198,612 matches
-
3, R. I, traducere, introducere, indici și note de Prof. Iorgu D. Ivan, în: PSB, vol. 18, București, 1989, p. 225. 8 învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți în șir, mergând în continuu, stăruind în rugăciunea inimii sau spunând: „Doamne, ai milă de robul Tău”, și: „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De asemenea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după care pregăteau pentru ei ceea ce prinsese, încercând
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
București, 1989, p. 225. 8 învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți în șir, mergând în continuu, stăruind în rugăciunea inimii sau spunând: „Doamne, ai milă de robul Tău”, și: „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De asemenea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după care pregăteau pentru ei ceea ce prinsese, încercând să-i ajute să se întărească, să se însănătoșească sau măcar să se amelioreze starea lor și să
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pentru răsplata cinstirii, nici pentru slava de la oameni sau din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind în osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupurilor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos; astfel, lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată noaptea lângă trupul acestuia, în rugăciune necontenită, până în ceasul slujbei de înmormântare. Scriitorul bisericesc Paladie ne istorisește că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
anume interes personal ori de grup, neslăbind în osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupurilor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos; astfel, lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată noaptea lângă trupul acestuia, în rugăciune necontenită, până în ceasul slujbei de înmormântare. Scriitorul bisericesc Paladie ne istorisește că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s-a așezat în muntele Nitriei, neputând
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2004, p. 129. 33 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți ..., p. 121. 34 Patericul ..., p. 480. 10 ții martirilor. Eusebiu de Cezareea, în cartea sa Istoria bisericească, menționează o relatare
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismului, reușesc să-și consacre tot zelul și strădania slujirii semenilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i-a slujit Hristos Domnul. 35 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în: PSB, vol. XIII, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 292. 36 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească ..., cartea a șaptea, XXII, 7-10, p. 292. 37
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
perioada de glorie a acestuia, pe urmă la Teatrul Național din București. Acum construiește, de la un trimestru la altul, cea mai impunătoare revistă culturală din câte apar în România. Discret și eficient. Este ,Lettre Internationale", revista pe care o conduceți, domnule Elvin, și pe care de fapt o creați în limba română, o împlinire sau un refugiu? B. Elvin: Este atât o împlinire, cât și un refugiu. Împlinire, întrucât îmi dă posibilitatea să citesc poate unele din cele mai bune texte
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
bucurie. Refugiu, întrucât sunt ținut deoparte - dat fiind timpul și energia învestite în ,Lettre Internationale" - de bătăliile fratricide din viața literară. În plus, ,Lettre Internationale" este un excelent alibi intim ca să nu scriu. M.I.: Și de ce nu vreți să scrieți, domnule Elvin? B.E.: Pentru că sunt conștient de dificultățile pe care - cred - orice scriitor le întâmpină ca urmare a schimbărilor fundamentale petrecute în țările fost-comuniste. }in minte că am avut o discuție, în 1990, cu un important om de cultură din Berlinul
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
de la Editura Tineretului din pricina originii mele sociale. Și mai știu că scurta întâlnire cu Camil Petrescu n-a afectat în nici un fel admirația ce-o port scriitorului. M.I.: Istoria unei cărți, istoria unei întâlniri, viața unui om. Cum ați trecut, domnule Elvin, din presa culturală la teatru? B.E.: Vreau să spun că, din 1958, ca urmare a cărții rebele despre Anatole France, nu am mai avut dreptul să tipăresc nici un alt volum. Și accesul în presă mi-a fost limitat. Mă
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
tipăresc nici un fel de carte. Așa încât în această perioadă cărțile mele au fost inițial contractate de alți scriitori, numele meu fiind pe Ťlista neagrăť. Încheiau ei contractele în locul meu, iar după ce manuscrisul era acceptat declarau cine este adevăratul autor. M.I.: Domnule Elvin, contactul dvs. îndelungat și strâns cu lumea teatrului se datorează așadar unei răsuciri a destinului! La urma-urmei, unei decizii administrative, unei sancțiuni... B.E.: Da. Eu am stat trei ani de zile fără slujbă. Mă mulțumesc să observ: condiția de
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
ca el, mai tot ce se tipărea în lume. Citea ultimele piese, știa tot ce se întâmplă pe scenele metropolelor. Dar toate astea le spun astăzi; câtă vreme am lucrat împreună m-am ferit să-l vorbesc de bine. M.I.: Domnule Elvin, ați debutat târziu în literatură, foarte târziu. Ca romancier. de ce această întârziere? B.E.: Inițial, am năzuit să scriu romane. Împrejurările m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
-l asigură pe scriitor, nu-l face invulnerabil când e vorba de imaginea sa în conștiința celorlalți; în propria conștiință. O chestiune în care ar fi multe de spus, dar și mai multe de tăcut. M.I.: Și cum ați ajuns, domnule Elvin, la ,Lettre internationale"? Asta după 1989. Cum ați trăit anul 1989? Sfârșitul regimului comunist, sfârșitul anului 1989? B.E.: Crezând și necrezând în finalul norocos. Urmăream cum se petrec lucrurile și în momentul, de pildă, când Markus Wolf, șeful serviciilor
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
domeniul ideilor, să mențină ori să răstoarne ierarhiile artistice, să pună mâna pe puterea intelectuală. Vrea Ťdoarť să dea de gândit. M.I.: Și cum este privită ediția română? B.E.: Alături de cea germană, ediția română este în fruntea clasamentului. M.E. Mulțumesc, domnule Elvin.
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
în scenete, lieduri sau elegii, personaje și acțiuni insolite. ,Bunicul meu Ferapont/ a fost înmormântat în cutia unui/ foarte vechi orologiu". Ferapont avea patru cai albi care nechezau dumnezeiește, avea o brișcă ușoară, o barbă neagră și cizme de fier. Domnul Ferapont este acel personaj de basm, care a trăit în a fost odată ca niciodată al fiecăruia, este Bătrânul și Copilul, înțeleptul din noi care ghidează sufletul prin împărăția Neantului de deasupra lucrurilor: Domnul Ferapont, celălalt Ferapont, primul frate Ferapont
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
barbă neagră și cizme de fier. Domnul Ferapont este acel personaj de basm, care a trăit în a fost odată ca niciodată al fiecăruia, este Bătrânul și Copilul, înțeleptul din noi care ghidează sufletul prin împărăția Neantului de deasupra lucrurilor: Domnul Ferapont, celălalt Ferapont, primul frate Ferapont și, pur și simplu, Ferapont de pe coperta unu sau patru. Dar cine este Ferapont? Cine este Anatol? Cine este bărbatul cu glugă sau necunoscutul? Dar femeia cu pălărie galbenă? Cine este domnișoara Barnovski sau
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
problematici am citit în capitolul Vremea Cantemireștilor, redactat de Paul Cernovodeanu, în tratatul Istoria Românilor, patronat de Academia Română, volumul V, Editura Enciclopedică, 2003, p. 296-340 (împreună cu o bibliografie actualizată a domeniului). Amintesc câteva repere, îndeobște cunoscute. Cazul domnitorului Constantin Cantemir (domn al Moldovei în 1685-1693) este suficient de glosat, după cronica lui Neculce și după biografia redactată de fiul său Dimitrie. Situații politice elucidate constituie biografia fiilor săi Antioh (de două ori domn al Moldovei, în 1695-1700 și 1705-1707), filoturc, și
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
câteva repere, îndeobște cunoscute. Cazul domnitorului Constantin Cantemir (domn al Moldovei în 1685-1693) este suficient de glosat, după cronica lui Neculce și după biografia redactată de fiul său Dimitrie. Situații politice elucidate constituie biografia fiilor săi Antioh (de două ori domn al Moldovei, în 1695-1700 și 1705-1707), filoturc, și Dimitrie (și el de două ori domn, însă de fiecare dată pentru foarte scurtă vreme, în 1693 și în 1710-1711), filorus. Căsătorit în 1699 cu fiica lui Șerban Cantacuzino, Casandra, Dimitrie Cantemir
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
de glosat, după cronica lui Neculce și după biografia redactată de fiul său Dimitrie. Situații politice elucidate constituie biografia fiilor săi Antioh (de două ori domn al Moldovei, în 1695-1700 și 1705-1707), filoturc, și Dimitrie (și el de două ori domn, însă de fiecare dată pentru foarte scurtă vreme, în 1693 și în 1710-1711), filorus. Căsătorit în 1699 cu fiica lui Șerban Cantacuzino, Casandra, Dimitrie Cantemir nutrea în secret și gândul de domn al }ării Românești, ca succesor legitim, într-o
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
filoturc, și Dimitrie (și el de două ori domn, însă de fiecare dată pentru foarte scurtă vreme, în 1693 și în 1710-1711), filorus. Căsătorit în 1699 cu fiica lui Șerban Cantacuzino, Casandra, Dimitrie Cantemir nutrea în secret și gândul de domn al }ării Românești, ca succesor legitim, într-o adversitate veche și înverșunată a Cantemireștilor cu Constantin Brâncoveanu. Dar cea mai mare ambiție politică a sa era aceea de a instaura dreptul ereditar la tronul Moldovei, în favoarea dinastiei Cantemireștilor, ambiție dezvăluită
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
Cantemir, dat ca sigur de Leonid Maikov (p. 37), e că ar fi fost, pentru scurtă vreme, în iarna 1721-1722, amanta țarului Petru I. Dimitrie Cantemir, care a încuviințat legătura, își făcea cele mai năucitoare iluzii, după cum speculează Maikov: ,Fostul domn nutrea speranța că pasiunea țarului față de prințesă ar fi putut duce la desfacerea căsătoriei de Ekaterina și la un nou mariaj, care să-l lege pe țar de vlăstarul cezarilor Bizanțului. În primăvara lui 1722, s-a aflat că prințesa
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
televizor, urmărind întâmplările străzii cu aceleași emoții pe care le împărtășea în momentul vizionării unui film, exclamând și comentând de parcă însăși viața ei ar fi fost prinsă în joc. Aceste reacții spontane, altminteri inofensive, îl enervau în așa măsură pe domnul Spătaru, încât acesta își înșuruba arătătorul în aer, în dreptul tâmplei, în semn de insanitate mintală, gest la adresa soției, chiar și atunci când, stând singur în casă, doar își amintea de ele." (pp. 163-164). Citatul se poate prelungi oricât; nu vom vedea
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
căldare de sânge. A împroșcat oasele ca să pară roșii, dar lichidul a îmbibat podeaua și a străbătut până la atelierul lui Chagall. Marc Zaharovici, care, și pe gerul cel mai cumplit lucra gol pușcă (avea doar un singur costum) - deși, har Domnului, era, după cum am spus, un om bogat -, a țâșnit nud în stradă strigând cât îl ținea gura: ,Săriți, îl omoară pe Soutine!" ,Ea" începe să se manifeste din ce în ce: era de o răutate ieșită din comun; probabil pentru că
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Partidului Național Român și fost președinte al Consiliului de Miniștri. Vaida se va bucura de sprijinul grupărilor Cuza și Goga, ca și de cel al Frontului Românesc. Garda de Fier n-o să intre în guvern, dar îl va susține pe domnul Vaida. O altă soluție a crizei latente decât chemarea lui Vaida nu poate fi luată în considerare, dat fiind că național-țărăniștii, cel mai mare partid, n-ar putea prezenta un prim-ministru, întrucât Maniu, adversar personal al regelui și Mihalache
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
interes în România, dar n-a fost privită cu ochi buni de celelalte partide. După câte s-ar părea, nici regele nu vede cu ochi buni că Brătianu, pe care nu-l stimează, e atât de bine tratat peste hotare. Domnul Ionescu nu crede că domnul Titulescu își va putea croi drum în România cu politica lui amicală față de Rusia. Ea stârnește o mare împotrivire atât din partea regelui, cât și a unor largi cercuri din țară. De altfel, domnul Titulescu nu
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
a fost privită cu ochi buni de celelalte partide. După câte s-ar părea, nici regele nu vede cu ochi buni că Brătianu, pe care nu-l stimează, e atât de bine tratat peste hotare. Domnul Ionescu nu crede că domnul Titulescu își va putea croi drum în România cu politica lui amicală față de Rusia. Ea stârnește o mare împotrivire atât din partea regelui, cât și a unor largi cercuri din țară. De altfel, domnul Titulescu nu face această politică din convingere
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]