176,566 matches
-
ar agita pe lângă Ester. îl credeam în stare de așa ceva după semnalele pe care tot mi le trimitea, mirându-se întruna că nu mă volatilizasem încă. Nu am întrebat-o mai târziu nimic pe Ester. Simțeam că inginerul doar o dorea, îi dăduse probabil târcoale, nu-l lăsase Ester să se apropie prea mult și acum crezuse că, lovită dintr-odată de tembelismul remușcărilor, venise la el să i se ofere. La pușcărie. Amuzat de idee, am început să chicotesc. "Chiar
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
povestea celor două pantere. Era aproape de sfârșitul unei călătorii de unsprezece zile, în parcarea unei benzinării din Italia, și, fumători împătimiți, trăgeam cu nesaț din țigări și sorbeam din minusculele cești de espresso, așteptând semnalul de plecare, pe care-l doream cât mai mult întârziat. În prima zi a excursiei, dimineața devreme, mă descoperisem așezat în autocar alături de o tânără femeie austeră, al cărei chip mă deconcertase. În acea severitate nu părea să existe loc de zâmbet, mi-am spus, și
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
onorabilă, care nu urmărea neapărat prinderea răufăcătorului, ci împiedicarea răufacerii și ocrotirea bunului dat în răspundere. Jitarul colinda hotarele semănăturii, îndepărtând prin zgomot dăunătorii, mai ales animalele și păsările, ori avertizându-i prin foc de pușcă pe cei care-și doreau un pumn de grăunțe pentru acasă. La Madrid, abia instalat în "apartamentul ambasadorului", s-a prezentat "șeful biroului administrativ", volubil, bine dispus, cu privire ciacâră, înmânându-mi spre semnare inventarul de bunuri date în folosință, de la farfurii la scrumiere, scaune
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
40 de marinari, cu salarii neachitate de peste șapte luni. Nu fuseserăm anunțați decât în clipa când marinarii amenințaseră cu un miting de protest, ca în Piața Victoriei. Am zburat la Las Palmas, i-am văzut, le-am promis tot ceea ce doreau și am revenit la Madrid. Cheltuielile trebuiau suportate de imbecilii care o ruinaseră și nu din banii statului. Comunicarea mea n-a fost bine primită, dar nu mi s-au mai dat noi ordine. Marinarii își găsiseră de lucru prin
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
nou, în gură, decît gustul binecunoscut al cenușii. (îndrăznesc să emit ipoteza freudiană că tocmai această ciudă neputincioasă ar explica limbajul amoros frust, - atît de surprinzător pentru un om de delicatețea lui - în legătura cu diverse femei pe care le dorește, limbaj care a stîrnit indignarea multor spirite pudibonde, și nu numai...). Oricum ar fi, mi se pare evident că această infirmitate constituie sursa constantă a nefericirilor lui, pe care acelea ale războiului nu fac decît să le pună temporar în
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
așeze, îmbrăcat la patru ace, la o masă pentru două persoane, și i se va adresa răspicat chelnerului: - Va veni domnul Claudiu să întrebe de mine. Mă numesc Grigore Micu. Vă rog să îl aduceți la masă! între timp, aș dori să comand. Domnul Claudiu m-a sunat că e reținut la o ședință și mai întârzie. Iar după ce va consuma el totul pe îndelete, va plăti nota și îi va spune chelnerului, cu un aer preocupat, arătându-i ceasul: - Vă
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
diversitate uluitoare, ai lui Marcel Avramescu. "Omul exorbitant" (I. X. U.) este un "om aproximativ" (Tristan Tzara), ca identitate multiplu - de multiplu - împărțită. S-a anonimizat tot atât cât s-a heteronimizat. În definitiv, identitatea lui rămâne necunoscută, așa cum a dorit. Litera "X" nu ascunde, dimpotrivă, evidențiază ascunsul. Avramescu se născuse în vecinătatea cartierului bucureștean Uranus, cel care avea să fie distrus de Ceaușescu, dar pulverizarea identității sub puzderia de nume dintre cele mai bizare, găsite ori (re)formulate, a mai
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
îndemână. Omul a fost în admirația multora, scriitorul mult mai puțin. Geo Bogza, avangardistul dedat ultrastângii, a scris un necrolog despre el în România literară, în care spunea, producând stupefacție, " Dacă nu aș fi avut destinul meu, mi-aș fi dorit destinul lui." A părut multora un om neobișnuit, profund enigmatic. Înclinațiile sale erau diverse și aflate la "extreme": scriitor, ocultist, preot. A existat, există, o mică legendă țesută în jurul calităților sale insolite de spirit gnostic. A izbutit să-și potențeze
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
ia la Dânsul. Numai că, tot căinându-se, observă cum era alintat de toți membrii clubului celor lipsiți de auz, cum i se ghicesc și realizează toate poftele, cum este înconjurat mereu de cei dragi, dar și lăsat singur când dorea să rămână singur. Putea să-și mai miște doar mâna stângă, însă învăță să facă extrem de multe lucruri cu ea - unele chiar complicate. Cu ajutorul tehnicii moderne, putea să-și potrivească singur aerul condiționat și căldura, putea să-și deschidă televizorul
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
uita la tavan. Părinții, după ce au văzut că nu au cum să-l pedepsească, n-au avut mai mult succes nici cu vorba bună. Până ce nu i-au completat premiul cu de trei ori valoarea sa. Deși și-ar fi dorit un premiu împătrit, copilul a acceptat compromisul și a revenit la școală. (La o altă școală.) La finalul fiecărui an de învățământ, lua în primire premiul și aplauzele cu un zâmbet ironic, fiindcă știa că acasă părinții îl vor recompensa
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
duse mâinile la spate, aplecă fruntea asemenea celor împovărați de gânduri, tuși artificial, după care-i veni în respirație. - O astfel de vizită trebuie sărbătorită! Whisky, ceai, o gustărică? Gilda Tudor nu părea câtuși de puțin temătoare, cum ar fi dorit el. îl privea ca pe un individ oarecare, ajuns incapabil să-și gestioneze gesturile, conservate într-o epocă elementară, avertizându-l, indirect, că nu a uitat preocupările lui neortodoxe, evidențiate deseori în presă. I le putea reaminti, dacă el ar
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
cadă în plasă, să-și pună protectorii în dificultate. Grație televiziunii rebele, aflase că bioloaga se afla într-un fel de deportare, pe undeva, prin Africa, și că nu existau speranțele eliberării. El însuși era implicat în odiseea Salmei, căci dorise să aibă mai multe piețe de desfacere în afacerile sale, doar se spurcase la bani și era orb atunci când voia să-i obțină. Situația Gildei îl punea la o nouă încercare. Dezvăluirile ei îi puteau spulbera notorietatea, de curând căpătată
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
chiar și când nu era de acord cu părerea mea" (p. 599). Wendy Doniger: "Cariera și viața mea s-au schimbat în întregime grație lui și îi sunt foarte recunoscătoare" (p. 599). Uneori sobrietatea și obiectivitatea autorului istoric lasă de dorit. în locul datelor, faptelor, documentelor apar supozițiile, presupunerile, probabilitățile. " Se pare că Stoilow l-a numit pe Eliade doctrinar al fascismului" (p. 438). " Se pare că apariția în Italia a monografiei scrise de Culianu nu i-a făcut o plăcere deosebită
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
pe nume chemat în grija Domnului în duhul lumii aprins Lumina Feței Lui m-a însemnat Oarecând Atât de mult a întârziat întâlnirea cu Santa Lucia că sufletul meu cu greu s-a deschis cu durere, de parcă n-ar fi dorit să iasă din ape și nici să pășească pe linia Rozei nici să urce apoi Plânsul nu-mi e de folos odihna de-o clipă în genunchi propria vecinătate bolnavă era atât de aproape de intrarea în basilică pizzeria și magazinul
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
Si totuși, cel puțin Bucolica a IV-a a lui Vergilius, în care Sfântul Augustin vedea o profeție a nașterii Mântuitorului, merita să figureze. Apariția antologiei Poeme mistice ale Antichității este un act de cultură. Nu putem decât să ne dorim ca Ion Acsan să persevereze pe această cale.
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
teritoriu regăsit. }i se pare că trece o luntre, - apa ai închipuit-o tu -. Lopețile-s privirile tale, care se afundă în adânc. Vers Mai smulg câte ceva, câteodată, din insomnia lunii, legănată. Vis Deodată, strig fiica pe care aș fi dorit-o, fiul nu mă aude, fratele este pierdut în constelații negre. Cerberul stă la poarta mult cunoscută, o rază de lumină l-ar ucide. Strig lebăda cenușie. Pe măsură ce aceasta se apropie, culoarea i se întunecă tot mai tare Vers între
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
Emil Brumaru . , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim Să se desfac-aprinse la bluzițe Și sînii lor cu bumbeleu infim Și iz de leuștean și romanițe Să ni-i cedeze dulce să-i iubim. Sînt chelnerițe blonde printre șprițe. , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi
Sînt chelnerițe blonde printre șprițe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11430_a_12755]
-
Emil Brumaru . , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim Să se desfac-aprinse la bluzițe Și sînii lor cu bumbeleu infim Și iz de leuștean și romanițe Să ni-i cedeze dulce să-i iubim. Sînt chelnerițe blonde printre șprițe. , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim! Și discutînd cu ele
Sînt chelnerițe blonde printre șprițe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11430_a_12755]
-
Emil Brumaru . , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim Să se desfac-aprinse la bluzițe Și sînii lor cu bumbeleu infim Și iz de leuștean și romanițe Să ni-i cedeze dulce să-i iubim. Sînt chelnerițe blonde printre șprițe. , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim! Și discutînd cu ele gogorițe Și bazaconii, după kilul prim, Le-aplaudăm cînd fac din șolduri fițe Și cu delicatețe le ciupim Pe chelnerițele de printre șprițe...
Sînt chelnerițe blonde printre șprițe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11430_a_12755]
-
ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim Să se desfac-aprinse la bluzițe Și sînii lor cu bumbeleu infim Și iz de leuștean și romanițe Să ni-i cedeze dulce să-i iubim. Sînt chelnerițe blonde printre șprițe. , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim! Și discutînd cu ele gogorițe Și bazaconii, după kilul prim, Le-aplaudăm cînd fac din șolduri fițe Și cu delicatețe le ciupim Pe chelnerițele de printre șprițe...
Sînt chelnerițe blonde printre șprițe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11430_a_12755]
-
mai desprins de colcăiala puturoasă a tot ce se întâmplă cu mine aici, de mâzga asta răscoaptă în care sunt obligat să înot zi de zi, târându-mi eul, M.C.-ul și emceitatea, printre fenomene pe care nu le-am dorit și nu le pot influența în nici un fel. Vorba lui Wittgenstein din Caietul albastru: "Uneori mi se pare că e ca și cum fenomenele experienței personale ar fi cumva fenomene din straturile superioare ale atmosferei, în opoziție cu fenomenele materiale care au
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
creația literară are șansa de a cosmetiza, estetiza preferințele politologiei seci (și ale publicului), dezafectivizate cu bună știință. Rămâne însă în roman, la Marius Tupan, de pildă, sistemul acela de transmitere sumară, fără comentarii inutile, din pricina unui obiectivism care se dorește, chiar dacă nu se respectă niciodată. Proza poate însă crea aparențe, alăturări cu parfum de ,indiferență" jucată. Așa se întâmplă și în Rhizoma. Nu trebuie ocolită nici senzația că romanul este obligat (dar încă nu s-a descoperit modalitatea) să concureze
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
bref, să comunici. Lumea criticului (altă carte, mai recentă, care stinge, între pagini, scandaluri și aprinde lampa de veghe lîngă portrete de demult) e, așadar, o arenă nu de lupte, ci de dialog pe care cine nu și l-ar dori civilizat, o rampă urcată cu răbdare și un filtru de gust. Un semn, dat de un critic pe care nu-l pot vedea, pe scara vîrstelor, nici coborînd spre judecata impetuoasă, dintr-o suflare, și măcar puțin iresponsabilă, a primei
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
că discuțiile nemînioase nu sînt, cum se mai crede, ,rezervate" pentru lași sau pentru epigoni, ci ele maturizează o cultură. La vîrsta la care înțelepciunea îi stă foarte bine (nu că i-ar fi stat, vreodată, altfel...), am să-i doresc, domnului Gabriel Dimisianu, să-mi adeverească, mulți ani de-acum încolo, portretul pe care-l închei aici: un om de carte, și ca la carte. Simona Vasilache Cap limpede O evidență pare astăzi că Gabriel Dimisianu este, la România literară
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
educație în raport cu majoritatea și nu în ultimul rând, de unele particularități lingvistice ori forme specifice de exprimare". Cele americane despre polonezi și irlandezi "nu au dus la persecuții de vreun fel". Aș pune cartea lui C. Eretescu în mâna oricui dorește să se inițieze în domeniul culturii populare românești.
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]