6,045 matches
-
de 1 an, purtarea prescurilor 1 în Postul mare, deshumarea la 7 ani și, apoi, un număr de pomeni încredințat rudelor prin diverse pomeniri ocazionale. - 40 de zile aveau loc practicile menite să ușureze trecerea în cealaltă lume a celui dispărut. După praznicul din ziua înmormântării, pentru integrarea celui mort în „lumea de dincolo”, obiceiurile funerare presupuneau: purtatul doliului, aprinderea lumânărilor, tămâierea casei și a mortului, purtatul de către femei a părului despletit, purtatul bărbii de către bărbați. La moartea unui flăcău sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului avea de jur‐ împrejurul său o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o ghirlandă de sate, care‐i procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
313 După ce oferise bucăți hazlii, informații și publicitate literară, în proză ori versuri, nu numai din Bârlad,, ci și din Tecuci, Vaslui, Huși, Bacău și din toată România, revista în 8 pagini, care se înhăma la „automobilul cu scrisori”, a ... dispărut! Și avea destui cititori... Care greu deslușeau identitatea celor care făceau oferta cu nume ca acestea: Florel, Scanadel, Arsumconovăț, Kri‐Kri, Zozo, Amargelett, Acid Fenic ș.a. Și‐a găsit găzduire la Tipografia D. Lupașcu - Bârlad. * Duh nou Duh Nou, revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de viață specifică pentru fiecare individ. Specificitatea și unicitatea individualității biologice și spirituale ne apare deci ca fapte care trebuie acceptate ca atare. Dr.Ion Biberi scrie: „Fiecare ființă este unică. Ea apare o singură dată În lume și odată dispărută nu mai reapare. Omul are o valoare În sine. Conștiința propriei ființe și putința de a se bucura de frumusețile vieții sunt darurile supreme ale fiecărui om. Credem că rostul fiecăruia dintre noi este de a-și respecta viața și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
2007. Bentoiu, Annie, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, 1944-1947, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2007. Berthelot, Henri (generalul), Jurnal și corespondență. 1916-1919, Editura Cronica, Iași, 1997. Cernat, Paul, Manolescu, Ion, Mitchievici, Angelo, Stanomir, Ioan, O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Editura Polirom, Iași, 2004. Idem, Explorări în comunismul românesc, vol. II, Editura Polirom, Iași, 2005. Constantinescu, Titel, Frica și alte spaime. Jurnal, 1978-1989, vol. I, Editura Victor Frunză, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu a omis mărturisirea: "citeam, naiv la început, rezervat mai apoi, eposurile eroico-istorice ale lui Dumitru Almaș și Eusebiu Camilar" (vezi Paul Cernat, Supraviețuirea sub un clopot de sticlă, în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 38). Altul a preferat să radiografieze avizat și tăios vechile istorii din copilărie, măsurându-le cu privirea adultului, nu a micului cititor de altă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mondiale, în "Vingtième Siècle. Revue d'histoire", 1994, vol. 41, nr. 41, pp. 5-7). 131 Pe lângă obligația de a confecționa, sub îndrumarea profesorilor, coroane și ghirlande pentru împodobirea mormintelor, elevii trebuiau să declame "poezii patriotice" în timpul praznicului, în memoria celor dispăruți (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1920, f. 30 v. și 31). 132 Ibidem, f. 31. 133 Ibidem, f. 35. 134 Ibidem, f. 32 v. Fraza a fost reluată identic în programul festivităților de la Iași, publicat în "Evenimentul", numărul de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rememorînd anii școlarității cînd asociam fiecărui profesor o poreclă și un tic verbal sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților). Descrierea gestualității în raport cu verbalul pune în primul rînd problema "suporturilor" semiotice (chiar dacă toate părțile corpului par implicate, gradul de participare al acestora variază). Capul participă prin mișcările sale, privire, expresii faciale la o infrastructură a comunicării: * privirea este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
piesele acestuia din urmă, în încercarea de a împinge acțiunea dramatică în spațiul vieții private). Probabil cea mai des invocată lucrare dintre toate, Broaștele ("reprezentată după moartea lui Euripide, în 405, anul când Atena aclama pentru ultima oară numele poetului dispărut, la reprezentarea postumă a Bachantelor și a Ifigeniei în Aulis"122), mizează pe un subiect care se detașează complet de celelalte, repercutându-se asupra unei realități exclusiv literare. Ingeniozitatea piesei stă tocmai în îmbinarea temei o dezbatere asupra evoluției tragediei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale lui Eschil și Euripide se va produce luându-l drept suprem judecător pe zeul Dionysos 124, care, în semn de recunoaștere, va coborî în Infern pentru a-l readuce în lumea celor vii pe cel mai bun dintre cei dispăruți. Piesa e dominată de paralelismul critic (pe alocuri atingând accente polemic-satirice) dintre cei doi autori, ale căror modalități de exprimare artistică sunt, parodic, puse în oglindă. Balanța va înclina în favoarea lui Eschil (pentru că hotărâtor este criteriul moral "Iacă, se adresează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
228 Volumul său Roman et réalité. Les histoires comiques au XVII-e siècle (Minard, 1981) apare de asemenea citat în studiul lui Toma Pavel. 229 "Lunga călătorie a lui Astolfo care pornește din Infern și ajunge în Lună pentru a căuta dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
autori, indiferent de valoarea artistică a textelor, au în comun motivația de a transmite contemporanilor, dar și posterității, mesajul despre experiența trăită de ei. Pe toți îi unește sentimentul datoriei de a mărturisi atrocitățile cunoscute în lagăre, pentru memoria celor dispăruți, dar și pentru a se evita repetarea lor. Lagărele naziste și cele comuniste sovietice, înfiorătoare spații concentraționare ale secolului al XX-lea, au reprezentat un secret teribil, bine păstrat multă vreme față de lumea întreagă. Scriitorii care supraviețuiesc experienței concentraționare se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
trebuie să le confundăm cu formațiunile scandinave cu care, în aparență, se aseamănă, dar care sînt de origine comunistă. În Franța, Mișcarea Cetățenilor a lui Jean-Pierre Chevènement nu s-a menținut decît grație Partidului Socialist. Partidul Socialist Italian, astăzi practic dispărut, reprezintă un caz excepțional de partid care s-a năruit fiind erodat de corupție. Creditat cu 32,3% din voturi în 1919 și avînd 156 de sedii, el obținea cu 20,8% din voturi în 1946, mai mult decît aliatul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
progresistă a creștinismului social. Acest partid a cunoscut un mare succes, dar normalizarea a pus capăt acestei evoluții, readucîndu-l, prin abatele Plojhar, la funcția de ornament al unui pluralism de fațadă. În urma "Revoluției de catifea", acest partid a fost considerat dispărut. Nimic mai fals căci, precum pasărea Phoenix, Partidul Popular Ceh și Morav a cunoscut o adevărată renaștere care i-a deschis porțile Parlamentului. Acest partid, care a știut cum este în opoziție, dar și la putere, prezintă toate trăsăturile democrațiilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
organizarea populației pe familii mari, înrudite prin legături de sânge, care își îngropau morții în spații deja cunoscute și respectate de toți membrii comunității respective. Fiecare grup devenea din ce în ce mai mare, în măsura în care numărul celor decedați ocupau locurile apropiate de cei dragi, dispăruți mai înainte. Este mai greu de explicat apariția unor morminte izolate, situate între grupurile deja constituite sau la marginea necropolei, în condițiile în care foloseau același rit de înmormântare - al incinerării sau al înhumării, specific populației care își înmormântau decedații
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nume de ape/hidronimie ( strad a Ji jiei, Prutului), nume geografice provenind de la provinciile României (strada Ardeal, Bucovinei, Crișanei etc.), denumiri d e mu nți dealuri și alte forme de relief (strada Carpați, Zahorne i), a unor obiective și construcții dispărute, după clădiri ori edificii importante (strada Gării, Oborul, Pieții), denumiri după dat e, evenimente istorice, de proveniență istorică, locuri de lupte, personalități istorice și militare, nume de eroi căzuți pe câmpul de luptă (1 Decembrie, Piața Unirii, Unu Mai) etc.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
împreună cu dânsa, cari, sʹau bucurat de bucuriile ei sau au suferit la suferințele ei, plecarea din această lume înseamnă un moment de reculegere, de contemplare a drumului străbătut, de păstrare între noi și pentru toți și totdeauna a sufletului celui dispărut. Căci o ricâ t de pieritoare și fragilă ar fi viața omenească, există totuși ceva care nu dispare odată cu noi, care nu poate muri, și care fără îndoială, constituie legea supremă a vieții noastre: e acea fărâmă de suflet bun
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de viață și de îmbărbătare la muncă spornică, jalnica părere de rău se împlinește cu admirația pentru omul închinat datoriei și astfel se înalță către o pildă bună de imitat. În rândul acestor dureri Academia Română are, față de marele și neuitatul dispărut, o situație privilegiat ă. E i i s-a dat spre păstrare și îndeplinire cea mai frumoasă și mai înaltă aspirație a inimii sale de o viață întreagă d e mu ncă statornică. Fondul cultural C. Hamangiu, de 5.000
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
inima și cu cea mai curată bucurie și mulțumire sufletească» cum scria el însuși în act ul de danie, va da:în fiecare an un imbold prețios activități i no astre intelectuale aproape pe toate tărâmurile. În rândul întâi ilustrul dispărut s-a gândit să facă cunoscute spre admirația lumii culte, poeziil e lu i Eminescu, cu credința că ele constituie o operă de valoare uni versală. Cu câtă mulțumire ar fi aflat el că pentru anul acesta s au prezentat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
armonie cu natura; Plantele lumea verde a planetei; Din lumea animalelor; Lumea din adâncuri; Despre păsări; Gâzele - vietăți minuscule; De ce au nevoie plantele și animalele? Curiozități despre plante și animale. 2) Natura în pericol: Microbii; Poluarea aerului; Poluarea apei; Viețuitoare dispărute. 3)Ocrotirea naturii: Plante și animale ocrotite de lege; Monumente ale naturii; Rezervații naturale; Copiii - prietenii naturii. Metodele și procedeele folosite în demersul didactic au fost variate: observația, explicația, problematizarea, conversația, jocul didactic, demonstrația. Mijloacele de învățământ cel mai des
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]