5,279 matches
-
de protecție spirituală a nefericirii umane. Spre unele limanuri sufletești numai muzica știe drumul. Arta contemporană tinde spre un extremism al nuanței. Orice fărâmă a subconștientului se poate transforma în substanța activă a creației. Receptarea artei moderne este chin , nu divertisment. Misiunea unor epoci e să incinereze capodopere. Artiștii longevivi nu prea încap în legende. Drogul lui Hamlet se numește melancolie. Arta nu poate fi o perpetuă băltire avangardistă. Artistul - un pelerin al absolutului. Puternice sunt doar culturile intens polemice. Deviza
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care se îndeletnicea cândva cu cititul cărților. Cultura are nevoie de aripi, nu de granițe. Actualii oameni de cultură încep să fie considerați niște relicve ale speciei. Carantina marilor spirite este biblioteca. Sau închisoarea. Omul contemporan este din ce în ce mai convins că divertismentul și pornografia pot suplini cultura. După muzee, și bibliotecile au șansa să devină sărmane atavisme. Cultura acestui început de mileniu seamănă din ce în ce mai mult cu o catedrală în ruină. Bibliotecile - aceste saloane de recepție ale spiritului uman. Capitalismul este eficient în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
plantăm în ADN. Arta oferă stări de spirit, nu răspunsuri. În arta modernă se poate vorbi despre un transfer de transpirație. De la autor spre consumator. Nici arta nu a încheiat pacea cu morile de vânt. Postmodernismul învelește arta în staniolul divertismentului. Jurnalul este o încercare de ordonare retroactivă a vieții. Toate privighetorile sunt talentate. Poeții - numai unii. În artă, complimentele se administrează cu pipeta, nu cu hârdăul. În artă e mai greu decât la spital. Suferi și pentru alții. Scrisul adânc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe cele ale inimii. Cele mai cumplite închisori nu au ziduri. Bucuria evadării e, de regulă, pigmentată de amenințarea pedepsei. Adevărul e că se scrie foarte mult. Și nu se mai citește aproape nimic. Spiritul a ajuns tăvălugul electronic al divertismentului. Absența rutinei ne-ar putea dezechilibra psihic. Nebunia poate fi explozia lipsei de comunicare. Cei care nu gândesc devin instrumente. Lumea este guvernată mai mult de orgolii, decât de reguli. Există suficiente victorii urzite doar de compromisuri. În avion toate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
horă când Natura interpretează, pe strune de vânt, „Arta fugii” de J.S. Bach. Catrene cu tâlc Fără deosebire Indiferent dacă ai fost gestionar, Șofer sau cadru universitar, După o tembelă și o nedreaptă legiuire, La pensie nu-i nici o deosebire. Divertisment parlamentar Pe marele ecran ce a fost instalat În al Parlamentului palat, Imaginile șocante pot avea un nefericit impact, Reprezentând un potențial pericol de infarct. Școala și viața Unii elevi ce-n școală-au excelat, În profesie și-n viață
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
azi poeți care se laudă că n-au cititori, de parcă acesta ar fi semnul irefutabil al valorii. Poezia a căzut astfel în capcana artei "mari", gnoză universală care și-a uitat vechiul și adevăratul ei statut: de meserie și de divertisment. De fapt, acest dispreț elitist față de "vulg" subminează azi nu numai poezia, ci o întreagă clasă intelectuală incapabilă să înțeleagă și să trăiască lumea de azi: intelectualii noștri "rasați", cei care vorbesc mult și frumos, cei ce apar mereu la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
la fel de inept. Poezia s-a sinucis având grijă să-și facă un nod foarte estetic la ștreang. Obsesia artei mari a fost atât de constrângătoare, încît aproape că nu s-a putut dezvolta decât o poezie "mare", destinată câtorva intelectuali. Divertismentul, care este de fapt adevărata vocație a oricărei arte, a fost acoperit de batjocură. Prea puțini oameni au și azi curajul să mărturisească bucuria cu care-i citesc pe Topîrceanu sau pe Minulescu. Terorismul modernist a fost, într-adevăr, mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
culturală: cultura mare, "tot ce s-a spus și s-a scris mai valoros de-a lungul mileniilor"... Astăzi cultura în această accepție e concurată puternic (și, aș spune eu, neloial) de valul distrugător de cultură "populară", cultura străzii, a divertismentului, a modei, a publicității, care a creat în jurul nostru un mediu, pur și simplu, neprielnic lecturii. Când merge televizorul nu poți citi. Ochii-ți alunecă fără să vrei de pe pagină pe ecran. Nu mai citim cu adevărat, nu doar copiii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Deși suntem departe de a fi încheiat acest efort de lămurire, putem avea totuși o imagine de ansamblu asupra diversității, amplorii și complexității fenomenului divinatoriu. Trecând de la o conotație pozitivă la una negativă și apoi în zona experimentalului și a divertismentului, divinația tinde, în zilele noastre, să-și releve simultan diverse fațete. Ea este percepută ca har, ca simplă practică, ca o profesie din care poți scoate un profit, dar și ca hobby, șarlatanie, curiozitate sau ca un semn al elevării
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cei care mai moștenesc câte ceva din spiritul altor vremi, dar și intelectualii care au fost provocați de misterul acestora. Ele pot reprezenta singura speranță în cazuri disperate unde știința modernă și religia se dovedesc neputincioase, dar și ca joc de divertisment în saloanele înaltei societăți. Sfârșitul proceselor de vrăjitorie nu înseamnă deloc dispariția fenomenului, ci mai degrabă fărâmițarea și dispersia sau chiar recompunerea lui în alte locuri, în alte medii și cu alte scopuri"44. Tot astăzi se constată modificarea percepției
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cât privește cercetarea prezenței divinației în mass-media, putem afirma că am realizat o analiză a producțiilor pe această temă în televiziune, presă, producții editoriale și spațiul virtual. În televiziune, am urmărit programele care promovează în formă artistică, documentară sau ca divertisment idei și persoane care practică divinația. Am făcut o analiză și o grupare a producțiilor editoriale care propun, pe de o parte, o literatură savantă, iar pe de altă parte, una comercială. Am urmărit și spațiul virtual pentru a observa
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mijloci pătrunderea invizibilului, a negativului. Desigur, acest fapt ar putea fi valabil în special pentru cei care gândesc divinația ca pe o artă ce mijlocește o cunoaștere ascunsă. Pentru ceilalți, care o practică mai mult ca pe un exercițiu, ca divertisment sau chiar sub formă de afacere profitabilă, ideea întâlnirii cu cunoașterea adevărată cuprinsă în negativul textului ar putea funcționa cel mult la nivelul inconștientului. "La început a fost o joacă, o curiozitate, dar am observat că se întâmplă ceva ciudat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
etc. În plus, "specialiștii" se prezintă ca persoane bântuite de duhul unor locuri sau divinități care au o anume rezonanță în cultura omenirii. O marcă a talentului și harului poate deveni și simpla lor prezență într-o emisiune TV de divertisment, discutabilă din toate punctele de vedere. Iată doar două anunțuri extrase din cotidianul național Libertatea: "Sunt zeița Siriana venită de curând cu cele mai mari puteri și plante din munții Hymalaia, Tibet"; "Elisabeta venită din Țara Sfântă, Ierusalim, a adus
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
funcții formative și psiho-sociale. * activități gimnice - orientate spre dezvoltarea armonioasă a organismului (ex. gimnastica de bază, joggingul etc.). * activități agonistice - cu caracter competitiv. Sunt specifice sporturilor și au o largă răspândire. * activități recreative - efectuate în timpul liber cu scop de relaxare, divertisment, deconectare etc.; au forme foarte variate, fiind extrem de accesibile. * activități compensatorii - cu scopul recuperării capacităților fizice și psihice în urma unor accidente, îmbolnăviri etc. COMPONENTELE PROCESELOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Procesul instructiv-educativ se organizează în școală, având la bază
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
marcată de amploarea revoluției industriale și a luptei pentru libertăți și drepturi personale (atunci cand termenul este precedat de articolul hotărât); 3) nu doar noutățile referitoare la actualitate (news), datele privind activitățile economice, financiare sau sociale (dată), ci și creațiile de divertisment (jocurile, audiovizualul, entertaiment), cunoașterea în general, cunoștințele (knowledge) sau creațiile de ficțiune (filme, filme de televiziune, foiletoane). Este vorba, în acest ultim caz, despre situația creată de multiplicarea și diversificarea media, fenomene sesizabile la sfârșitul secolului al XX-lea. Cele
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a cinematografiei, aceasta a fost influențată de diversele descoperiri tehnologice, dar și de conflictele sociale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, descoperirea cinematografului a reprezentat o inovație tehnologică și, în același timp, un nou mod de a prezenta spectacolele, muzica, divertismentul. Cinematograful a cunoscut dezvoltarea în Europa, în perioada Primului Război Mondial. Apariția televiziunii nu trebuie privită că un fenomen izolat, ci ca un rezultat al unei întregi evoluții tehnologice. Pentru a transmite imagini și sunete, televiziunea avea nevoie doar de trei lucruri
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
sonoră) sau ale imaginii (variații de intensitate luminoasă)124. Economiștii politici, precum Dan Schiller, Robert Mc Chestny, Vincent Mosco și Philip Graham au extins termenul folosind expresia "capitalism digital", argumentând că new media și "Revoluția Internetului" au marcat creșterea sectorului divertismentului, comunicării și informației, care a devenit preponderent în economia capitalist globalizata, constituind nucleul infrastructurii comerțului global și cel mai rapid domeniu al capitalismului internațional 125. Multimedia, un alt concept cu care operează new media, este deja o realitate, orice sistem
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a fost realizată prin publicitate text sau banner display, favorizată de costuri atractive per click (ex. Google). Echipele de campanie ale primilor trei candidați, cu șanse reale de a deveni președinți, au exploatat spațiul online prin difuzarea unor mesaje de divertisment pentru a atrage publicul indecis și pentru a ridiculiza adversarul politic, punctând în creșterea credibilității. Atât site-urile negative, cât și materialele video care parodiau un candidat au circulat pe net de la un utilizator la altul, preluate și retransmise de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
opinia publică, din perspectiva mijloacelor de comunicare în masă, constituie modalitatea de legitimare a politicului în spațiul public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de interpretare, de legătură, de culturalizare și de divertisment, răspund tuturor actorilor din spațiul public, generând efecte definite, analizate și teoretizate de teoriile funcționaliste, teoriile behavioriste și ale învățării și teoriile procesării informației de către receptor, exemplificate prin studii de caz de referință din evoluția socio-istorică. Influență mass-media asupra receptorilor
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
politic, respectiv în campaniile electorale, prin spirală tăcerii, teoria formulată de Elisabeth Noelle Neumann, rolul liderilor de opinie și al two step flow of communication a lui Paul Lazarsfeld, modelul injecției "hipodermice" al lui Harold Lasswell, dar și modelul de divertisment, implicare emoțională de tipul uses and gratifications. Cercetarea efectelor mass-mediei acoperă o paletă diversificata și este departe de a se fi epuizat sau de a fi dezvoltat o teorie integratoare a acestora. Comunicarea de masă a activat capitaluri imense, echipamente
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
În domeniul facilului, al artizanatului mai mult sau mai puțin frivol. Adoptînd o mentalitate realistă, pragmatică, mercantilă, occidentalul Își exprimă astfel opțiunea pentru o viață cu o tonalitate fundamentală austeră, realist-posacă, admițând doar ipostaza ușuratică și neserioasă a artei ca divertisment. Pentru el, momentele estetice ivite În viață sînt doar acelea care acționează ca o distragere de la corvezile vieții și ale datoriei cotidiene și le acceptă prin urmare, În neseriozitatea lor, doar ca un fel de diversiune utilă care servește la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cotidiene și le acceptă prin urmare, În neseriozitatea lor, doar ca un fel de diversiune utilă care servește la refacerea forței de muncă. Ca pe un fel de odihnă activă totuși, pentru că, cel mai adesea, genul de participare interactivă la divertisment frizează orgiasticul. Societatea de consum, folosindu se de girul vechimii antice al arhicunoscutei devize panem et circenses, folosește din plin această accepție diversionistă a artei, integrînd-o În industria spectacolului care a reușit să-și adjudece și să mixeze toate artele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
caro), și Înțelegeți, prin calambur, că cineva bate toba (instrumentul de percuție). Aceasta Înseamnă Însă la figurat: a face tam-tam, a divulga un secret, a exagera importanța a ceva. Este, cum se vede, numai un joc de cuvinte și un divertisment, dar exemplele pe care le-am ales ne ajută să Înțelegem prin analogie și cum funcționează textul haiku-ului. Un cititor bun de haiku nu va citi niciodată un text ca acesta: bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit (Eduard
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
arată că tentativa de a uza de cuvinte cu două Înțelesuri poate rămîne doar la nivelul unor simple exerciții de stil, calamburul nefiind integrat unui sens mai complex și manifestîndu-se doar ca o dexteritate exhibată care se adresează mai degrabă divertismentului. Iar jocul de cuvinte este mai mult o joacă decît o tehnică de compoziție pentru haiku. poiana cu maci somnoros a răsărit un copil din flori cu soacra prin munți - o fac atentă: uite, alta viperă statuie În parc persoană
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
picioare sucite. Și aduce nenorocire. Când imaginea, sub forma statuii unui zeu, agalma, nu este în mod direct ca semn de putere, simbol de învestire sau obiect de ofrandă legată de cultul polisului, ea ține doar de o tehnică a divertismentului, o infantilizare mai mult sau mai puțin vicioasă. Singurele valori culturale legitime, în afara științelor, sunt de ordin religios. E adevărat că religia greacă era inimaginabilă fără imagini, dar imaginile sunt și mai inimaginabile în lipsa ei. Putem oare să lăudăm caracterul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]