KorAP: Find »[drukola/base=dungă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...117 >

2,902 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este asigurată transmiterea virusului Simptome. Plantele virotice prezintă la baza frunzelor inele și linii sinuoase, brune, iar vârful lor se usucă. Cozile frunzelor și tulpinile prezintă dungi brune, iar fructele au desene sub forma unor inele concentrice de culoare gri sau brună. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin inoculare de suc și prin adulții și larvele nematozilor din genul Xiphinema. La tomate, virusul nu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este prezentă și pe teritoriul României. În 1999 ea a produs pagube însemnate în culturile de ardei gras din jud. Vaslui și Iași. Simptome. Pe frunze apar pete colțuroase sau oval alungite, de culoare albicioasă, cu marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor se observă puncte mici negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. În cazul în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile și ca urmare apar ofiliri. Plantele fructifică slab, iar fructele sunt mici, deformate, pătate sau au dungi galbui (fig. 109). Transmitereră-spândire. Transmiterea virusului de la plantă la plantă este făcută de insecte, iar de la un an la altul virusul rezistă în plantele perene. Prevenire și combatere. În răsadnițe, se recomandă aplicarea preventivă de stropiri cu insecticide care să

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125). În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc, iar plantele se usucă. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea și pe fructele care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fost descrisă în SUA statul Yowa în 1927 însă acum este răspândită în America de Nord, Europa și Australia, la noi fiind citată de E. Rădulescu încă din 1949. Simptome. Boala apare la ceapă începând de la frunzele bazale care devin plate, manifestă dungi striuri galbene și prezintă adâncituri succesive care i-au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la plantele virotice sunt deformate, cu dungi galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cunoscută în Europa încă din 1927 ca producând pagube însemnate în culturile semincere. Simptome. Plantele virotice manifestă o creștere încetinită și o culoare mult mai palidă decât a plantelor sănătoase. Frunzele nu sunt drepte, ci se apleacă în jos, prezintă dungi de culoare galbenă, întrerupte sau continui, iar într-o fază avansată de atac, se îngălbenesc în totalitate. Plantele nu rezistă la plantare, iar în culturile semincere tulpinile florifere sunt slab dezvoltate, producția de semințe fiind compromisă. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an la altul rezistă prin miceliul de infecție din căței dar și prin resturile vegetale ce au spori sau spori de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate de o dungă brună. Petele se întind, se unesc și apoi devin albicioase cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele atacate se usucă în 1-2 săptămâni. Transmitere-răspândire. Ciuperca se dezvoltă în condiții optime la temperaturi de peste 22șC și umiditate atmosferică ridicată. Transmiterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Săvulescu în 1928. Este o boală gravă ce poate distruge în totalitate frunzișul și poate reduce considerabil producția de rădăcini și de sămânță. Simptome. Frunzele atacate prezintă inițial pete de decolorare, apoi petele devin galben-brune și sunt mărginite de o dungă roșiatică. Dacă vremea este umedă, petele se extind (1-10 mm în diametru), iar în centrul lor apar puncte mici, negre, fructificațiile cu spori (fig. 135). Aceleași pete, dar de formă alungită, de culoare brun-negricioasă pot fi observate pe cozile frunzelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este cunoscută în toate țările cultivatoare, iar în România a fost semnalată în 1930 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Simptome. Pe frunze, indiferent de vârstă lor, apar pete circulare de decolorare, de 13 mm în diametru, delimitate de o dungă brună. Petele sunt la început izolate dar apoi se pot uni, devin galbene-cafenii, cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele se usucă înainte de vreme, de jos în sus . Transmitere-răspândire. În cursul vegetației răspândirea ciupercii se face prin sporii antrenați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Cercosporioza morcovului Cercospora carotae Boală frecvent întâlnită în culturile de morcov, poate produce desfrunzirea rapidă a plantelor și scăderea producției. Simptome. Frunzele, tulpinile și chiar inflorescențele atacate prezintă pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate se scufundă ușor . Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii duși de vânt, infectează frunzele ude prin stomate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și America iar din 1952 este cunoscut și în România. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare de decolorare, ce devin brune, de 2-3 mm în diametru. Petele devin cenușii în zona centrală, cu puncte mici, negre și cu o dungă brună de separare față de țesuturile sănătoase. Pe cozile frunzelor și tulpini petele au o formă alungită. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa de ploaie, apa de irigație sau de vânt. transmiterea ciupercii de la un an la altul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
baza se îngroașă anormal și se produce o ștrangulare a zonei de prindere pe coardă, lăstarii devenind foarte fragili, rupânduse ușor sub acțiunea vântului sau în timpul efectuării lucrărilor manuale sau mecanice; pot fi observate răni de culoare brună străbătute de dungi longitudinale și transversale care dau acestor petei aspectul unei "tablete de ciocolată”, întâlnite în special la soiurile foarte sensibile, aspect care persistă și în toamnă. În cursul toamnei și iarna, se observă o albire pronunțată a scoarței pe primele internodii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1. Mozaicul garoafelor Carnation mosaic virus Boala poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind garofițele și garoafele. Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă pete de decolorare neregulate ca formă, sau dungi de decolorare paralele cu nervurile. Zonele decolorate alternează cu porțiuni de culoare verde închis, dând aspectul de mozaicare. În scurt timp porțiunile decolorate se brunifică și planta, care prezintă internodii scurte, nu înflorește și se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea de la o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au pete clorotice, apoi brune, de forme variate. Narcisele atacate de acest virus prezintă o marmorare pe frunze și tulpini. Lalelele au pe frunze pete de decolorare paralele cu nervurile, iar la florile de culoare roșie, se observă pe petale, dungi brune cu nuanțe de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect sticlos. Gladiolele virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și tulpini. Lalelele au pe frunze pete de decolorare paralele cu nervurile, iar la florile de culoare roșie, se observă pe petale, dungi brune cu nuanțe de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect sticlos. Gladiolele virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele prezentând pe margine crestături specifice. Pe flori, la toate plantele din diferite genuri, apar striuri și pete de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate cu internodii scurte. Înflorirea este sistată din momentul instalării bolii și plantele se usucă foarte devreme. La lalele, virusul produce boala "Augusta" ce constă în pete de decolorare pe frunze, însoțite de o creștere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
florile va fi dezinfectat, iar în cazul lalelelor se vor planta numai bulbi sănătoși. 11.2.4. Pătarea lalelelor Tulip breaking virus Simptome. Plantele virotice se recunosc abia la înflorire, deoarece simptomele foliare uneori lipsesc. La unele plante, frunzele au dungi longitudinale verzi închis sau alb-argintii, iar în final frunzele sunt gălbui sau argintii. Înflorirea este întârziată cu 7 10 zile, iar la apariția lor, florile au petalele cu pete, benzi decolorate sau întreaga petală este decolorată. Întrucât benzile decolorate contrastează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sp. gladioli (vezi 11.1.10.) Putregaiul gladiolelor Botrytis gladiolum (vezi 11.1.11.). 11. 5. Bolile freesiei Viroze 11.5.1. Mozaicul galben al fasolei la freesiaBean yellow mosaic virus in freesia Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă pete și dungi verzi-deschis sau galbene. Florile sunt deformate, rămân închise sau se deschid asimetric. Jumătatea inferioară a florii este cutată, strânsă și din această cauză apare simptomul caracteristic de asimetrie. În cazul unor infecții mixte cu mozaicul freesiei și cel galben al

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ale bulbului sunt transformate într-o masă mucilaginoasă, galbenă, urât mirositoare. Din bulbii bolnavi, frunzele nu mai apar sau apar și apoi se îngălbenesc și se smulg ușor. Dacă atacul se instalează mai târziu, frunzele ca și tijele florifere, au dungi galbene, se veștejesc și plantele pier (fig. 210). Transmitere răspândire. Bacteria se dezvoltă la temperaturi optime de 2530șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigație. De la un an la altul rezistă în bulbii parțial atacați. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fost semnalată în 1884 în Germania iar la noi Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune închis, mărginite de o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în cursul anului și de la un an la altul rezistă în fructificațiile cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

apare colorarea În galben a mucoaselor globurilor oculare datorită dereglării absorbției bilirubinei (de altfel, denumirea de ciroză derivă de la cuvântul grecesc kirhos = galben). Extern se constată Înroșirea epidermei (eritroză) de la baza palmelor și tălpilor, albirea unghiilor, apariția unor steluțe și dungi vasculare pe piele În zona abdominală, echimoze, Învinețirea și sângerarea pielii la traumatisme minore, prurit sever prin depozitarea metaboliților bilirubinei la nivelul pielii și căderea părului. La palparea abdomenului se constată o creștere a volumului ficatului (hepatomegalie), cu suprafață neregulată

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763

a prins cu despăduriri, cu răutăți, ce argument să-și mai aducă omul, că poate numi zăpezile iterativ? o măreție de închipuire este ce văd și se întîmplă doar meteorologic, n-a fost cădere peste toate, chiar dacă fulgi groși vin dungi în jos pe vînt, însemnările de piatră în priveliște clădirile stației Adjud și vîrtejul de la podul peste Trotuș peste Trotuș și peste închipuire, cădeți, pogorăminte cu har! rînduri trecute, moartea lucrului despărțit de roada sa, sămînța care l-a rodit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
de la 1900 și proza via Roman, moduri de operare în povestea de-a gata, citită în oglinda-purtată-de-a-lungul-unui-drum pînă cade pe înțelesuri, în bobi pe nouă pe ascultare, căderea pe culori, pe lîngă verdele cu zimți de strălucire fularul cărămiziu pe dungi, le văd cu ochii închiși, punctul pătrățos al lui Poincaré din încrucișarea lor, nuanțe asociate, se potrivește și stofa pantalonilor, lumina de la neon încărcînd totul rece, cenușii asortările, banchetele dimprejur goale după cîteva stații, cărămiziu și cafeniu, strat al mumelor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]