3,286 matches
-
cerut să-i fie adus și i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeu Mântuitorul. Dar „el a răspuns: «Nu gândești nici drept, nici folositor, împărate. Căci cel care este învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cel care este învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul a toate»”<footnote Ibidem, cartea a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Unii creștini mărturisitori chiar înainte ca cineva să fi pus mâna pe ei
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
suferea, plângându-se de greutatea firească a unei nașteri în luna a opta, unul dintre paznicii celor închiși i-a zis: Dacă acum tu suferi atât de mult, ce vei face atunci când vei fi aruncată fiarelor, pe care le-ai disprețuit, fiindcă n-ai voit să jertfești zeilor?». Și ea a răspuns: «— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, însă, un altul (Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
footnote>. Așa cum am subliniat și în Introducere, martirii - sfinții par excellence -, privind teribilele ordalii ca pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata viață, căci Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. Cu cât li se prelungeau chinurile, cu atât gândeau că le era
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
litere pe o foaie de hârtie până ce am dat de numele Yourcenar. Îmi place foarte mult litera Y, care este o literă atât de frumoasă. Cu ochii deschiși 23 de rapid ca și originalul lui mitic. Yourcenar însăși l-a disprețuit numindu-l "o greșeală"24. A fost urmat la câteva luni de un set de scurte poeme romantice: Zeii nu sunt morți (1922), dedicate noii amante englezoaice a lui Michel, Christine Hoevelt. În acele zile, franțuzoaicele din înalta societate precum
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și grele învinuiri: cum că sunt silnici, înfumurați, disprețuitori și foarte nedrepți. În sfârșit, unul dintre oratorii de vază de-acolo, ridicându-se, a citit următorul decret. DECRET "Cum în timpul vieții oamenii bogați săvârșesc multe nelegiuiri, jefuind, făcând silnicii și disprețuind în fel și chip pe cei săraci, sfatul și poporul urmează a hotărî ca, după moarte, trupurile lor să fie pedepsite ca și ale celorlalți ticăloși; iar sufletele să le fie trimise pe pământ, ca să pătrundă în măgari și să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest sens trebuie înțeles prefixul, iar dacă este vorba de o ruptură, aceasta se petrece conform descrierii cărtăresciene, într-un mod "soft, tandru și complice": "Modernismul este rejectat, într-adevăr, dar nu pentru că el este trecutul, ci tocmai pentru că el disprețuiește trecutul, pentru că, în goana după estetizarea și esențializarea intelectualistă a literaturii, după noutate cu orice preț, el s-a îndepărtat de la adevărata și marea tradiție literară a secolelor trecute. Această tradiție (adică adevăratul trecut) se cuvine recuperată și reinterpretată în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
stil propagandistic, grandioasele proiecte staliniste, devenind, la rândul lui, o călăuză pentru cititorii neinițiați. Nu lipsește nici invocația solemnă specifică epopeii, chiar dacă la Soljenițîn aceasta ia o formă ironică, constituind introducerea prezentării unei categorii de deținuți pe care scriitorul îi disprețuiește profund, și anume deținuții de drept comun ("borfașii"), cei care erau folosiți adesea de către conducerea lagărului împotriva deținuților politici: Înscrie-te și tu, pana mea firavă, în corul ce preamărește acest trib! Au fost proslăviți ca pirați, ca flibustieri, ca
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
arestată, îi încredințase lui fata. Dar cum se întâmplase de o denunțase și pe ea nu mai reușea să-și amintească 377. Rusanov a fost cândva, după cum recunoaște, "simplu muncitor" și spune cu mândrie că a avansat, de aceea îl disprețuiește pe Șulubin, care lucrează ca bibliotecar, deși a absolvit Academia Timiriazev: "N-avea Pavel Nikolaevici respect pentru genul ăsta de oameni, care în viață n-o luau în sus, ci în jos"378. Eforturile lui Rusanov au vizat păstrarea funcției
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de gândire. În lagăr, se creează o anumită solidaritate între deținuți, care presupune comunicarea cu toți ceilalți camarazi. Totuși, se fac diferențe și aici, așa cum se vede în cazul lui Ivan Denisovici. El nu vorbește cu Fetiukov, pe care îl disprețuiește pentru lipsa de demnitate. Se dovedește că refuzul unui anumit interlocutor trădează o atitudine de superioritate în raport cu acela. Din acest motiv, și Zotov refuză să ducă prea departe dialogul cu bătrânul Kordubailo, pe care îl consideră depășit, incapabil să înțeleagă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de rele, nu se putea afirma cu ușurință într-o lume devenită superficială și a unei înfățișări auguste așezată pe tronul imperial, cu un decor impunător. Pe lângă aceasta, statul putea folosi toate mijloacele de constrângere dacă discipolii Evangheliei îndrăzneau să disprețuiască ori, chiar și numai în cuvinte, să atace acest cult de stat. Un alt factor negativ era înspăimântătoarea carență de simț moral, evidentă în cultele misterelor orientale, ale căror caractere orgiastice conduceau adesea spre forme de depravare. La baza tendinței
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spre forme de depravare. La baza tendinței cultelor misterelor înclinate spre manifestări exterioare, destinate să acționeze asupra simțurilor, se afla o religiozitate superficială datorată civilizației elenistice, care pierdea tot mai mult din profunzime și interioritate. Asupra tendințelor la fel de negative care, disprețuind convingerile și formele de cult ale religiilor antice nu făceau decât să diminueze respectul față de factorul religios, au avut o anumită influență ireverența și critica impertinentă a divinităților foarte accentuată în acea vreme. Ironia batjocoritoare cu care mediile intelectuale au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tot astfel la cele legate de riturile religioase păgâne. Pentru montaniști judecata de pe urmă a lui Cristos era iminentă, fapt pentru care își trăiau penitența într-un rigorism excesiv și într-o atitudine de sfidare a lumii pe care o disprețuiau. Antimilitarismul era foarte viu între ei, proclamându-și credința printr-o dorință fanatică de martiriu, provocând o și mai mare duritate din partea păgânilor care, dincolo de toate acestea, se aflau în imposibilitatea distingerii lămurite a diferențelor dintre concepțiile acestor secte și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ar fi influențat pe creștini la nerespectarea legii tradiționale a religiei grecilor. Autorul păgân vedea în această ruptură comună, a legii antice, o trădare a fundamentului fraternității creștinilor care, din convingerea de a deveni nemuritori și de a trăi veșnic, disprețuiau moartea și se sacrificau în număr mare, cu toată spontaneitatea, îmbrățișând martiriul. Critica sa față de această concepție pe care o aruncă și mai mult în sfera ridicolului, referindu-se la îngrijirea concretă a prizonierilor de către creștini, atinge apogeul, în gândirea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor de a trăi sunt superiori legilor. Îi iubesc pe toți și sunt persecutați de toți. Sunt necunoscuți și totuși condamnați. Sunt trimiși la moarte, dar prin aceasta ei primesc viața. Le lipsesc toate, dar găsesc toate cu îmbelșugare. Sunt disprețuiți, dar în dispreț își găsesc gloria lor. Sunt loviți în numele lor bun și între timp se dă mărturie despre dreptatea lor. Sunt insultați și binecuvântează, sunt tratați cu mârșăvie și răspund cu cinste. Deși fac binele, sunt pedepsiți ca răufăcători
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi ucis pe nedrept mii și mii de oameni, nu va putea plăti șirul acestor acțiuni printr-o singură moarte. Iar unul care și-a creat o opinie greșită despre Dumnezeu și a trăit în manieră complet arogantă și profanatoare disprețuind cultul, călcând în picioare legile, făcând violență copiilor sau femeilor, distrugând pe nedrept orașele, incendiind casele cu locuitorii lor, devastând o regiune și nimicind odată cu ea neamuri și popoare și chiar o întreagă națiune, cum va putea acesta să ispășească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
voi putea să admit o creație de tip fatalist, văzând asemenea slujitori? Nu vreau să domnesc, nu doresc să fiu bogat, am refuzat comanda militară, urăsc desfrâul, nu practic navigația pentru lăcomie, nu concurez pentru coroane, am abandonat fandoseala gloriei, disprețuiesc moartea. Sunt superior oricărei specii de boală; durerea nu-mi consumă sufletul. În aceiași operă, dar în alt loc, filozoful critică sistemul politic al vremii care înșeală oamenii, profitând de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
thiestice), susținea interdicția evanghelică de a ucide pentru creștini. În acest text, unde este prezentă și referința la brutalitatea spectacolelor cu gladiatorii, se poate constata legătura dintre abținerea de la sângele animalelor și de la vărsarea sângelui omenesc. Criticând credințele religioase romane, disprețuia gloria imperialismului roman al cărui expansionism era marcat de o istorie continuă de masacre, distrugeri și de edificări pe moartea altora ori de subjugare a altor popoare, atitudini contrare faimoasei păci romane. În Octavianus, 37, 1-6, idealurilor și modelelor eroice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bunurile donate de către credincioși spre administrare, le-au împărțit celor săraci; au ales colaboratori zeloși și capabili pentru a putea lăsa în locurile evanghelizate bărbați pe care puteau conta (cf. Rom 16). Este uimitor cum niște oameni simpli din Galileea, disprețuiți până și de iudei, coreligionarii lor, ar fi putut să aibă atâta cunoștință despre lumea romană, atâta practică de viață, atâta intuiție în facilitarea cuceririlor lor evanghelice și geografice și atâtea inițiative în a le păstra. Păreau exploratori și cuceritori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
4.2.4. Actele sfinților martiri Nicandros și Marcianus Mă apuc să relatez glorioasele bătălii pe care sfinții martiri Nicandros și Marcianus le-au dus împotriva diavolului. Acești bărbați care luptau între armatele acestei lumi, întăriți de armele adevăratei dreptăți, disprețuind gloria acestei lumi, cu ajutorul lui Cristos au intrat să facă parte din oștirea cerească. Au fost conduși la tribunal ca unii care ar fi săvârșit lucruri josnice. Guvernatorul Maximus, sub jurisdicția căruia au fost puși, le-a spus: „Nicandros și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Stăpânul tuturor creaturilor și Rege nemuritor le-a dat slujitorilor săi prin Isus Cristos, Fiul Său, încrederea să moară. Prin El ne-a dat și nouă speranța de a învia, pentru a crede într-o viață mai bună și să disprețuim viața prezentă“. Guvernatorul a spus: „După cum văd, deja ai renunțat la viață. Totuși este mult mai demn ca, cel care nu se pleacă în fața unui consiliu omenesc să disprețuiască și chinurile, pe care vei putea să le eviți numai aducând
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
învia, pentru a crede într-o viață mai bună și să disprețuim viața prezentă“. Guvernatorul a spus: „După cum văd, deja ai renunțat la viață. Totuși este mult mai demn ca, cel care nu se pleacă în fața unui consiliu omenesc să disprețuiască și chinurile, pe care vei putea să le eviți numai aducând sacrificii, altfel ai să vezi cât vor fi de îngrozitoare“. Văzând că nu putea să-l înduplece pe fericitul Ferreolus prin amenințări, a poruncit să fie arestat și torturat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
întoarcem încă o dată la mănăstiri, pentru a întâlni o schimbare de mentalitate. Aici, deviza este ora et labora, roagă-te și muncește. Meșteșugarii, negustorii, comercianții, bogătașii, burghezii orașelor transformă munca într-o valoare, deoarece creează bogăție. În acest sens, ei disprețuiesc trândăvia nobililor. De fapt, Evul Mediu cunoaște o evoluție tehnologică remarcabilă. Să luăm moara de vânt, moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria... O mare parte din aceste inovații vin din Orient (cifrele romane sunt înlocuite cu cifrele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
respectat așa cum este, cu credințele, culoarea sa, vârsta, corpul, starea civilă proprie, cu calitățile și defectele proprii, care trebuie tratat ca un scop în sine și nu ca un instrument. A nu recunoaște că cineva e demn înseamnă a-l disprețui, adică a-l considera "nedemn" de stimă, de considerație. Dorim să cităm două exemple în care libertatea de expresie conduce la lezarea demnității persoanelor. Toți suntem în fiecare zi martori la folosirea corpului feminin în publicitate. Reclame pentru mașini sau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Idem, Omilia 29, 2 la Facere, P. G. 53, col. 262. footnote>. Cuvintele dumnezeieștilor Părinți sunt „o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi mare sprijin în ele”<footnote Idem, Omilia 37, 1 la Ioan, P. G. LIX, col. 207. footnote>. Bunul creștin, meditând la sensul existenței și al creației, nu se întreabă
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]