5,649 matches
-
prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu atribuții și ranguri ostășești. Așa se face că putem lua cunoștință de prezența militarilor cu slujbe în peisajul așezărilor din evul de mijloc românesc. Primii atestați documentar pe teritoriul umbrăreștean, avem în vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și Giurgiu, despre care, la 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să fi fost de prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai menționează nume de persoane, nici de preoți, în tranzacțiile ce se fac, aspect deja discutat mai înainte. Abia în sămile Conăchești mai întâlnim nume de preoți, ce slujeau la ctitoriile lor. În situația despre care vorbim, avem o carte domnească din 12 iunie 1817, în care se pomenește zapisul „din trecutul an 1816 februarie 14 iscălit de preotul Vasile Sârghie și Tudorache Sârghie și alții ai lor”, prin care au consimțit să cedeze partea lor „ce să numește Tămășenii”, pretinsă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a făcut-o corect... vreau să spun... DOAMNA WURM: Cu siguranță că era corect în timpul actului. DOAMNA GROLLFEUER: Cu fiecare noutate îmi confirmați ideea acestei invitații, domnii mei... ați auzit?... Domnii mei! Astăzi, de ziua mea, pielicicile voastre sunt blănuri domnești, ultima piele. Veți muri aici la mine, s-o știți... DOAMNA WURM: Toți oamenii trebuie să moară de-a dreptul, așa e planul Domnului. DOAMNA GROLLFEUER: Dar astăzi m-am decis la un act dumnezeiesc, doamnă Wurm. Nu ai încă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu năut și ciuperci Ingrediente pentru 4 persoane Pentru aluat: • 200 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru frământat • 30 g făină de ghircă (o varietate de grâu) • sare Pentru umplutură și sos: • 300 g năut fiert • 60 g bureți domnești • 50 g zahăr tos • curry • oțet de vin alb • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 449 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Se prepară aluatul: se frământă făina de grâu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
vol. I, p. 234. 539 Ibidem, p. 236. 147 tare multă”540 impune unui soț „cam necioplit și sărac cu duhul”541 respectarea unui canon, fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu, Oncești de la Oncescu. Sigur că până la aceste nume
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răzeșie, noii veniți lucrând ca angajați pe moșii, începând cu anii 1865 și 1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care îl
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reglementa viața agricultorului cuprindea două mari ramuri de drepturi și datorii social- culturale: una care se referea la cutumele, tradițiile și practicile agriculturii itinerante 1 și alta, care se referea la cea sedentară 2, ambele cu codicele lor senioriale 3 (domnești, boierești și mănăstirești) sau pravilele lor țărănești, relative la starea liberală sau aservită. În acest spirit de împrejurări, se organizează justiția la noi, din evul mediu, când instituțiile fundamentale ca și procedura judiciară erau preluate de primii ctitori de viață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țării, pentru că din vânzarea mierii și cerii își afla răsuflarea de cheltuielile nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legendele sale, cronicarul Ion Neculce evocă popasul făcut de Petru Rareș la Docolina, la noi la Bârlad, cu zece care cu pește, trase fiecare de câte șase boi. A doua zi dimineața, Petru Rareș a fost îmbrăcat aici în straie domnești de către trimișii sfatului țării. În documentele moldovenești, iazurile, heleșteiele și bălțile erau vândute, donate sau lăsate moștenire urmașilor. Iazurile pentru morile de apă erau folosite totodată și ca heleșteie de pește. Uneori, când apele veneau mari, iar heleșteiele se umpleau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a stins din viață doar după patru ani de căsnicie. Ștefan cel Mare nu a stat multă vreme singur, recăsătorindu-se în 1472 cu Maria de Mangop. Și aceasta a murit numai după cinci ani. Voievodul ținea la Curtea Domnească din Suceava și alte două femei luate prizoniere în 1471 în urma unei bătălii cu Radu cel Frumos și anume: pe Doamna Maria, nevasta domnitorului și pe fiica lor Voichița. Și după căsătoria lui Ștefan cu Maria de Mangop a mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Maria Vochița. Când era luată ca pradă de război de la Radu cel Frumos, Maria Vochița avea, conform spuselor lui Iorga, vreo 14 ani. După această căsătorie, faptele războinice ale lui Ștefan se reduc drastic, el stând mai mult pe lângă scaunul domnesc, păzindu-și parcă, odorul, iar după 1487 începe o mare operă construcția de biserici în stilul neasemuit al mănăstirii de la Putna. Se pare că Pătrăuți, a doua biserică din această scurtă minune a artei universale, a fost dăruită Vochiței când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vol. I, p. 234. 539 Ibidem, p. 236. 147 tare multă”540 impune unui soț „cam necioplit și sărac cu duhul”541 respectarea unui canon, fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că majuscula e o eroare, personajul nu reapare, ca să merite un nume, iar mehtupciu desemnează funcția partenerului de dardăr al lui Pirgu: redactor de hotărâri și edicte domnești adică de „mehtupuri”. Dar ce era dardărul? Un titirez cu fundul semisferic și fețele laterale egale, un fel de zar. Dardărul se rotea și, pierzând viteza cădea cu una dintre fețe în sus, ea aducând jucătorului un câștig din miza
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție dacă „Ernest al vostru e os domnesc”. Când dă de bani, Miza din Titanic vals își ia ca pașaport de ascensiune socială cățel și automobil. Fratele ei, micul Decebal, capătă o bicicletă cu care calcă gâștele unui vecin. Înainte de primul război, armata avea curieri pe biciclete, cum
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu privire la istoria românilor” volumul al cincilea se ocupă și de Bârlad. Pentru aceasta, Nicolae Iorga a făcut u n apel prin ziarul „Epoca” adresat publicului larg de a‐i pune la îndemână documente din arhive particulare, adunându‐ se astfel „cărți domnești, zapise și răvașe” și alte diferite ac te privind Bârladul nu numai de la persoane particulare ci și de la instituții, realizându‐se ceea ce‐ și propusese autorul. * Cel care a pășit în jurnalistică la Bârlad în 1913 și a dobândit mari succese
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Munteanu, nr.1-30, 24 septembrie 1900 - 10 mai 1901, reapare la tipografia Lupașcu la 1 octombrie 1905 (Anul IV de activitate) spune I. Antonovici. * Voința poporului Voința poporului, ziar politico‐literar, economic, comercial, apare o dată pe săptămână, redacția în Piața Domnească, casele Rentza, Tipografia „Română” - strada Ștefan cel Mare, Bârlad (48x33 cm., anual 12 le i), 218 „Ca organ nou de publicitate, datoria principală ce credem a ne fi impusă de buna conveniență este de a saluta călduros toate organele mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau pentru legitima stăpânire a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iorga, spune Dan 325 Smântânescu. Un temeinic popas a făcut și la Bârlad, unde a copiat importante acte din Casa Obștii, pe care le va publica în volumul V din „Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (1904) sub titlul „Cărți domnești, z apise și răvașe.” Poate dintr‐o astfel de călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în întregul său economic, social, politic și cultural, făcând referiri pertinente la dezvoltarea urbanistică, populație, economie, știință, viața politică și culturală, școala mai ales, cu largi și competente referiri la pr esa timpului... Geneza localității, vatra și hotarele târgului, curtea domnească, stăpânitorii acesteia, vornicia, prezentă pe baricadele marilor evenimente a bârlădenilor, p olitica socială a epocii moderne și contemporane, suflul primit de la marile personalități ale timpului, mulți veniți cu exp eriența de dincolo de munți, ca și tranziția de la comunism la actuala
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]