14,255 matches
-
realitate contra realitate. În aceste condiții, e aproape miraculos că specia umană mai există. Explicația e relativ simplă: un fel de credință statistică în ceea ce este realitatea la un moment dat se creează ca efect inconștient al tehnoștiinței. Astfel, conceptul dominant de realitate în secolul trecut era fondat pe știința clasică. Ne întărea în ideea că trăim într-o lume rațională, deterministă și mecanicistă, destinată unui progres nelimitat. Evenimentul neașteptat din 11 septembrie 2001 a făcut țăndări această credință a modernității
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care filosofii din perioada modernă le-au avansat în încercarea de a descoperi care sunt sursele normativității. Firul călăuzitor al demersului din această secțiune îl reprezintă lucrarea The Sources of Normativity scrisă de Christine M. Korsgaard, care propune patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței. În ultimul capitol ne-am propus identificarea faliei în care dreptul contaminează morala și invers, abordând două concepte susceptibile de a fi analizate atât din perspectivă etică, cât și juridică: vinovăția și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la ceva folositor. Teoria lui Jeremy
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sunt materia rezistentă. Augustin îl transformă pe Dumnezeu într-un legiuitor a cărui menire este să impună perfecțiune unei umanități refractare, recalcitrante, rezistente. De ce sunt oamenii așa rămâne un mister, misterul căderii. Din acel moment, modelul legalist al eticii devine dominant, iar morala datoriei o înlocuiește pe cea a virtuții. Ofensiva antireligioasă a dat naștere eticii moderne laice, care însă a "împrumutat" un element esențial al religiei: noțiunea de obligație infinită, de datorie absolută. "Obligațiile superioare față de Dumnezeu n-au fost
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
față de Dumnezeu n-au fost decât transferate în sfera umană profană, ele s-au metamorfozat în datorii necondiționate față de sine însuși, față de ceilalți, față de colectivitate. Primul ciclu al moralei moderne a funcționat ca o religie a datoriei laice"35. Poziția dominantă în filosofia modernă a fost aceea potrivit căreia virtutea este secundară legilor ori regulilor, deși rolul pe care virtutea l-a avut în eticile lui Hume ori Kant nu poate fi neglijat. În ultima jumătate de secol, principiul autonomiei moralei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce ne determină să întemeiem societatea, dar ne provoacă totodată și imense dificultăți în a o conserva 78. Totuși, teza egoismului omenesc universal nu este "atotstăpânitoare" în teoria lui Hobbes, așa cum au considerat-o criticii săi. Anumite aversiuni și dorințe dominante, pe care le simt toți oamenii, pot explica dispoziția naturală către conflict: teama de moarte, pe care încercăm să o evităm cu toate mijloacele și dorința de a obține prestigiu sau superioritate în fața celorlalți. Urmărirea acestor scopuri, dar și alte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai puternice ale oamenilor, iubirea de sine și nevoia de conviețuire, el demonstrează că legea naturală a fost adaptată naturii umane, astfel încât respectarea sa este întotdeauna în folosul oamenilor. Iubirea de sine este cea mai puternică trăsătură umană, o tendință dominantă pentru fiecare om, chiar dacă nu este absolută și exclusivă, deoarece manifestăm afecțiune și față de copii sau prieteteni. Preocuparea primordială a oamenilor este asigurarea securității, a celor necesare traiului și conservarea vieții. Dar, în relațiile cu ceilalți, de multe ori oamenii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conținutul său. Mai mult aceasta este o obligație de a respecta nu atât litera legii, cât spiritul său. Judecătorii chemați să rezolve cazuri în care legea este neclară sau să rezolve un conflict de legi trebuie să hotărască în conformitate cu spiritul dominant al legii, dincolo de corpul textului de lege. Acesta este un mod simplu de a susține că moralitatea cere oricărei persoane care face parte dintr-o instituție să respecte atât litera cât și spiritul legii, deși Dworkin este conștient de faptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cât și prin calități morale, exprimate prin substantive, care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de fapte. Spre deosebire de științele descriptive, care constată și explică faptele, științele normative caută soluții, ceea ce trebuie să fie60. Dreptul este o știință bazată nu pe ideea de cauzalitate, ci pe cea de finalitate. Obligativitatea normelor juridice este considerată o trăsătură dominantă a dreptului. Unii autori explică diferența dintre simpla convergență a comportamentelor membrilor unui grup și existența unei norme sociale, din perspectivă lingvistică, prin utilizarea în cazul normelor a unor cuvinte, precum trebuie, se cuvine, se cade, cuvinte care "în pofida diferențelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
afla cum a fost justificată de-a lungul timpului necesitatea de a ne supune voluntar normelor, autoarea realizează o trecere în revistă a răspunsurilor pe care filosofii din perioada modernă le-au dat la această întrebare, distingând astfel patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței 113. Voluntariștii au încercat să explice normativitatea în cel mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dovedit în mod empiric, că pedeapsa nu are efecte de prevenire individuală. De asemenea, cercetările au demonstrat că pedeapsa capitală nu are un efect mai puternic decât închisoarea pe viață. Referitor la efectul de prevenire al pedepsei există două opinii dominante. Potrivit abordării utilitariste, omul este o ființă rațională care alege calea pe care să o urmeze calculând raportul dintre plăcere și durere. În cazul în care stabilește că riscul pedepsei cântărește mai greu decât câștigul urmărit, un potențial infractor, după
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
enumerate anterior), a normei/abaterii de la normă etc., comunicarea-proces se constituie într-o realitate supraordonată, caracterizată prin aspecte pozitive și negative, variabile ca pondere și ca repercusiuni de la o situație de comunicare la alta, în funcție (și) de perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de diferite tipuri (în condițiile în care exemplele din experiența colegilor nu se pliază mereu pe realitatea grupei). Propunerea, selecția și organizarea conținuturilor în etapa preșcolarității implică raportarea la o serie de criterii care reflectă, la rândul lor, perspectiva considerată dominantă la un moment dat în proiectarea și derularea procesului instructiv-educativ. (a) O primă direcție de abordare a acestei problematici se conturează prin prisma raportării conținuturilor la una sau mai multe discipline, respectiv a manierei de relaționare a acestora în cadrul unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
corect sunetele limbii române, poate compara două sau mai multe obiecte etc. Andrei 2006: 38-40. 284 O observație interesantă este, în acest sens, faptul că ,,la copil, adaptarea la partener are [...] aspecte specifice, datorate, în primul rând, afectivității care este dominantă în conduita copilului (întreruperea partenerului, de exemplu, sau deficiențe în ,,focalizarea" dialogului adică momente în care domină o preocupare de interes actual, din care cauză fiecare partener vorbește despre altceva)" Slama-Cazacu 1999: 303. 285 În general, lectura după imagini, povestirea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a răspuns: "Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul." (Cf. Ioan, 2, 3-4). Blake a văzut cuvintele lui Iisus "Femeie, ce am a face Eu cu tine?" că expresia îndepărtării tînărului de imaginea dominantă a mamei, precum și că expresia unei revoluții la capătul experienței: revoltă împotriva materiei, împotriva trupului natural (Natural Body), împotriva materialismului, și începerea luptei mentale, pentru realizarea Trupului Spiritual (Spiritual Body), pentru libertate, infinitate și veșnicie. (Vezi și S. Foster Damon
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale "pieței ideilor" de la noi etc. În plus, lucrarea de față propune o interpretare a operei unuia dintre filosofii reprezentativi pentru spațiul cultural românesc așa cum au dovedit-o, în ultima vreme, reeditările lucrărilor sale și studiile critice după o "tehnică" dominantă astăzi, firească dată fiind situația noastră culturală: interpretarea reconstrucției filosofice din perspectiva unui concept, a unei idei sau concepții etc. semnificative într-un spațiu mai larg, cel al filosofiei europene ("universale", s-ar putea spune), pentru a fi pusă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al creației (sistemului) lui C. Rădulescu-Motru, cel al lucrărilor Personalismul energetic, Vocația..., Timp și destin, apropiat de modelul ontologiei umanului. Și pentru că acesta este final, înseamnă că prin celelalte tocmai el a fost căutat, el devenind, într-o asemenea perspectivă, dominant. Personalismul energetic poate fi vizat antropologic, după cum am arătat; de fapt, el propune o reconstrucție a umanului, astfel doar căpătând îndreptățire interpretarea antropologică pe care o vom încerca; reconstrucția umanului din personalismul energetic nu este însă în forma antropologiei filosofice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu teleologia. Momentul afirmării are un accent negativ: omul, ca scop final, neagă valabilitatea nelimitată a cauzalității (în imperiul scopurilor, ea nu mai este operațională) dominantă în lumea fenomenală datorită prezenței sale printre formele a priori ale intelectului. Momentul negativ are un accent afirmativ: prin extinderea finalității este afirmată unitatea lumii, fără a se pierde identitatea de sine a omului; aceasta din urmă este întărită prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evoluției lui anatomic-biologice și sociale. Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare este "știința personalității", un fel de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
liber. Prin raportare la activitatea liberă, anume munca, profesionistul (ipostază a personalității energetice) este, totuși, mai departe de omul de vocație (de asemenea, ipostază a personalității energetice) decât de "tip"; diferențierea aptitudinilor celui dintâi în genul specific de muncă urmează, dominant, unui criteriu cu valențe subiective individuale; iar selecția dispozițiilor sufletești, chiar dacă are loc în orizontul culturii orizont purtător de "idealuri" profesionale este în sensul specializării stricte, adică al fixării într-un gen de muncă. Pe măsură ce personalizarea înaintează, nu se produce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
laser au făcut posibilă obținerea de pulsuri laser ultra-intense (> 1017W/cm2) și ultrarapide (< 150fs). Pentru a descrie interacțiunile acestei categorii de pulsuri cu grupările atomice, nu mai sunt aplicabile modelele hidrodinamice, deoarece, pentru aceste niveluri de putere și timp, mecanismul dominant este cel al exploziei Coulomb a ionilor grupați. Pentru acest regim, un număr suficient de electroni sunt eliminați din nucleul grupării, lăsând în urmă o grupare încărcată pozitiv care explodează datorită respingerii electrostatice dintre ioni. Explozia are loc în unități
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
mulți amatori, oportuniști și impostori au invadat spațiul deciziei educaționale fără a avea o competență În materie. Să spunem că, În acest caz, didacticul nu emite puncte de vedere; el nu oferă nimic, ci remaniază ceea ce este dat (de ideologia dominantă, legitimată și care a devenit funcțională În urma alegerilor libere). Didacticul acționează ca o mână care șterge, corijează, justifică, Întemeiază, dă substanță dorinței dominante, validată politic și sociologic. Proiectul axiologic În materie de educație se creionează nu numaidecât din interior, de către
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
didacticul nu emite puncte de vedere; el nu oferă nimic, ci remaniază ceea ce este dat (de ideologia dominantă, legitimată și care a devenit funcțională În urma alegerilor libere). Didacticul acționează ca o mână care șterge, corijează, justifică, Întemeiază, dă substanță dorinței dominante, validată politic și sociologic. Proiectul axiologic În materie de educație se creionează nu numaidecât din interior, de către „oamenii școlii”, cu competențele, dorințele și interesele specifice, ci și din exterior, de către instanțe ce comandă Învățământului ce și cât trebuie să facă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]