KorAP: Find »[drukola/base=drac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...580 >

14,485 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

acuși vine cursa..., eu și Sorina o să vă dăm telefon imediat ce sosește... Alo! se aude vocea femeii în telefon. Nu sînteți doamna Marcu? întreabă Vlad nedumerit. Dac-o aștepți pe Sorina, spune Paula apăsat, cu răutate du-te și tu Dracului, înaintea ei, la Sălcii, că s-ar putea să crape... Alo... spune Vlad încet, abătut, dar tresare și face ochii mari spre receptorul din mîna sa cînd aude declicul telefonului, semn că femeia a închis. Cine era? o întreabă pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dar tresare și face ochii mari spre receptorul din mîna sa cînd aude declicul telefonului, semn că femeia a închis. Cine era? o întreabă pe tehniciană. O femeie; v-a solicitat pe dumneavoastră. Ce a vrut? M-a trimis la Dracu', înaintea Sorinei, la Sălcii spune Vlad, ieșind înfuriat. Pînă la serviciul Dezvoltare, viscolul îi răvășește hîrtiile de sub braț, zburîndu-i de cîteva ori casca de pe cap, biciuindu-l din toate părțile. Gîndul că, din cauza lui, Sorina stă la Sălcii și rabdă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trebuie asemenea relații! Am bănuit eu că ceva nu-i în ordine cu ea; credeam, totuși, că-i la fel ca multe altele: neconsolată. Cînd colo... Doamne!... Ce urlet de fiară lovită! se înfioară el amintindu-și explozia Mariei. Ptiu, Drace! face un gest furios, sorbind o înghițitură zdravănă de vodcă direct din sticlă. Te pomenești că, imediat ce-și revine, va hotărî să mă dea pe mîna lui nea Toader, ori pe mîna Miliției..." Un fior de teamă îl strînge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
durerea din piept, de deasupra inimii, cum îl apucă uneori, spre ziuă, după consum îndelungat de cafea la masa de scris. "Asta-mi mai trebuie: o criză de inimă la douăzeci și opt de ani... Și-ncă din ce motiv: o femeie! Drace, idiot mai sînt!" Bagă mîna sub masă, scoate o cutie de carton în care are medicamente și ia două pastile. Vrea să le bea, dar le reține în gură, mestecîndu-le îndelung, să-și facă efectul mai repede. Abia apoi, cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
său..., era presat de ideea că viața mamei sale depinde de banii pe care... Oare eu, dacă m-aș îmbolnăvi grav, ce-aș face?! De ce, Lazăre, de ce?! Nu-i o noutate că noi, doctorii cei mai buni luăm bani, la Dracu'!, eu am început deja să mă îndoiesc c-aș mai fi bun; numai amanta mă costă în ultima vreme două mii pe lună... Și am o soție!..., dar mă gîndeam la ea, așa..., știam că-i acolo, există. Acum unde-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
reușit, dar pe care-l cresc bunicii pentru că noi..., adică eu, mereu ocupat, ea, în compensație, la echipa de teatru... Unde-i, spune-mi și mie! Unde-i? Doctore, zău, nu mai plînge; liniștește-te, ce naiba! Mai bine mă lua Dracul pe mine! face el un gest violent, înlăturînd mîna lui Lazăr, trăgînd rucsacul aproape, din care scoate sticla de whisky învelită în hîrtia albă. Cînd Radu se precipită să deșurubeze dopul, Lazăr, profitînd de neatenția lui, i-o smulge. Păi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cînd ea lua copilul peste umărul drept, din brațele tatălui, ca în "Sfînta familie" a lui Michelangelo -, privește lung, are o strîngere de inimă, iar capul începe să o doară. Stricatul naibii! strigă cu ură de ce nu te-a luat Dracul atunci?!, să nu mai fi stat acum la... în patul iepei ăleia... Înșfacă telefonul și formează numărul de acasă al Paulei, hotărîtă să-l ceară pe Radu, să-i vorbească, imediat ce i se va răspunde. Am consimțit, în sufletul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
și discutat puțin. Cum ți s-a părut? Vreau să știu dacă nu era supărată... Nu spun că n-a mai luat cîte o palmă de la mine, dar azi i-am dat-o pe nedrept, poate că eram eu în draci... Era... naturală, ca de obicei. Cum de v-a supărat? rîde Mihai. Am impresia c-o iubiți foarte mult. Foarte mult și tocmai de aceea mi-e teamă să nu greșesc. Uneori, în gîndurile mele, o scot pe ea vinovată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Asta șoptește Săteanu, lăsîndu-se adînc în scaun m-a umplut de o fericire nebună. Am înțeles că atîția ani lîngă mine, de cînd era atîtica, a reușit să capete ceva din deprinderile mele, s-o facă să semene cu... Pe Dracu'! se înfurie Mihai caracterul e una, înfățișarea e alta! Doina seamănă cu Aglaia, o să te convingi cînd o să le vezi împreună. Pot jura oricînd că-i din neamul Sătenilor, mai ales cînd se înfurie! desface Mihai brațele larg, începînd să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
oraș; e-o ură de-acolo, din Sînzieni; veșnica voastră grandoare, a Vlădenilor neam de haiduci! Ion Vlădeanu a preferat să stea fugar, să muncească la Spații Verzi, ce, crezi că nu-i dădusem de urmă?, dar l-am lăsat Dracului în pace; era din sat cu mine, trebuia să-l acopăr; dar tot neam de curvar era, ce, nu știu?! În vara în care ai lucarat cu el, de-ați fost udători de flori noaptea, naș-tu Ion stătea toată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu convingere. La o adică, Haralamb te va acuza primul pentru asta. Cum să m-acuze cînd sudorul a lucrat și la el?! Poate că el a plătit la contabilitatea uzinei, chiar și simbolic, dar a plătit. Mai dă-o Dracului, nici chiar așa! rîde Săteanu. Mi-i fi tu prieten, dar... Se plimbă un timp, cercetează cu de-amănuntul instalația de laborator, admiră tablourile de pe pereți, apoi, cînd crede că s-a liniștit complet, revine la gîndul de mai înainte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la beție, deci n-a mințit; nici nu știam că-i însurat; zicea că și-a lui, la început, era numai miere, numai credință, numai devotament... Înclin să cred că unele femei au un instinct aparte, care le înfrățește cu Dracul pînă trec puntea de la Starea Civilă... Mihai se oprește să-și tragă răsuflarea. ÎI vede pe Săteanu cum stă perplex, cu ochii măriți, ficși, îndreptați spre fereastră, așa că se simte nevoit să-și îmbuneze vorbele, să o întoarcă pe fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Ce se alege din noi, dacă...? Și cum o fi ajuns Doamna Ana prostituată de lux? Oare nu m-a mințit ăla de dincolo de reflectorul de pe biroul lui de anchetă?, așa, să nu mai calc pe la Parcul cu Ciori... Ce Dracu'-o fi în clădirea aceea că-i mai păzită ca o unitate militară... În fond... Mi s-a acrit! Mai bine-mi iau concediu și mă duc acasă... În fiecare toamnă, ca acum, toamnă frumoasă zic, cînd nu ninge ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
atunci?" Scoate agenda, caută, formează prefixul orașului Iași, urmat de numărul unui telefon. Alo, tovarășul procuror-șef Cîmpeanu? întreabă cînd aude mormăitul unui bărbat trezit din somn. Ați lucrat acum douăzeci de ani la uzina mecanică, la...?... Lua-te-ar Dracu'! țipă Cîmpeanu -, sau mai bine te lua atunci, cînd te-a sfîșiat cîinele, că sănătos n-ai rămas, văd. Lasă, dragă, dormi spune mai încet -, e Săteanu... Ce vrei, Toadere, că și zilele trecute m-am întrebat ce-i fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fratele meu omul? întreabă Lazăr, păstrîndu-și țigara neaprinsă, agățată în colțul gurii. Ce chilipir? Uite ici: jucăm de-un ceas și-abia ți-am săltat cinci mii. Bani mulți nu, cucoana zici c-o face pe fecioara... Ei dă-mă Dracului! se înfurie Lazăr și aruncă pe masă cărțile. Iar m-ai ras împinge profesorul grămada cu bani spre Lazăr, apoi ia cărțile și începe să le facă. Dorești mai multe de cinci? Mă mai gîndesc. Patruzeci și opt, patruzeci și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de multe ori fiind eu acela. Aș fi avut, desigur, mai puține clipe frumoase descoperind că ea, femeia superbă, transformă jocul sublim al dragostei în satisfacerea unor altfel de necesități, străine mie... Cum pot fi unii oameni așa?... Dar de ce Dracu' mă mai mir, dă prelung din cap Lazăr, continuînd pasiențele cînd tot jocul meu, din noaptea asta, n-a fost decît un act sadic?! Bănuiam face el un gest spre profesor că Vrabie m-a turnat, dar voiam să fiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la fugă înapoi, spre intrare, dar șoferul o apucă de mînă, iar Ovidiu îi vine în ajutor, ducînd-o spre cursa întroienită, lîngă care s-au retras toți pasagerii. Opt mii! se vaită Sultana. Sînt opt mii acolo, sus... Opt pe Dracu'! zice furios Ovidiu. Mai sînt doar trei. Stai aici, dă-i naibii de bani strigă el, îndesînd-o spre cursă. Cum numai trei? devine Sultana calmă, dar după cîteva clipe se întoarce brusc spre Letiția și-i înșfacă poșeta, din care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-l bagă în sîn cu o iuțeală de nedescris, ca imediat să-și înfigă mîinile în părul fetei, culcînd-o jos, lîngă roată: Putoareo! Te ții de șantaj?! Ce, crezi că nu cunosc placa? Vrei bani pentru chiuretaj!? Unde nu dă dracu' să ai un copil, sau doi, să mai vezi viața și altfel, nu numai de la masă, cu paharul în față, ori din pat, cu picioarele în sus... Sultana continuă să o dea pe fată cu capul de roată în timp ce toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
un "î" prelung, după care vrea să se retragă; înainte însă de-a izbi portiera, mai spune: Cu ochii la domnișoara asta frumoasă poate boțești vreo mașină. Unde-i o femeie frumoasă bombăne el, plecînd spre microbuz își bagă și Dracul coada... Vlad pornește motoarele, ocolind cu grijă mașina destroienită. Paula deșurubează capacul termosului, umplîndu-l cu cafea. Poftim, să poți fi treaz, atent la șosea. Mulțumesc! îi întoarce Vlad capacul gol, dar imediat ce fata îl ia, el îi prinde mîna. Mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
filieră... Medicina Legală? se întreabă portarul spitalului. A, cred că-i a doua clădire, unde-i morga, mergi mata acolo... Între spital și clădirea din spate, Mihai întîlnește un grup, printre care recunoaște pe un procuror tînăr tînăr și al dracului, de numele căruie se teme orice femeie din Valea Brândușelor care ar mai putea rămîne gravidă și nu-i mai trebuie copii și pe Maria Săteanu, mîndră și impunătoare în hainele ei albe, cu un halat gros pe umeri, mergînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
asta? rîde Maria. Eu sper că nu ți-am spus așa ceva. Nu; tu ai urlat ca înjunghiată cînd ți-am spus niște vorbe frumoase. Da șoptește Maria pe un ton amar -, vorbe frumoase, Mihai; cînd vă răscolesc hormonii, știți al dracului să compuneți vorbe alese... Din astea mi-a mai spus și altul, unul care, după cîtva timp, cînd a aflat că tata..., mi-a întors spatele, apoi, cînd l-am căutat să-i spun că-s gravidă, mi-a rîs

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
jur! Că dacă n-oi putea să însămînțez nici eu pămîntul acesta rămas de la Bujoreanu, înseamnă că sunteți blestemați de Dumnezeu să fiți sterpi, să vi se stingă neamul... Rămîneți voi, Vlădenii, că tot știu de la Theo că sunteți dați Dracului... De două sute de ani suntem trei vițe, ca trei rădăcini puternice, înfipte adînc în Sînzieni; mă mîndresc cu asta! Găsești motiv de mîndrie că străbunul vostru, haiduc sau hoț, ce-o fi fost el, a trăit cu toate cele cinci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fericire Dumnezeu are grijă să ne mai dea o șansă... Pot să știu care a fost șansa ta? "Doamna Ana!" ar vrea Mihai să-i strige, dar i se face rușine. În nici un caz, nu m-am făcut frate cu Dracul, ca... spune el dintr-o suflare. Din intenția ei de a-și îmbrăca bluza albă, Maria se oprește și-l privește insistent, pînă îl vede cum se pierde tot, ca un puști. Soțul meu și-a spălat greșeala... Cu alde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de plăcere... Ajută-mă... șoptește Maria cu sentimentul disperării întipărit adînc în ochi. E dreptul tău să iei cît îți trebuie îi șoptește Mihai, șoptindu-și cuvintele cu un vădit cinism, simțind atingerea fierbinte a trupului Mariei. Să te ia Dracul de măgar ce ești! îi strigă femeia printre dinți cu o ciudă izvorîtă din tandrețe, în timp ce, cu un efort disperat, își aruncă mijlocul în sus, atît cît să-l simtă pe Mihai pornit în adîncul trupului său. Speriat că Maria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
bagaje coșul de nuiele, așterne broboada și pune cățelușa în culcușul format, după care, plimbîndu-se într-o parte și-n alta, caută cu privirea printre cei din jur. Am, am strigă copilul din brațele mamei, întinzînd mînuțele spre bătrînă. Stai, drace, liniștește-te odată! îi dă maică-sa una la fund, apoi prinde sacoșa lăsată jos și pornește spre autobuzul local. Studenta sărută copilul din brațele tatălui, apoi, pentru că celălalt s-a depărtat cam mult, îi face semn cu mîna. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]