social system (1985Ă, Social structure and Personality (1964Ă. Tema
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]