2,090 matches
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,64%). Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei Râmnicelu era organizată comuna Domnița, în cadrul plășii Gradiștea de Jos din județul Râmnicu Sărat și era formată din satele Domnița (astăzi, Mihail Kogălniceanu), Piscu, Ciupercari și Corbeni, cu o populație totală de 1615 locuitori. Ea ocupa zona din comuna actuală aflată pe malul stâng al
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei Râmnicelu era organizată comuna Domnița, în cadrul plășii Gradiștea de Jos din județul Râmnicu Sărat și era formată din satele Domnița (astăzi, Mihail Kogălniceanu), Piscu, Ciupercari și Corbeni, cu o populație totală de 1615 locuitori. Ea ocupa zona din comuna actuală aflată pe malul stâng al Buzăului. În comuna Domnița funcționau două școli cu 106 elevi (din care 11 fete), înființate
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
de Jos din județul Râmnicu Sărat și era formată din satele Domnița (astăzi, Mihail Kogălniceanu), Piscu, Ciupercari și Corbeni, cu o populație totală de 1615 locuitori. Ea ocupa zona din comuna actuală aflată pe malul stâng al Buzăului. În comuna Domnița funcționau două școli cu 106 elevi (din care 11 fete), înființate între 1883 și 1888 una în Domnița și una în Piscu; și trei biserici, dintre una în Domnița, zidită de arhiereul Timoftei în 1845, și o alta la Piscu
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
Corbeni, cu o populație totală de 1615 locuitori. Ea ocupa zona din comuna actuală aflată pe malul stâng al Buzăului. În comuna Domnița funcționau două școli cu 106 elevi (din care 11 fete), înființate între 1883 și 1888 una în Domnița și una în Piscu; și trei biserici, dintre una în Domnița, zidită de arhiereul Timoftei în 1845, și o alta la Piscu, construită în 1889 pe cheltuiala regelui Carol I. Pe malul drept, sudic al râului Buzău se afla pe
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
din comuna actuală aflată pe malul stâng al Buzăului. În comuna Domnița funcționau două școli cu 106 elevi (din care 11 fete), înființate între 1883 și 1888 una în Domnița și una în Piscu; și trei biserici, dintre una în Domnița, zidită de arhiereul Timoftei în 1845, și o alta la Piscu, construită în 1889 pe cheltuiala regelui Carol I. Pe malul drept, sudic al râului Buzău se afla pe atunci doar satul Deșirați, din comuna Scorțaru Nou, plasa Vădeni, județul
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
Carol I. Pe malul drept, sudic al râului Buzău se afla pe atunci doar satul Deșirați, din comuna Scorțaru Nou, plasa Vădeni, județul Brăila, sat care avea 408 locuitori și în care funcționa o moară cu aburi. În 1925, comuna Domnița era inclusă în plasa Boldu a aceluiași județ Rm. Sărat și era formată din satele Domnița, Corbeni și din cătunul Boarca, cu 1540 de locuitori. În timp, satul Deșirați a luat numele de Râmnicelu și a devenit comună separată de
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
din comuna Scorțaru Nou, plasa Vădeni, județul Brăila, sat care avea 408 locuitori și în care funcționa o moară cu aburi. În 1925, comuna Domnița era inclusă în plasa Boldu a aceluiași județ Rm. Sărat și era formată din satele Domnița, Corbeni și din cătunul Boarca, cu 1540 de locuitori. În timp, satul Deșirați a luat numele de Râmnicelu și a devenit comună separată de Scorțaru Nou, iar comuna Domnița a luat numele de "Mihail Kogălniceanu". În 1950, cele două comune
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
Boldu a aceluiași județ Rm. Sărat și era formată din satele Domnița, Corbeni și din cătunul Boarca, cu 1540 de locuitori. În timp, satul Deșirați a luat numele de Râmnicelu și a devenit comună separată de Scorțaru Nou, iar comuna Domnița a luat numele de "Mihail Kogălniceanu". În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, comuna Mihail Kogălniceanu a fost desființată și inclusă în comuna Râmnicelu, arondată județului Brăila. În data de 10
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
răpite de către proprietarul Urdeștilor, Necolai Greceanu și că în judecata ce a avut cu obștia răzeșilor, cumpărând documentele de la vechilii acestora, în urmă li s-a răpit toată moșia făcându-i clăcași. Această moșie a venit mai târziu în proprietatea domniței Natalia Ghica fiica fostului domn Grigore Alexandru Ghica până în anul 1883 când a vândut-o lui Neculai Juvara. Satul este așezat pe două dealuri numite Podișul si Dealul Viilor care au direcția de la Nord la Sud. "Dealul Viilor" înconjură partea
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori cu un număr de 333 de gospodării, tendința fiind de scădere datorită natalității
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
1994, Sibiu preot, istoric Studii: Liceul Georghe Lazăr Sibiu; Facultatea de Teologie Cernăuți, Seminarul pedagogic universitar Cernăuți, Facultatea de Litere - Filozofie Universitatea Cluj - Sibiu; cursuri speciale de biblioteconomie și muzeografie. Profesor de religie în Gheorghieni și în Sibiu la liceele Domnița Ileana, Comercial, Gheorghe Lazăr, bibliotecar șef și director la Biblioteca Mitropolitană Sibiu, secretar al Despărțământului ASTRA Sibiu (1938-1944), director al Căminelor Culturale din Sibiu. A fost închis, fiind deținut politic între anii 1952-1953, la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Preot (1933), protopop
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
printr-un șiretlic pe când mergea neînsoțit, pe străzile Bucureștiului. Este osândit la moarte, fiind însă iertat în urma unei întâmplari cu aer romantic. Potrivit legii pământului, dacă o fată de neam cerea de soț un osândit, acesta era iertat. Mai multe domnițe de la curte își exprimă această dorință. Iancu Jianu o alege pe Sultana Gălășescu, o jupâniță din anturajul domniței Ralu, fiica lui Caragea vodă, și renunță treptat în următorii ani la viața de haiduc. Devine cu timpul un mărunt boier de
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
întâmplari cu aer romantic. Potrivit legii pământului, dacă o fată de neam cerea de soț un osândit, acesta era iertat. Mai multe domnițe de la curte își exprimă această dorință. Iancu Jianu o alege pe Sultana Gălășescu, o jupâniță din anturajul domniței Ralu, fiica lui Caragea vodă, și renunță treptat în următorii ani la viața de haiduc. Devine cu timpul un mărunt boier de țară, cu moșii în Romanați și mai multe case și conace risipite prin Craiova, București, Caracal și Slatina
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
era tatăl mitropolitului de Kiev, Petru Movila. Aceasta înrudire i-a facilitat lui Miron accesul la tronul țării. De altfel, după preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă voevod". De menționat că prin căsătoria, în 1541, a domniței Maria, fiica domnitorului Petru Rareș, cu boierul Ion Movila, familia Movileștilor se înrudește cu vechea dinastie a Mușatinilor lui Ștefan cel Mare, iar prin căsătoriile fiicelor domnitorului Ieremia Movila cu mari nobili din Polonia, Movileștii se înrudesc cu principii Europei
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
forțele de luptă pentru realizarea acestui măreț vis al principatelor și continuă lupta și după părăsirea tronului la adăpostul puterilor apusene. La 3 octombrie 1825, la vârsta de 21 de ani, la curtea domnească din Iași, s-a căsătorit cu domnița Elencu Sturza, fiica lui Ioniță Vodă Sturza și a Ecaterinei Rosetti-Roznovanu. Cuplul a avut patru copii înainte să divorțeze în 1833: În 1833, Grigore Ghica se căsătorește cu Ana Catargi, fiica lui Iordache Catargi și a Elisabetei Rosetti. Grigore și
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
împreună cu tatăl sau în 1492 și apoi l-a succedat începând din 15 aprilie 1495 și până la moartea lui, în aprilie 1508. Cinci dintre fiii lui au fost domni ai Țării Românești. A avut 5 copii din căsătoria sa cu domnița Cătălina din Sărata: A mai avut și doi fii nelegitimi: În timpul domniei sale a fost tipărit Liturghierul slavon al lui Macarie (1508) în spațiul românesc, reprezentând prima carte românească în istoria literaturii române, finalizat la data de 10 noiembrie 1508. Este
Radu cel Mare () [Corola-website/Science/307025_a_308354]
-
atât castelul, cât și domeniul Făgărașului. El se va retrage aici după înfrângerea de la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) și tot aici își va adăposti familia, până în 1601. Doamna Stanca se așază aici cu cei doi copii, Nicolae Pătrașcu și Domnița Florica. Mihai Viteazul construiește în partea sudică a cetății o biserică pentru familia lui. După lupta de la Mirăslău, cei trei vor fi ținuți în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roabă. În anul
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
român, de origine grec. A participat la răscoala lui Tudor Vladimirescu și la revoluția din 1848. Artist-cetățean, Aristia a imprimat teatrului un caracter militant politic. După o scurtă apariție, ca elev, pe scena de la Cișmeaua Roșie, a fost trimis de domnița Ralu Caradja la școala din Paris a lui Joseph François Talma. Întors în țară, a întemeiat în 1833, împreună cu alți intelectuali legați de mișcarea revoluționară democrată, prima școală de artă dramatică. Pregătind primele cadre profesionale de actori, el a pus
Costache Aristia () [Corola-website/Science/308668_a_309997]
-
liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Opera sa („Domnița Bălașa”, „Spătarul Mihail Cantacuzino”, „Ana Davila”) se caracterizează atât prin valorificarea cuceririlor academismului, cât și prin realismul viziunii. Ca portretist, a realizat busturile lui Theodor Aman și C.A. Rosetti. Creația lui Storck se remarcă prin construcția solidă a volumelor
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
înalte chiriarhii”, N. Bănulescu își atrage o seamă de critici în revista „România musicală”, corul trecând și prin perioade mai rele din punct de vedere profesional; sub tirul criticilor se afla și Eduard Wachmann, directorul Conservatorului și „supraveghetor” al corului Domnița Bălașa și al corului Sfintei Mitropolii. Revista „România musicală” acuză conducerea coralei Sfintei Mitropolii că a lăsat formația să ajungă într-o „stare deplorabilă”, determinându-l pe Mitropolitul Primat să apeleze la corul lui G. Musicescu pentru sfințirea Capelei Române
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
cele șapte sinoade ecumenice, a fost zugrăvit și "Sinodul de la Iași" (15 septembrie - 27 octombrie 1642), orașul vechi fiind zugrăvit pe fundal. Catapeteasma bisericii a fost realizată și montată în biserică în anul 1838. În pronaosul bisericii se află mormântul Domniței Ruxandra, fiica lui Grigore Ghica Vodă, îngropată în anul 1780. Lespedea funerară este frumos decorată cu diferite ornamente (soarele și luna, simbolizând viața și moartea) și stemele domnitorilor Moldovei. Pe piatra de mormânt este săpată o inscripție în versuri în
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
este o mănăstire de călugări situată în satul Hlincea din comuna Ciurea (județul Iași), amplasată într-un cadru pitoresc aflat la poalele dealului Cetățuia de la ieșirea din municipiul Iași. Ea datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind ctitorie a domniței Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 și 1582-1591) și a soțului ei, spătarul de origine greacă Zottu Tzigara. se află la o distanță de circa 3 km spre sud-vest de Mănăstirea Cetățuia din Iași, pe marginea liniei de
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Mănăstirii Hlincea a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-a-A-04180 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: Mănăstirea Hlincea a fost înălțată pe hotarul orașului Iași, având drept ctitori pe domnița Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 și 1582-1591) și pe soțul ei, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic, de origine grecească, din orașul Ianina. În anul 1574, mănăstirea a fost închinată de către ctitori ca metoc al Mănăstirii
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
fiica sa și soțul acesteia, Zottu Tzigara. La începutul veacului al XVII-lea, Mănăstirea Hlincea a început să se ruineze din cauza faptului că Mănăstirea Dionisiu nu a mai trimis călugări și nu s-a îngrijit de mănăstire, lăsând-o pustie. Domnița Maria s-a întors în Moldova în august 1616, în timpul domniei vărului său, Radu Mihnea (1616-1619), și a regăsit „"mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci de la mănăstire de la Dionisiate călugării n-au mai venit
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
bolții. O catapeteasmă mare desparte naosul de altar. Biserica Mănăstirii Bârnova nu este pictată. În pronaos, în partea dreaptă, lângă peretele de sud și în peretele de sud, se află două pietre de mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija și a domniței Maria, fiica lui Dabija. Pe piatra de mormânt, frumos sculptată în marmură, a domnitorului din anul 1666, este următoarea inscripție în limba slavonă: Cea de-a doua piatră de mormânt este a domniței Maria, unica fiică a lui Dabija Vodă
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]