14,279 matches
-
roman, Codruț Miron, care a realizat și grafică filmului și este deținătorul unor premii internaționale atât că graphic designer dar și video editor la competiții de gen. Nu ne rămâne decât să ne bucurăm și noi de lansarea acestui film documentar pe care îl așteptăm spre difuzare și în țară și să trimitem românilor din Calgary salutul nostru “din acest colț de Românie !” M.C.D.
‘Un alt colt de Romanie “ –AnOtherLittle Romania in Canada [Corola-blog/BlogPost/93303_a_94595]
-
multe dintre camerele castelului sunt amenajate cu mobilă și corpuri de iluminat cumpărate de regina Maria, o iubitoare și o colecționară de artă, ultima regină consortă a României, la începutul secolului al XX-lea. Castelul Bran, a cărui primă atestare documentară datează din noiembrie 1377, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România. El atrage turiști străini mai ales datorită faptului că este asociat cu numele lui Dracula - faimă ce i se trage de la romanul “Dracula” al lui Bram
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
Bazată pe studiul unor documente din arhivele CNSAS, conferința reprezintă un demers educativ, pentru susținerea reprezentării acestei teme în spațiul muzeal și integrarea acestei tematici în studiul academic, astăzi fiind tot mai necesară cunoașterea istoriei recente și prin intermediul acestor surse documentare, care dezvăluie o fațetă mai puțin cunoscută. Documentele din arhivele securității se ramifică în dosare multiple și numai prin ansamblare ideatică pot contribui la înțelegerea exilului Regelui, care în conexiune cu elitele românești, dincolo de Cortina de Fier, au activat și
Exilul Regelui. Din arhivele securității: DOSARE, AGENȚI, CODURI [Corola-blog/BlogPost/93308_a_94600]
-
Mărginean, Raveca Vlașin, Elena Mereuță, Gheorghe Luchian D`Agnie, Ștefan Mihuț, Vica Zeifler, sau Luigi Bambulea, o parte din ei fiind mambri Ligi Scriitorilor Români. Timpul a trecut mai ușor, și după un popas la intrare în Beclean, localitate atestată documentar la 1235, și unde se află importanta Biserică Reformată-Calvină, construită în secolul XV, ne-am adus aminte că în această localitate s-au născut personalități bine cunoscute, cum ar fi: Grigore Silași, Liviu Maior sau Radu Afim, trăind aici și
Sub egida Ligii scriitorilor Scriitori clujeni pe meleaguri bistriţene [Corola-blog/BlogPost/93307_a_94599]
-
zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, si se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputința” (Iisus Cristos). La poalele munților Semenic, în fabulosul Banat Montan, sunt două localități: Gărâna (Wolfsberg) și Brebu Nou (Weidenthal) atestate documentar din 1827-28. Aici, în perioada Imperiului, au fost colonizați, pentru paza graniței de vest, tăietori de lemne din Bavaria și Boemia. Cunoscuți că “pemi” ei se ocupau cu creșterea vitelor și cultivarea cartofilor, altitudinea de 1000 de metri și iernile
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
o suflare. Cu prietenii mei de odinioară. Mulți și în ziua de azi !... Să-ajungem la iujuri, la panaramele cu fel de fel de numere nemaivăzute, nemaiauzite ! Azi rulează pe toate canalele. Fără a mai fi aduse de-afară ! Prima mențiune documentară a Vasluiului apare în 1375, din timpul lui Alexandru cel Bun. La 1470, devine reședință domnească a lui Ștefan cel Mare, aflată la confluența Vasluiețului cu râul Bârlad, unde marele domn l-a caftit (sic!) crunt pe celebrul Suleyman și
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
ziarului nostru „Meridianul” de Iași-Vaslui. Dintre momentele principale, pregătite cu atenție de organizatorul principal, le amintim pe cele care au înfiorat sufletele unor septuagenari redeveniți liceeni: o reușită „Agapă sentimentală”, o frumoasă și originală „Paradă a suspinelor”, proiecția unui film documentar în care fiecare elev din „Prima Clasă” era prezentat în cadrul unor interviuri realizate de organizatorul principal, un excelent program de muzică populară oferit în dar de apreciatul ansamblu folcloric „Privighetorile Zeletinului”, multiplu laureat al festivalurilor și concursurile locale, naționale și
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
de un nume mare, prof. Nicolae Popa. A strălucit, a primit felicitări și sincere aprecieri, prof. Dr. Dumitru V Marin, personalitate fără de care această întâlnire de suflet nu ar fi avut loc și cel care a prezentat un important volum documentar despre clasa aflată în sărbătoare, intitulat „Prima Clasă - Personalități de pe Valea Zeletinului” și care s-a bucurat de un real succes în rândul celor prezenți. Cei din „Prima Clasă” s-au adunat încet-încet în fața liceului iar soarele finalului de mai
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
lucra, dar... treacă de la mine de data asta. Despre ultimele zile ale lui Alexandru În varianta reală și despre cauza morții lui, găsești detalii pe un CD pe care sper să reușesc să-l sustrag fără riscuri deosebite din fondul documentar principal al Centrului. E puțin Împotriva regulilor, dar ce nu fac eu pentru un compatriot ilustru? Poți să sari peste pasajele care Îți sunt cunoscute, treci direct la capitolul Misiunea: acolo se află ce te interesează. Succes și așteptăm impresiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de muze. În 1943 publicase un roman polițist cu un titlu cam sinistru: Mortul spărgător (de case, evident, nu de capete ori de căsnicii; În original Le mort cambrioleur) - e drept, Într-un tiraj confidențial -, iar În 1965 o carte documentară, Histoire de Rennes-le-Château. Erau amândouă pe undeva prin casă, În rând cu acte de familie și Împreună cu alte hârtii aduse de bunicul, din Franța, În 1968. Așa am intrat În posesia documentelor exilate În România pentru a nu Încăpea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de pe suprafața pamîntului pe bătrînul păcătos) un articol În care va vorbi despre Nilus cu un respect cuvenit doar răposaților: „Înainte de a deschide prețiosul cufăr, va Începe să-mi citească din cartea sa, apoi fragmente dintr-o lucrare cu caracter documentar: visurile mitropolitului Filaret, apoi citate din enciclul Papei Pius al X-lea, din profețiile sfîntului Serafim de Sarov, din Ibsen, Soloviov, Merejkovski... Apoi va deschide relicvariul, unde zăceau azvîrlite de-a valma gulere de gumilastic, linguri de argint, ecusoane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
soiul de tertipuri și intrigi, se va dovedi nu lipsit de o anumită vocație“. În acest fel povestirea va pierde cu timpul semnificația alegorică și-și va deplasa tot mai mult punctul de greutate În plan realist, dacă nu chiar documentar. Slavă celui mort pentru patrie este prelucrarea unei legende urbane, cea mai populară dintr-o crestomație istorică, care cunoscuse numeroase variante - ultima fiind În cartea unui oarecare Igelet - Despre organizația MÎna neagră - din sursă austriacă, cam tendențioasă, sentimentalistă, oricum, bizară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
XX-lea. Cea care a urmărit cu perseverență și îndârjire să alcătuiască o monografie amplă, bazată pe documente de arhivă a fost Olimpia Bădăluță care, din 1960 (începuse mai dinainte, dar din 1960 știu eu), a adunat un impresionant material documentar din Arhivele Naționale din București, Iași, Tecuci, Galați și, evident, Bacău, care nu se referă doar la satul Lunca sau comuna Filipeni. Cel mai valoros material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începuse mai dinainte, dar din 1960 știu eu), a adunat un impresionant material documentar din Arhivele Naționale din București, Iași, Tecuci, Galați și, evident, Bacău, care nu se referă doar la satul Lunca sau comuna Filipeni. Cel mai valoros material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oțelești, Filipeni și Fruntești. în documentul din 1438 se vorbește de Dobreana ca parte din Poiana lui Coste Călugărul, întinsă de o parte și de alta a pârâului cu același nume. Nu avem niciun fel de date, nici arheologice, nici documentare, că Dobreana ar fi fost locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și saivane, coșare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trag de la Ștefan cel Mare, părintele Moldovei. în sprijinul acestei păreri vine și un act de confirmare a daniei domnitorilor Ilie și Ștefan din 1437 (1438) către pisarul Mihail Oțel de către Ștefan cel Mare, dat urmașilor lui Oțel. Deși atestarea documentară a satului Fruntești datează, la fel ca și pentru Filipeni, din 1565, după cum specifică cartea de mărturie și de întărire dată de domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, pentru Gavril Dunavăț și verii lui care au fost pârâți de popa Onica din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie (Obârșia Berheciului) datează din 1565, când sunt atestate documentar cele două sate,Filipeni și Oțelești și a dat câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de moșie și s se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Noua stăpânire a promis populației românești că va păstra vechile legi și rânduieli sociale, raporturile dintre țărani și boieri, va respecta religia și limba țării, proprietatea, viața supușilor, va întemeia școli, va construi drumuri etc. Trebuie spus, în baza mărturiilor documentare, că, în cea mai mare parte, austriecii și-au inut promisiunile , numai că toată dezvoltarea economică și culturală a Bucovinei nu s-a făcut în interesul populației românești care a fost maghiarizată, supus 74 brutalității funcționarilor, impozitelor, legilor străine, corvezilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
definitiv.” Să spunem că însemnările lui Toader Boca au fost făcute în 1970, când avea 92 de ani, așa că este deplin scuzabil dacă încurcă personajele și anii, ceea ce nu scade cu nimică importanța mărturiilor sale care au o deosebită valoare documentară. Părerea că biserica din Lunca a fost adusă de la Filipeni - Slobozia în 1840 se sprijină, potrivit celor consemnate de Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, pe spusa celor bătrâni și după o corespondență găsită în arhiva bisericii, lucruri notate de preotul Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai focar de cultură n-a fost. Ca peste tot în satele răzășești din Moldova, și în satele Filipeni și Fruntești, întâlnim știutori de carte, care scriu zapise de vânzare, de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut silabisi în cărțile sfinte scrise în limba slavonă, putea chiar să scrie în acea limbă și poate va
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intra În joc. După ce a studiat circumstanțele agravante ale balului, Fumero s-a grăbit să-i indice sergentului de gardă că o asemenea (și citez vocabula În cea mai descărnată literalitate a sa, În pofida prezenței unei domnișoare, pentru valoarea ei documentară În raport cu Întîmplareaă poponăreală merita o Învățătură de minte și că ceea ce Îi trebuia ceasornicarului, adică lui don Federico Flaviá i Pujades, burbal și de obîrșie din localitatea Ripollet, spre binele său și al sufletului nemuritor al țingăilor mongoloizi a căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
precum și de apologetul creștin Lactanțiu - tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus persecutorum). Evenimentul relatat în cele două lucrări constituie actul prin care s-a explicat convertirea Împăratului Constantin cel Mare la creștinism. Unii pun însă, la îndoială valoarea documentară a celor doi autori, mai ales a lui Eusebiu. Între argumentele ce sunt invocate ar fi faptul că întâmplarea de la Pons Milvius nu este relatată de către Eusebiu în „Istoria sa bisericească” de la anul 324, ori, dacă ar fi avut loc
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
români din țară, care nu ne cunosc suferința, ne fac ba ruși, ba kaghebiști, ba cutare. Să nu uite că suntem români și am trecut prin mari suferinți. Basarabia este un copil cu inima în afara pieptului. Am văzut un film documentar despre un copil care s-a născut cu inima în afara pieptului, iar niște mâini de aur ale unor chirurgi au reușit să pună inima la locul ei. Asta este și Basarabia, un prunc cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]