6,113 matches
-
război preferase să rămână la Cluj, decât să se întoarcă în Germania. Odată, neamțul s-a suit în podul casei, iar cel mai mare dintre copii, l-a închis pe dinafară. Noi, ceilalți prichindei, am râs cu lacrimi, urmărind tentativele disperate ale omului de a deschide ușa. În final a reușit, iar eu, fiind cel mai apropiat de el, am încasat o scatoalcă. Replica mea a fost promptă: „Neamțu’ dracului, du-te în Nemția, la tine!” Numai biata mama, care muncea
CANDOAREA COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369776_a_371105]
-
Cercetașul privi blocat cum se întind uriașele aripi arginti, gata de zbor. -- Te rog, du-mă la A-Ma! Creatură îl privi cu toți cei patru ochii violacei, surprinsă. -- Glumești, nu? Nu glumești, concluziona singură analizând pentru un moment mimica disperată afișată de față cercetașului, esti praf! Pentru ce au unii creier, să fiu molusca dacă înțeleg! Cum să lași pe cineva să gândească pentru tine și să ai certitudinea că deciziile sunt cele corecte? Se înșela, cercetașul gândea! Avea creier
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
ce facem mă? Că s-au adunat peste zece milioane. --O să... o să...Trebuie să... --Vezi? Nu se mai poate! Ți-am spus că trebuie să fac ceva? Gata, m-am hotărât! De fapt, nu prea era hotărât, mai mult disperat. Parcă ajunsese într-o fundătură de pădure deasă, fără nicio cărare. Încotro s-o apuce? A-ntâlnit un cunoscut, șomer din valul doi, care se lăuda că în câțiva ani va fi moșier cu o mie de hectare. --Cum e, nea
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Ce să aduc? Orice, că fraierii cumpără orice din import. Și gunoaie! Mai ales, gunoaie, denumite „mărfuri second hand”. Că asta am ajuns: Țara „Second Hand”.Sufletul lui Mărășteanu, viforât de frământări, se-ngropa încet-încet în omătul de gânduri negre, disperate. Nici nu și-a dat seama că s-a golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai bine...să doarmă...să uite că se află în
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
exclama Maria arătând cu degetul spre drumul care se desfășura în spatele mașinii. Criști își ridică privirea spre geamul din spate, iar Ioana se întoarse cu totul, legănându-l în continuare pe Tudor care plângea din ce in ce mai tare. Un țipat scurt și disperat o făcu pe Maria să-și privească mama într-un mod ciudat. Criști apasă pe frână și mașina se opri brusc, pe drumul din afara orașului. Noaptea rece începuse să se aștearnă peste pădurea zdrențuita din stanga lor, iar stâncă din dreapta părea
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
și Criști înnebunit. Nu mai țipă! - Ai dat drumul la motor? - Nu, Dumnezeule! Nici macar n-am mai atins volanul. - Și atunci? Ce se întâmplă, Criști? Tudor amuțise făcând ochii mari. Privea la mama lui și nu înțelegea deloc acel sunet disperat, nemaiauzit până acum. Urletul ei muri însă în etanșeitatea geamurilor. Chipul unui bărbat rânjea în dreptul geamului din spate, apoi mașină se înalță cu totul la circa zece centimetri de sol. Criști bloca ușile și începu și el să țipe. Singura
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
cutremur din istoria Japoniei. Apocalipsa zilei însă nu se încheia aici. Un bărbat sosi în fugă aducând cu el știri noi: urmau inundațiile. - De unde inundații?, întrebă cineva. - Cred că au ieșit fluviile și râurile din matca lor. Hana își căută disperată mama, dar nu o găsi nicăieri. Oare unde era? Un zgomot infernal, un bubuit colosal avea să întunece acea zi pentru totdeauna. Hana întoarse privirea și un zid de apă murdară o făcu una cu pământul. Sakura se pierdu și
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
tine? Mama începu să plângă și mai tare. Tata îi aduse o batistă și o ajută să-și curețe urmele negre de sub ochi. - Și-a pierdut inelul cu rubine, o lămuri el pe bunica! - Nu mi l-am pierdut, strigă disperată mama! - Atunci unde e? - Nu mai pune și tu paie pe foc, îl repezi bunica pe tata! - Haide, dragă, o să întârziem la nuntă! - Nu mă duc la nici o nuntă! Vreau inelul meu de aur cu rubine! - Și eu de unde să
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
mare șoc și moment de perplexitate paralizantă îl are Maor când îi vede măcelăriți sub o ploaie de gloanțe. Pe cei rămași în rândul din spate, în gara lagărului de la Treblinka. Printre cei uciși era și tatăl său. Această imagine disperată a tatălui, privind îngrozit la fiu, cerându-i parcă protecție, avea să-l urmărească pe Maor toată viața. Teroarea monstruoasă puse stăpânire pe cei rămași în viață, temându-se să și respire. De fapt, aceasta era și intenția naziștilor, să
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
este. La dânsul, logica e logodită cu finețea intuiției. Definește un pictor în câteva cuvinte, găsind cele mai potrivite cuvinte pentru a defini un stil sau o modalitate de expresie. Iată o mostră: „Strigatul" lui Munch exprimă spaima și o disperată solicitare de ajutor. Portretul cardinalului Fernando Nino de Guevara, semnat de El Greco, ilustrează fanatismulșsi uscăciunea sufletească a slujitorului bisericii. În „Ivan cel groaznic și țareviciul", Repin îl înfățisează pe sângerosul țar în clipele de disperare și durere, îngrozit de uciderea
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
oxigenoterapia aproape zilnic, aspirația nazală profundă zilnic. Erau zile când făceam asta și de câte 50 de ori - mă refer la aspirație. Mi-a fost foarte frică. Responsabilitatea era imensă și în plus, alături de emoția actului în sine, erau privirile disperate ale copiilor mei, panicați de lipsa de oxigen din acele clipe, intrarea în crizele epileptice specifice fiecăruia. Ceva mă transforma mereu în clipele în care trebuia să fiu cu totul, acele mâini, acei ochi, acele urechi, acel tot adunat într-
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
a încurcat printre niște răzlogi ai unui gard de lângă peretele șopronului și nu mai putea ieși de acolo. Acum nici nu se mai zbătea. Era epuizat. Pădurarul veni aproape, să-l vadă. Atunci puiul de căprioara începu să se zbată disperat. Dar această zbatere nu-i folosea la nimic, doar îl extenua și mai mult. Vătuiul căzu într-o parte, vlăguit. Nu i-a fost greu pădurarului să pună mâna pe el, să-l prindă zdravăn în brațe și să-l
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
fie tulburat cu nimic sunetul acvatic. Înnebunită, femeia se ridică pe coate și genunchi, și se târâ spre bazinul fatidic dinlăuntrul căruia continua să răzbată până la ea zgomotul unei învolburări ciudate. Deodată un scâncet ca un horcăit, răzbătu spațiul înconjurător. Disperată femeia se ridică inconștient, aruncându-se orbește înainte. Capul părea să se fi desprins de trup. Cu ochii ieșiți din orbite, încercând să vină în ajutorul fiului ei, saltul se sfârși brusc în fața peretelui de beton ce mărginea bazinul. I
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
suspine mă așteaptă... Ochii în lacrimi mi-ai lăsat, văd doar vise spulberate, dar eu te iert, ca altădat`, știu că ai și tu păcate... Jale în suflet mi-ai lăsat, zeci de zâmbete amare, chiar nu-nțelegi că-s disperat, viața fără tine - doare! Tu nu mă lași nici ca să mor, mă-mbeți cu vise ce-au trecut, mă minți, privindu-mă cu dor și vrei s-o iau de la-nceput! Și totuși, eu te cred mereu, căci altă șansă
TE ROG SĂ-MI SPUI CĂ MÂINE STAI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370134_a_371463]
-
frunzele încremenite în gheață, peisajul părea mirific, încât părea că, oricând, ar putea apărea din tufișurile dese, Zâna zăpezii. Mergeau toți pe poteca mărginită de copaci și arbuști. Se făcuse parcă din ce în ce mai frig. Deodată se auziră niște țipete de fată, disperate. - Am ajuns, exclamă băiatul victorios, arătând intrarea îngustă a unei peșteri. Erau catacombele din munte, rămase din timpul războiului, în care se ascundeau oamenii, pentru a se proteja de bombardamente. Medicul intră cu trusa și prima parte a corpului. Restul
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
Pleșcan un discurs savant despre subtilitățile comerțului cu zarzavaturi proaspete, dar și ce are de gând să facă „în orașul acesta ruinat”, pe care vrea „să-l ridice la gloria lui de altădată”, dacă...Iar Pleșcan, foarte curios, făcea eforturi disperate să-i urmărească perorația, trăgând de pleoapele grele, care-i cădeau ca niște perdele de plumb peste ochii înroșiți și obosiți. Scârțoi renunțase la această muncă sisifică, pentru că-i căzuse căpățâna pe masă, ca un bolovan, peste care o Băbească
TRANDAFIRUL SIRENEI-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353270_a_354599]
-
cu bastoane și scuturi, dar cât de cât, avem ceva care țințește spre minimul pentru supraviețuit. Oameni suntem! Nu știu dacă procurarea unui astfel de set de ustensile sugerează hotărârea fermă a purtătorului, sau e mai degrabă expresia angoasei protestatarului disperat, căruia i-a ajuns cuțitul la os. E cert însă că prin comercializarea unui astfel de produs, absurd doar la prima vedere, se semnalizează lumii două lucruri: că există pe piață o cerere deloc neglijabilă pentru așa ceva, și că există
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
de faptul că niciun pește nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > CITATE MEMORABILE (116) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1168 din 13 martie 2014 Toate Articolele Autorului 116- Muzică pare sforțarea disperată a unui mut de a comunica prin tonuri nearticulate un adevăr ce va rămâne mereu obscur. George Călinescu - S-ar putea ca ziua de mâine să fie a altuia. proverb arab - Ferice de cine nu suspina după ce n-are și
CITATE MEMORABILE (116) de ION UNTARU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353461_a_354790]
-
conștientizat...Au cerut d-lui C.S.M., care acum avea o altă componentă... excluderea mea din magistratură, chiar dacă ‘’faptă ‘’ imputata mie, de, nu vă mirați, a-i ‘’știrbi’’ autoritatea d-nei grefiere ,nu era menționată în codul deontologig al magistratului... Am strigat disperată către impasibilul C.S.M., dar, fără ecou... mi-am dat seama că scrierile, invocările și dovezile mele,nu le citea nimeni... Nici macar nu observau certificatele medicale atașate la cereri.Atunci,dezamăgită, cănd medicul voia să mă interneze... pentru a mă detașă
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
se învălui pe ochi când văzu ieșind la iveală numai copaci rupți, crengi uscate, rupte, iar printre ele... schelete... schelete... Privi cufundat în fioroasa și misterioasa tăcere. Prelunga tăcere...sfâșiată ușor de clipocitul șuvoaielor din fundul prăpastiei. Începu să strige disperat: - Unde sunteți voi, frați de suferință? Unde ești, alunule? Și voi, falnici brazi? Ecoul transmise întrebările din stâncă în stâncă, până în hăul prăpastiei, dar răspunsul îl dădu doar clipocitul șuvoaielor. Mărțișor începu să caute printre copacii rupți, printre schelete, strigând
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
despre mine și moralitatea mea și ce cred eu despre prietenie, fidelitate, onoare și bunul simț. - De ce? Ce poate fi așa de dramatic? - Ceea ce simt eu pentru tine. Nu vreau să interpretezi tot ce-ți spun decât prin prisma omului disperat, îndrăgostit de o femeie care poate deveni a altcuiva care nu o merită. - Ai dreptate. Îmi pui la încercare capacitatea mea de gândire asupra integrității morale din ziua de astăzi a tineretului, răspunse fata șocată de ce auzea. Oare revoluția și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
16). Cuvântul devine timp - prin transferul semantic-sincretic al lui trei - și sărbătoare a genezei: Cuvântul meu s-a făcut trei, / cântecul meu s-a făcut șapte / Dar tu, habar nu ai / ce este trei, ce înseamnă șapte / Murdara așteptare, absență disperată... («Cântec» - SEM, 157). Iar geneza se întețește până în marginea universurilor care este A - potrivit și unei reprezentări grafice semnate de poet în 1982 (infra), deoarece «Logosul nu este altceva decât locul unde materia se desparte de vid» (Ciudatul râs al
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
stănesciană, Omul-Fantă croiește un spațiu al Logosului - tărâm pur, conceptual, al luptei dintre „visceral și real“ - și proiecția numenalității este umbră „hiperboree“: Voi plonja într-o astfel de apă mărită, / izbindu-mă de brownienele priveliști, / într-o mișcare de spor, disperată, / voi face zigzaguri: lovită / de mari, întunecate, reci molecule... // [...] // Aș vrea să fugim în Hiperboreea / și să te nasc viu, / urlând, alergând, zdrobită de zimții / cerului vinețiu, / pe gheața crăpată în iceberguri / risipite sub cer vinețiu. / [...] // Hiperboreea, zonă mortală / a
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Dumnezeu mi-a ascultat ruga căci acul se-nfige exact în partea care trebuie. - Așa, bravo, acum bagă seringa și aspiră! Bag seringa și aspir. Din transparentă se face roșu închis. La fel ca și fața lui Trandafir care urlă disperat; - Aoleu! Nenorocitule! Scoate-o repede, nu vezi că i-ai atins un vas de sânge? Mă uit la Zanvetor. Părea destul de viu. Scot seringa și i-o dau lui Trandafir, să și-o bage undeva. Nu spun exact unde. - Mă
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]