8,849 matches
-
Să ne amintim că, în Hamlet, Claudius, aflat în vârful piramidei sociale, făcea apel la curtenii manierați, „slujitori voluntari”, Rosenkrantz și Guildenstern, pentru a-l ține sub observație pe prințul suspect. În teatru, practica supravegherii se bazează tocmai pe această „diviziune a muncii”: decidenții sus-puși și executanții întotdeauna subordonați și dependenți, financiar sau politic, de șefii care le solicită serviciile. Liderii recunosc și admit necesitatea supravegherii pentru buna exercitare a prerogativelor lor, dar lasă acțiunea propriu-zisă de supraveghere în seama agenților
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
beneficiarul - care are nevoie de informații și dispune de mijloacele necesare pentru a și le procura - și, pe de altă parte, furnizorul - care culege informațiile, în speranța că beneficiul obținut îi va îmbunătăți statutul social sau standardul de viață. Această diviziune ierarhică intervine în politica oricărei supravegheri, căci niciodată utilizatorul informațiilor nu va fi și cel ce le procură. Pentru a colecta informații sunt recrutați, de obicei, oameni sărmani sau indicatori josnici, spioni experți, mesageri sacrificați. Prețul nu va fi însă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
vede... Supravegherea nu își limitează funcțiile la testarea fidelității supușilor; stăpânul se servește de ea și pentru a-și destabiliza adversarii, manipulând abil mărturiile. Efect pervers, ilustrat exemplar de o scenă din Britannicus, al cărei interes se explică prin depășirea diviziunii antinomice supraveghetor/supravegheat. Când supravegherea nu se mai joacă în doi, ci devine tripartită, cruzimea ei sporește. Nero, stăpân autoritar, o obligă pe Iunia să-și calce jurămintele și să-și renege iubirea pentru Britannicus, într-o întâlnire care, o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
există forme standard de descriere a posturilor, acestea având variații de la cele simple și până la cele complexe, neexistând reguli specifice pentru Întreprinderile mici sau cele mari, singura deosebire pentru cele din urmă fiind aceea că posibilitatea aplicării mai accentuate a diviziunii muncii generează apariția posturilor specializate. În același timp, trebuie avut În vedere că, indiferent de felul În care s‑a elaborat conținutul descrierii, nu pot fi eliminate interpretările care depind În mare măsură de factori cum ar fi: profilul profesional
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
lărgirea conținutului postului, exprimat prin adăugarea la un anumit post a unor sarcini care aparțin sau au aparținut altor posturi, În felul acesta asigurându‑se o creștere a diversității și importanței activităților respective; specializarea postului, ce derivă din necesitatea aplicării diviziunii muncii pe orizontală, Îndeosebi În organizațiile cu activități complexe și volum mare de muncă, având ca scop obținerea unor rezultate mai bune cu același efort. Prin specializare se realizează o simplificare a postului, sarcinile din sfera de cuprindere a acestuia
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
timp Îndelungat fără supraveghere impune În mod obiectiv ca de la un anumit punct să crească personalul de Întreținere și asistență În detrimentul operatorilor direcți. Analiza asigurării potențialului uman trebuie realizată Însă și pe grupe de profesii, deoarece prin aplicarea obiectivă a diviziunii muncii, fiecărei categorii profesionale Îi revine un anumit rol și un anumit volum de muncă din activitatea de ansamblu a firmei. În această direcție se urmărește realizarea numărului mediu de salariați pe grupe de profesii specifice fiecărei activități componente a
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
medie anuală a muncii pe un salariat este expresia fundamentală care exprimă eficiența muncii. Dar această eficiență este legată direct de existența unor factori generali, valabili pentru orice sistem de producție (modernizarea mijloacelor de producție, calificarea personalului și experiența acestuia, diviziunii muncii, condițiile naturale etc.) și a unor factori specifici ce acționează numai În anumite perioade și numai În anumite condiții (economia de criză, economia de tranziție etc.). Astfel, productivitatea muncii trebuie analizată din punct de vedere factorial după sistemele de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de ~ 110 analiza ~ 9 asigurarea forței de ~ 83 aspecte ale ~ 36 Centrul de Cercetare asupra ~ 40 cerințele ~ 109 cheltuială de ~ 93, 94, 95 climat de ~ 85, 110 condiții de ~ 31, 39, 44, 83, 85 dinamica forței de ~ 69 durata ~ 82 diviziunea ~39, 71, 98 efectul ~ 130 efecte ale forței productive a ~ 108 eficiența ~ 22, 92, 97, 130 elemente de ~ 36, forța de ~ 72, 132 grade sau categorii de ~ 43 insatisfacția În ~ 85 integrare În ~ 85, 110 loc de ~ 25, 31, 47
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
efecte ale forței productive a ~ 108 eficiența ~ 22, 92, 97, 130 elemente de ~ 36, forța de ~ 72, 132 grade sau categorii de ~ 43 insatisfacția În ~ 85 integrare În ~ 85, 110 loc de ~ 25, 31, 47, 52, 56, 137 necesitatea aplicării diviziunii ~ 41 nivelul de Îndeplinire a normelor de ~ 149 norme de ~ 82, 104, 150 proces de ~ 105 produsul ~ 130 protecția ~ 31 organizare mai bună a ~ 146 relații de organizare a ~ 110 resurse de ~ 28, rezervă a eficienței ~ 147 rezultatele ~ de cuantificare
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
prin anvergura ei indefinită În calitate de resort propagandistic și, mai ales, de operațiune instituționalizată, deci conștientă și organizată, de discriminare 4, filtrare și control. Învățarea regulilor duce În timp la dezintegrarea oficială a cenzurii ca instituție, dar și la implozia și diviziunea câmpului literar, care, intens politizat din cauza imixtiunilor diverse și finanțării de la centru, transportă lupta politică În sânul breslei 5. Încă Înainte de oficializarea cenzurii, subversiunea politică angajează o subversiune cognitivă concretizată printr-un vast demers de epurare dictat de Încheierea Convenției
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian); b) operatori unari (proiecția, selecția); c) operatori de extensie (compunerea, diviziunea). În cele ce urmează se definesc operatorii respectivi și se
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian); b) operatori unari (proiecția, selecția); c) operatori de extensie (compunerea, diviziunea). În cele ce urmează se definesc operatorii respectivi și se prezintă exemple practice de utilizare, astfel: a) Operatorii de asamblare Reuniunea a două relații R și S, cu aceeași structură, unde R este formată din n tupluri și S este
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
și, în plus, înregistrările din relația R2 care nu au corespondent în relația R1. Valorile atributelor relației R2 vor fi nule în cazul în care nu există înregistrări corespunzătoare în R1, în funcție de criteriul de selecție/legătură definit (figura 2.7). Diviziunea Diviziunea relației R1 (deîmpărțit) prin relația R2 (împărțitor) este relația T (cât) formată din toate înregistrările care, concatenate cu fiecare înregistrare din R2, se regăsesc în cadrul mulțimii înregistrărilor din R1. Notația pentru diviziune este T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
în plus, înregistrările din relația R2 care nu au corespondent în relația R1. Valorile atributelor relației R2 vor fi nule în cazul în care nu există înregistrări corespunzătoare în R1, în funcție de criteriul de selecție/legătură definit (figura 2.7). Diviziunea Diviziunea relației R1 (deîmpărțit) prin relația R2 (împărțitor) este relația T (cât) formată din toate înregistrările care, concatenate cu fiecare înregistrare din R2, se regăsesc în cadrul mulțimii înregistrărilor din R1. Notația pentru diviziune este T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian („proba
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de selecție/legătură definit (figura 2.7). Diviziunea Diviziunea relației R1 (deîmpărțit) prin relația R2 (împărțitor) este relația T (cât) formată din toate înregistrările care, concatenate cu fiecare înregistrare din R2, se regăsesc în cadrul mulțimii înregistrărilor din R1. Notația pentru diviziune este T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian („proba” împărțirii) dintre rezultatul diviziunii T și tabelul R2 trebuie să se regăsească printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
prin relația R2 (împărțitor) este relația T (cât) formată din toate înregistrările care, concatenate cu fiecare înregistrare din R2, se regăsesc în cadrul mulțimii înregistrărilor din R1. Notația pentru diviziune este T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian („proba” împărțirii) dintre rezultatul diviziunii T și tabelul R2 trebuie să se regăsească printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și anume câtul, însă restul nu
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian („proba” împărțirii) dintre rezultatul diviziunii T și tabelul R2 trebuie să se regăsească printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și anume câtul, însă restul nu se poate reprezenta. „Proba” operatorului de diviziune (produsul cartezian) nu conduce întotdeauna la același deîmpărțit (figura 2.10) din cauză că lipsește „restul”. Mulțimea atributelor relației R2 trebuie să fie o submulțime
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
se regăsească printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și anume câtul, însă restul nu se poate reprezenta. „Proba” operatorului de diviziune (produsul cartezian) nu conduce întotdeauna la același deîmpărțit (figura 2.10) din cauză că lipsește „restul”. Mulțimea atributelor relației R2 trebuie să fie o submulțime a mulțimii atributelor relației R1. Relația T obținută prin operația de diviziune are ca atribute toate atributele
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
poate reprezenta. „Proba” operatorului de diviziune (produsul cartezian) nu conduce întotdeauna la același deîmpărțit (figura 2.10) din cauză că lipsește „restul”. Mulțimea atributelor relației R2 trebuie să fie o submulțime a mulțimii atributelor relației R1. Relația T obținută prin operația de diviziune are ca atribute toate atributele diferenței celor două mulțimi de atribute (adică acele atribute care aparțin relației R1 și nu aparțin relației R2) și conține acele înregistrări t care au proprietatea că pentru orice înregistrare s din R2 există o
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Contul de profit și pierdere - bază informațională pentru analiza rentabilității Întreprinderii Contul de profit și pierdere este un document contabil de sinteză, parte componentă a situațiilor financiare anuale. În funcție de interes și solicitare, situațiile financiare pot fi realizate și pe alte diviziuni de timp (semestru, trimestru). Așa cum se va observa, În abordarea aspectelor legate de prezentarea rolului și conținutului contului de profit și pierdere, se utilizează noțiunea de rezultat al activității, care exprimă de fapt profitul (atunci când mărimea veniturilor o depășește pe
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
și de reparare. Unele legături s-au rupt ori s-au răcit, dar există dorința - poate inconștientă - de a regăsi unitatea pierdută, de a cârpi ce s-a destrămat. Interpretarea de față se poate aplica și diferitelor părți ale psihicului, diviziunilor interne pe care subiectul dorește să le reechilibreze. Broderia, tricotatul și croșetatul au același sens, la care se adaugă noțiunile de răbdare și de lentoare. Repararea ori reunificarea cere timp. Această imagine onirică este legată de lunga așteptare a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
considerabilă de caracteristicile subculturii din care aceștia fac parte. Apartenența la o anumită cultură secundară influențează considerabil preferințele de consum ale indivizilor și, de aceea, analiza acestor aspecte joacă un rol deosebit de important pentru specialistul de marketing. Clasă socială reprezintă „diviziunile relativ omogene și de durată ale unei societăți, diviziuni care sunt dispuse în ordine ierarhică și ale căror membrii împărtășesc aceleași valori, interese și același comportament” (Kotler, 1989Ă. Clasele sociale sunt determinate de factori precum ocupație, venit, educație, avere, sisteme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Apartenența la o anumită cultură secundară influențează considerabil preferințele de consum ale indivizilor și, de aceea, analiza acestor aspecte joacă un rol deosebit de important pentru specialistul de marketing. Clasă socială reprezintă „diviziunile relativ omogene și de durată ale unei societăți, diviziuni care sunt dispuse în ordine ierarhică și ale căror membrii împărtășesc aceleași valori, interese și același comportament” (Kotler, 1989Ă. Clasele sociale sunt determinate de factori precum ocupație, venit, educație, avere, sisteme de valori și prezintă mai multe caracteristici. Persoanele care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); ruptă (2); de tort (2); una (2); unitate (2); aleasă; aliment; aparte; atît; bani; blană; de brînză; bombă; cu bucată; o bucată; bucătărie; bunătate; carul; casă; cărămidă; ceva; de ceva; ceva mic; chiflă; colț; copil; copilul; costiță; cutie; cuțit; diviziune; duplicat; egalitate; element; fată; firimitura; femeie; firimitură; fîșie; fleică; frați; frîntură; frumoasă; frunză; gagică; grosolan; haina; hrincă; indiciu; itemi; împarte; a împărți; început; înghițitură; lepădătură; lucru; un lucru; lume; lungime; masă; de masă; material; materie; mămăligă; măsură; milă; minte; mușcătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
modele, care, din punct de vedere cognitiv, se completează. Este necesar de reținut că modelele de analiză trebuie astfel concepute încât să exprime corect legătura dintre factori și fenomen, să asigure concordanța deplină între legătura formal-matematică și cea economică. 2) Diviziunea sau descompunerea fenomenelor (inclusiv a abaterilor față de un sistem de referință) asigură profunzime în studierea indicatorilor economico-financiari, pentru a localiza factorii și cauzele acțiunii lor în timp și spațiu, în scopul unei evaluări pertinente a realității. Este o metodă care
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]