6,588 matches
-
și cuminte se acordă cum nu se poate mai bine cu promisiunea de fericire a Predicii de pe Munte. Vederea pe care o ai de pe treptele bisericii asupra întregii părți de nord a lacului te face să uiți până și salutul Ducelui afișat discret într-o absidă ca mulțumire pentru a fi patronat acest lăcaș de cult octogonal ridicat ca omagiu celor opt fericiri. Oricât de agnostic era, Mussolini și-a luat câteva precauții, fiind astfel cu un pas înaintea timpului încrucișării
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a primit-o) prin care încearcă să-l înduplece a lăsa Europa în pace. Alarmat de progresele Turcilor, vrea să comande el însuși o expediție în 1464; moare în momentul când vrea să se îmbarce. Polonia rege Cazimir IV, fost duce al Lituaniei suit pe tron la moartea lui Vladislav III (rege al Poloniei & Ungariei) mort la Varna 1444 1444-1492 războiu cu cavaleri teutoni războiu cu clerul pentru că regele voia să-și păstreze prerogativa de a numi pe episcopi. Războiu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1481, în momentul când amenința Roma, Persia și Egipetul. Împăratul German Orașele și principatele feudale ale Germaniei nu constituie putere unitară. Svițerenii rămân neînduplecați dușmani ai ducilor de Austria. Contele palatin în ceartă cu arhiepiscopul de Maiența. Regele Boemiei și ducele Burgundiei în războiu pentru ducatul Luțelburg. Ducii saxoni în ceartă cu regele Boemiei. Anarhie politică Spania încă nu scăpase deplin de subt stăpânirea maură. Căsătoria lui Ferdinand de Aragon cu Izabela de Castilia se face abia în 1475; iar cucerirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o întoarce goală: Poftim înapoi teaca! îi zice el. Unii oameni riscă trăind prea mult. Trebuie să dispară la timp, după toate regulele gloriei. Pinon, voind să intre în salonul unui conte, vede pe acesta petrecând chiar atunci pe un duce și făcându-i toate onorurile. La ușă, ducele se oprește din politeță. Treceți, îi zice contele; nu-i decât un poet. A! intervine Pinon, de vreme ce calitățile au fost făcute cunoscut, pot trece eu întăiu. Și intră în salon. Academia franceză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el. Unii oameni riscă trăind prea mult. Trebuie să dispară la timp, după toate regulele gloriei. Pinon, voind să intre în salonul unui conte, vede pe acesta petrecând chiar atunci pe un duce și făcându-i toate onorurile. La ușă, ducele se oprește din politeță. Treceți, îi zice contele; nu-i decât un poet. A! intervine Pinon, de vreme ce calitățile au fost făcute cunoscut, pot trece eu întăiu. Și intră în salon. Academia franceză spunea Voltaire e o tagmă în care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de tineret și semidocți fără discernământ. M-me d'Oberkirch, în "memoriile" sale, spune că d. duce d'Aumont, privindu-se în oglindă, avea zilnic acest solilocviu: "D'Aumont! Domnul Dumnezeu te-a făcut bun gentilom; majestatea sa te-a făcut duce; fă și domnia-ta ceva pentru tine în lumea asta: bărbierește-te." Un golan întinde trufaș pălăria cerșind, la una din porțile Madridului. Nu ți-e rușine, îl mustră un neguțător, să faci asemenea meserie? Doar ești om cât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cafeneaua din Piață am întâlnit un fotograf care știe românește, frizerul Miloikovici, căpitanul Urban de la Sulina. Ne-a însoțit Sukno, conservatorul muzeelor din Dubrovnic. Cetatea Fortul Lovrienec unde se joacă Hamlet Fortul Miceta pe sub zidurile căruia trece drumul construit de Ducele de Ragusa, mareșalul Marmont În drum spre Argentina am văzut diferite palate ale patricienilor, lazaretul construit pentru călătorii și mărfurile din Orient (carantina pentru a evita molipsirea de ciumă). Singurul lazaret care a rămas în Europa după războiul din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
recunoscute de papă în primele secole ale evului mediu, cu greu s-a putut ajunge, după aceea, la dobândirea unui asemenea rang. Țarii ruși, de pildă, cu toată puterea pe care o reprezentau, nu erau recunoscuți decât cu numele de duce sau de mare cneaz al Moscovei. În cadrul acestei lumi atât de riguros ierarhizată, în afara marilor regate, relațiile care se stabileau cu puteri de rang inferior erau numai relații de vasalitate. Fiecare rege, pentru a-și spori faima, dorea să aibă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
evident că Matei nu-l sprijină pe Vlad, atunci Ștefan cel Mare a încercat să-i vină în ajutor, dar era prea târziu. Pelerinul englez William Wey nota, în timp ce se afla în Rodos, că Vlad „s-a împăcat cu acel duce (Ștefan) în care avea mare încredere”. Încercând să cucerească Chilia, Ștefan comitea o agresiune împotriva regelui Ungariei și nu împotriva lui Vlad Țepeș. Aflat într-o crâncenă încleștare cu forțe mult superioare, Vlad Țepeș nu putea să-și împartă oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe cneaglina Evdochia din Kiev, sora lui Semen (Simeon) țarul”. Evdochia descindea din neamul Olgerd al Lituaniei, ramura ortodoxă, familia regală a Poloniei descinzând din ramura catolică a aceluiași neam. În 1461, Simion Olelkovici, fratele Evdochiei, încercase să ajungă mare duce al Lituaniei. Vărul primar al lui Simion, Ivan Vasilievici, devenea, în martie 1462, mare cneaz al Moscovei. Este lesne de înțeles importanța pe care o aveau asemenea legături matrimoniale pe planul relațiilor internaționale. La 29 martie 1464, Matei Corvin reușea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Gospar de Othwan și Mihai de Pesth ajung la Suceava. Ca urmare a tratativelor cu regele Ungariei, Ștefan acorda un salv-conduct negustorilor din Țara Ungurească, la 10 iulie 1475. La 18 iulie 1475, ambasadorul Ferrariei la Buda îl informa pe ducele Hercule I că Matei i-a dat domnia lui Vlad Țepeș, în speranța că acest domn va face fapte mari în confruntarea cu turcii. Politica lui Matei față de Țara Românească se arată a fi șovăitoare. El îl recunoaște, până la urmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
implicații de ordin local. În Franța, Ludovic al XI-lea duce lupte și o activitate diplomatică inteligentă urmărind consolidarea puterii regale. Țara este pândită de un mare pericol, atunci când Eduard al IV-lea, regele Angliei, se înțelege cu Carol Temerarul, ducele Burgundei, ca să atace Franța. Eduard debarcă la Calais, în 1475. Ludovic îl convinge să se întâlnească la Picquigny, în august, și, în urma discuțiilor avute și în schimbul unei sume substanțiale de bani, Eduard se întoarce acasă. Neînțelegeri cu caracter local care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să joace un rol decisiv, uneori, pe câmpul de luptă. Încearcă să cucerească Nancy-ul, pentru a face o legătură mai solidă între Burgundia și posesiunile ducale din Lorena și până în Olanda. Într-o luptă, care se dă sub zidurile cetății, ducele este ucis, iar după moartea lui, regele Franței recuperează o parte din posesiunile burgunde. În Rusia, Ivan al III-lea face eforturi pentru a supune Novgorodul. Novgorodienii, în fața unei armate moscovite, trec în mare parte în tabăra țarului și, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost pieire foarte mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa Elenora și cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei au data de 9 iulie 1480. Se pare că datarea lor este greșită, scrisorile referindu-se la evenimentele care au dus la lupta de la Râmnic. În scrisori era vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că eu nu mă dezinteresez de interesele creștine, ci veghez cu tot zelul ca inamicii credinței, pe cât mi-e posibil, să fie fără întrerupere măcinați”. Regina Beatrice a scris și ea Elenorei, sora ei, și cumnatul ei, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, despre victoria obținută de Ștefan. Regina scria că după bătălia de la Râmnic, turcii au fost urmăriți până la Dunăre. Creștinii au trecut fluviul, unde au atacat două fortărețe. E greu de spus, până la descoperirea altor documente, în ce măsură relatarea reginei este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele Poloniei, Cazimir al IV-lea. În locul său va fi ales Ioan Albert, la 27 august, iar încoronarea sa se va oficia la 30 septembrie 1492. Alexandru, mai mic cu un an decât fratele său Ioan Albert, a fost ales duce al Lituaniei, la 20 iulie 1492. Expedițiile conduse de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, au avut loc în timpul scurs de la moartea regelui Cazimir până la alegerea lui Ioan Albert. Având în vedere faptul că hanul tătar era vasalul sultanului, un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ni s-a păstrat nici o informație în legătură cu relațiile moldo-polone în această împrejurare. În schimb, s-au păstrat documente referitoare la relațiile moldo-lituaniene. Un sol lituanian ajungea la curtea hanului înainte de sosirea lui Mitea Gomza, solul lui Ștefan cel Mare. Marele duce al Lituaniei îi cerea hanului să renunțe la întărirea cetății Oceacov, de la gurile Niprului, oferindu-se să-l despăgubească pe han pentru cheltuielile făcute cu această ocazie. În același timp, Alexandru a trimis doi soli, pe Teodor Czetwertynski și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de alianță dintre Lituania și Moldova și cereau să înceteze incidentele provocate de moldoveni la granițele Poloniei. Drept răspuns, domnul îl trimitea pe vornicul Giurgea și pe Iurie Șerbici la Vilna. La 8 februarie 1493, solii moldoveni îi prezentau marelui duce scrisoarea domnului român. Solii își manifestau părerea de rău pentru moartea tatălui său și, în același timp, și bucuria că Alexandru a ajuns în scaunul Lituaniei. Domnul dorea să păstreze în continuare aceleași relații frățești, așa cum au fost între cnejii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1495, la Suceava pentru a mijloci o împăcare între Ștefan și marele duce Alexandru. În vară, un alt sol, Mihail Vasilivieci Kutuzov venea în Moldova cu aceeași misiune. În mai 1496, prin solul său, Mihail Eropkin (Iaropkin), Ivan îi cerea ducelui Alexandru să lase liberă trecere unui sol al său care mergea în Moldova, în dorința de a stabili relații de prietenie pentru ca Ivan, Alexandru, Ștefan și Mengli Ghirai să trăiască în pace și prieteșug. Alexandru, însă, se plânge socrului său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alta, dar fără nici un folos. La începutul anului, Giurgea vornicul și Mihail pitarul au mers la Vilna. Printre altele ei cereau ca solii și neguțătorii celor doua țări să poată călători liber. Oamenii lui Alexandru le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe toți boierii sfatului său. Când îi va avea, o să se sfătuiască împreună în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va avea, o să se sfătuiască împreună în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt și alți boieri la împăratul turcesc. Dacă ducele este de acord să încheie un tratat de alianță, domnul să fie anunțat în termen de 14 zile, când încă mai poate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt și alți boieri la împăratul turcesc. Dacă ducele este de acord să încheie un tratat de alianță, domnul să fie anunțat în termen de 14 zile, când încă mai poate întoarce pe solii trimiși la Poartă. Solii îl mai informau pe Alexandru că oameni de-ai lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că a existat un tratat încheiat în 1496. Sunt de așteptat noi descoperiri documentare care să lămurească pe deplin, când și cum s-au încheiat tratativele dintre cele două părți. Pe durata desfășurării lor, Ștefan cel Mare a cerut îngăduință ducelui ca solii săi să meargă la Moscova „la marele cneaz Ivan Vasilievici, ca să se încredințeze de sănătatea fiicei sale, a mari cneaghine și a nepotului său”. Se cunoaște răspunsul emoționant pe care domnița Elena l-a trimis tatălui său. Printre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prost condusă. Pentru a porni un război contra turcilor era nevoie ca Ungaria și Lituania să-și unească eforturile militare cu Polonia. Regele Ioan Albert nu și-a asigurat colaborarea cu Vladislav al II-lea, regele Ungariei, iar Alexandru, marele duce al Lituaniei, i-a promis ajutorul dar, până la urmă, nu a putut să trimită decât 1.000 de oameni, când armata polonă se retrăgea în dezordine din Moldova. Din primăvara anului 1497, regele Ioan Albert a început pregătirile pentru război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de a-și pierde toate bunurile ce le au în regat, să se adune cu toții în luna mai, bine prevăzuți cu arme și cu cai buni, în Leopole, capitala Rusiei”. Regele se bizuia și pe ajutorul fratelui său, Alexandru, marele duce al Lituaniei. Istoricul Fr. Papée a ajuns la concluzia că armata polonă avea o artilerie uriașă, pentru acele vremuri, alcătuită din 200 de tunuri. Tot el considera că numărul carelor însoțitoare din armata polonă nu era de 30.000, după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]