4,600 matches
-
și au făcut investigații despre activitatea noastră literară. Nu ne-au întrebat nimic despre trecerea frontierei, pentru că știau că e o invenție. Atunci ne-am dat seama că, de fapt, Securitatea ne-a ținut mereu sub observație - erau foarte bine documentați asupra activității noastre. După o săptămână, au fost nevoiți să ne elibereze, pentru că nu era deloc o idee prea fericită să arestezi cinci-șase scriitori din minoritatea germană, în toamna lui ’75, când se desfășurau tratativele de la Helsinki, acea renumită conferință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că, la o adică, islamismul radical merge mână în mână cu statul israelian; iar pentru a urni unele lucruri din loc, e mai bine să se treacă prin America (" Voi europenii nu mișcați un deget"). În privința primului punct, m-am documentat, calculul electoral a contat mai mult decât sumbrul machiavelism. Majoritari în oraș, musulmanii au mai multe voturi de negociat decât creștinii. În privința celui de-al doilea, decisiv a fost rolul diplomației Vaticanului. În ce privește situația de ansamblu, edilul legalist și ponderat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
peruvieni intrați acolo înaintea mea abia încap; este însă destul de caldă și de bine luminată pentru a-mi evita "răceala decepțiilor ireparabile". Marmora cu irizări de jasp în care e încrustată steaua de argint este permanent lustruită. Cum m-am documentat un pic la biblioteca Școlii înainte de a veni, mi-am permis s-o fac pe savantul pe lângă franciscanii de la mănăstirea de alături citându-le din Victor Hugo. "Oare pentru o stea de argint întrezărită pe plafonul unei biserici se înverșunează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au putut fi explicați. De asemenea, o serie din personalitățile din paginile amintirilor au fost trecute într-un corp de note de final, deși nu toate persoanele amintite în text se regăsesc la note, unele biografii fiind extrem de dificil de documentat. Mai mult, o serie de persoane din lumea satului Bogata, pe care autorul le-a cunoscut, mai puțin reprezentative, s-au pierdut în necunoaștere. În foarte multe cazuri, autorul a folosit prescurtări de nume de persoane. Acestea au fost completate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Romașcanu, precum și relatări memorialistice. Pe baza acestei documentații, Guvernul român a încercat să aducă în discuțiile purtate cu partea sovietică chestiunea restituirii Tezaurului. Poziția sovietică expusă de liderii de la Moscova a fost aceea că „nu știm nimic”, „trebuie să ne documentăm”; interesant de reținut este că această poziție s-a menținut neschimbată până în ziua de azi - lucru ce-l voi relata mai jos. Trebuie subliniată o chestiune extrem de importantă: în cadrul confruntărilor dure ce au avut loc la Moscova între Nicolae Ceaușescu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
menire era de a cerceta problematica Tezaurului Român expediat la Moscova și de a alcătui o documentație solidă, care să fie pusă la dispoziția Ministerului, în vederea reluării discuțiilor cu partea sovietică. Această comisie a funcționat cu întreruperi până în 2005. Baza documentară deja existentă a fost completată cu informații noi privind raporturile româno-sovietice după ruperea unilaterală a relațiilor diplomatice, la 13 ianuarie 1918, privind locul chestiunii Tezaurului în aceste negocieri, inventare cuprinzând evidența obiectelor de artă bisericească adunate în 1916, de la mănăstirile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Armand Călinescu nu a însemnat modificarea poziției României față de refugiații poloni. Sprijinul acordat acestora, în cele mai diverse forme, a continuat în toți anii războiului, în pofida permanentelor proteste și intervenții germane. Cu foarte mulți ani în urmă, când mă documentam pentru teza de doctorat, am avut șansa să cercetez o seamă de arhive ale prefecturilor și primăriilor unor orașe din Moldova care adăpostiseră refugiați polonezi. Am constatat atunci cu câtă conștiinciozitate au fost întocmite listele cuprinzând numele refugiaților, domiciliul ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de „salvare” și „ocrotire” a creștinilor din Imperiul Otoman, legitimându-se astfel cotropirea teritoriilor din Asia Mică și Peninsula Balcanică, întemeierea noului „Țarigrad” la Constantinopol, controlul asupra navigației pe Marea Neagră și Strâmtori. „Împărăteasa Caterina a II-a, vrând să-și documenteze intențiunile sale asupra creștinilor din Răsărit și dorind să arate că războiul pornit de turci asupra sa îi dă prilejul a lupta pentru eliberarea coreligionarilor săi, punând astfel în deplină aplicare politica inaugurată de Petru cel Mare, - scria A. D. Xenopol
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în funcția pe care o avea, I. G. Bibicescu a încercat să tergiverseze cât mai mult punerea în practică a hotărârilor privind evacuarea la Moscova a Tezaurului B.N.R.), Aristide Blank ș.a. Am folosit, de asemenea, unele lucrări de referință bine documentate în problema Tezaurului, aparținând cunoscuților economiști C. I. Băicoianu și Victor Slăvescu, precum și M. Gr. Romașcanu; acesta din urmă a avut la dispoziție și a folosit pe larg o culegere de documente, se pare destul de vastă, alcătuită la Iași, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
octombrie 1989, când, îndepărtat de la Univers-Securitate, dădeam, cu Dan Petrescu, interviuri radiourilor etranjere, "Europei libere", "Vocii americane", cotidianului "Libération" (Cu un an înainte, trecând peste interdicții, debutasem, împreună cu Liviu Cangeopol, și în "Agora" lui Dorin Tudoran.) Se lăsa cum ne documentează "Cartea albă a Securității" cu sancțiuni drastice la adresa ofițerilor supraveghetori din turma coloneilor Ciurlău și Boțârlan. Eu provocasem escalada hărțuielilor, așa că nu aveam a mă plânge de arestul de la domiciliu și celelalte urmări. De fapt, nepenetrând în Partidul Hunic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să toci semințe precum la peluza unui stadion? Și mai tragi și câte un "moment" zero. Adică te fotografiezi cu "soacra", "ceapistul", "tractoristul", "băutorul" sau propria-ți faptă. Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la Săpânța! Cimitirul Vesel de la Săpânța, pentru mine, nu este atât de vesel pe cât îl cred unii și alții. Cimitirul vesel nu este vesel de loc! Așa că pe crucea mea nu mi-aș dori decât un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mihai Eminescu, care ne străjuia de pe soclul din fața Ambasadei, ne-am văzut de ale noastre sub cerul de obicei blând și senin al frumoasei Havana. După plina de adevăr zicala franceză "savoir c'est prevoir", am început totuși să mă documentez asupra uraganelor și a impactului lor în "țara de reședință", având în vedere că în caz de cataclisme naturale "imunitatea diplomatică" nu poate fi invocată. Am aflat de existența clasificării Saffir-Simpson a acestora, în funcție de viteza vântului: Categoria 1-a: 119-153
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în ziua când împlinea șaptezeci și cinci de ani. Eram un grup destul de mare, fetele luaseră flori din Piața Filantropiei, iar mie mi-a revenit onoarea să citesc o poezie scrisă anume pentru eveniment. Trudisem la ea mai multe nopți, după ce mă documentasem asupra tinereții eroului meu din romanul autobiografic La răspântie de veacuri, în două volume. Eram frânt de emoție, mai ales că, la sfârșitul lecturii, am primit sărutul pe frunte al bătrânului scriitor și cleric care semăna leit cu Lev Tolstoi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
animalele", ascultând nemulțumirile și soluționând litigiile 35. Descrierile biografilor pot fi oarecum exagerate, dar alte dovezi confirmă, în general, relatările acestea. Înregistrări ale reuniunilor consiliilor din Pescia și Pistoia au supraviețuit perioadelor în care Manetti a fost guvernator, iar acestea documentează entuziasmul semnificativ al localnicilor față de muncă să. Deși împrumutul lui Manetti pentru aprovizionarea cu grâne a orașului Pescia nu este consemnat în acte, arhivele din Pescia arată că la scurt timp după presentation, Manetti a fost ales împreună cu șase localnici
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de Antony Black (cr. A. Black, Guilds and civil society în European political thought from the twelfth century to the present, Ithaca, Cornell University Press,1984). Este interesant că niciunul dintre aceste studii nu privesc Florența sau Veneția. 6 Amplu documentate în P. Novick, That noble dream: the "objectivity question" and the American historical profession, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. 7 A. Brown, "Hans Baron's Renaissance", în Historical journal, XXIX, 1990, pp. 991-1003 (în Idem, The Medici în Florența, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și la despărțirea de poveste". Discuția privind această tipologie a catilinarilor demarează din tocmai observația că Mihai Eminescu a dorit, la început, să-și intituleze romanul Geniu pustiu, cu genericul Naturi catilinare, el dovedindu-se astfel a fi preocupat și documentându-se "asupra tezei naturilor catilinare", definind sau, mai bine zis, înțelegând prin aceasta "un anumit mod de valorizare a existenței". Exegetul marchează faptul că pentru poet, catilinarii sunt "cei angajați în "infinita și nefasta luptă sistematică" din viața publică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
azi (și cei de ieri, dacă e să luăm în considerare cercetările interbelice, pe care, de ce le-am eluda?), în diferite domenii neliterare economie politică, finanțe, drept, sociologie, agricultură ș.a. au constatat că Mihai Eminescu nu era doar bine orientat, documentat la zi în tot ce scria și pentru tot ce pleda, dar punea în discuție idei de o marcată profunzime, de regulă propunând soluții și deschizând unghiuri originale de înțelegere și interpretare a fenomenelor. S-au alcătuit astfel studii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
investiți în voi. Cărțile de credit și împrumuturile au fost înventate de societatea de consum”. În aceeași ordine de idei, Charles Dickens spunea că „secretul fericirii este să cheltuieșt un cent mai puțin decât ai câștigat”. Și el era bine documentat, a scris mult despre închisoarea datornicilor. William Shakespeare spunea și el: „nu da și nu lua bani împrumut. Dând bani pierzi adesea și banii și prietenul, iar luând bani împrumut se pierde rostul gospodăresc”. Tot așa, un mare adevăr este
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a situației ăsteia aveam să o aflu peste ani, când, lucrând în presă, primul meu redactor-șef mi-a scris într-o foaie de caracterizare pentru practică, alături de câteva laude convenționale, și faptul că plec pe teren pentru a mă documenta pentru un subiect, dar apoi începe să mă intereseze altceva, un detaliu aparent nesemnificativ. De fapt, ce e important pentru toată lumea nu mai e important pentru nimeni. Sunt atât de în contra fluxului majoritar că, dacă m-aș duce să scriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
română. Ai mei erau ușor nemulțumiți deoarece nu se mai știa masa de seară, orele treceau, iar eu tot cu româna pe masă. Domnul profesor obișnuia să coroboreze ceea ce preda cu foarte multă critică și atunci erai nevoit să te documentezi, ceea ce solicita timp de studiu. Mi-aduc aminte că uneori, atunci când avea o dispoziție deosebită, devenea aproape „abrupt” în dialog cu mine, și-mi spunea direct: „Ia să te văd Cotețoaie, acum să te aud, ce părere ai ?”. Ușor, ușor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să repet ce au spus alții. La a doua carte mărturisesc că nu am simțit o mare afinitate cu omul Dan Vizanty, ceea ce nu știrbește cu nimic respectul pe care îl port pilotului Dan Vizanty. L.C.: Cât timp v-ați documentat și unde pentru a scrie cele două cărți? D.F.: Pentru Escadrila Albă, de mare folos mi-au fost mărturiile celor două aviatoare, Mariana Drăgescu și Stela Huțan, documentele de tot felul puse la dispoziție de ele, pe urmă cărțile și
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Centrală Universitară din București, parcurgând presa din timpul războiului. Pentru cartea despre Dan Vizanty, o sursă interesantă a fost arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), dar și altele. L.C.: Ce v-a marcat mai mult atunci când v-ați documentat pentru cele două cărți? D.F.: Frumusețea interioară izvorâtă deopotrivă din forță și din fragilitate a Nadiei Russo și a Marianei Drăgescu. Despre istorie L.C.: Cum puteți caracteriza piloții care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, felul cum
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
somn odihnitor, lecturi duhovnicești. Seara, vizită la Ioan Enache, pe care l-am consiliat În legătură cu tehnoredactarea În QuarkXPress. Din păcate, sunt câteva lucruri pe care Încă nu le stăpânesc, așa că va trebui să ne mai vedem, după ce, bineînțeles, mă voi documenta fie la Ioan Prăjișteanu, fie la Victor Munteanu, printre puținii care lucrează cu acest program. Sunt nemulțumit de comportamentul meu În acest post al Sfinților Apostoli Petru și Pavel și mai ales de faptul că nu m-am străduit să
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
doctorat sau pentru acordarea titlului de doctor docent în aproape toate centrele universitare din țară; a primit mai multe ordine, medalii și distincții pentru activitatea sa profesională; a ținut permanent legătura cu multe unități industriale, acordând un sprijin competent și documentându-se asupra necesităților și realizărilor din industrie; a coordonat numeroase contracte cu parteneri industriali; a sprijinit activ activitatea de integrare a învățământului cu cercetarea și producția, ca o necesitate de a asigura o finalitate aplicativă a cercetărilor și o pregătire
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
științele naturale, combătând pe profesorul său, dr. Bădărău și evoluționismul. Și-a apărat atât de bine poziția sa catolică și tradițională, încât profesorul a trebuit să declare: „Cu toate că personal urmez altă părere, dumneata ți-ai apărat atât de bine și documentat poziția, încât nu pot să-ți dau decât nota maximă (10)”. A fost profesor în Seminarul Franciscan din Hălăucești și vicar parohial în mai multe localități. Minte ageră și suflet evlavios, a fost apreciat oriunde și în orice serviciu a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]