KorAP: Find »[drukola/base=ebraic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...217 >

5,416 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

University Press, Cambridge, 1970, pp. 7-9. 2 Oliver Leaman, Evil and Suffering in Jewish Philosophy, reed., Cambridge University Press, Cambridge, 1997, pp. 2-49. 3 Yeshaiah Leibowitz, "L'épreuve et la crainte de Dieu dans le livre de Job", trad. din ebraică de Judith Kogel, Les Cahiers du judaïsme (16), 2004, p. 27. 4 Reuven Hammer, "Two Approaches to the Problem of Suffering", Judaism 35 (3), vara 1986, pp. 301-303. 5 J. Browker, op. cit., pp. 12-17. 6 Frederick S. Plotkin, Judaism and

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
5 J. Browker, op. cit., pp. 12-17. 6 Frederick S. Plotkin, Judaism and Tragic Theology, Schocken, New York, 1973. 7 R. Hammer, op. cit., pp. 304-308. 8 Eliezer Schweid, The Jewish Experience of Time. Philosophical Dimensions of the Jewish Holy Days, trad. din ebraică de Amnon Hadary, Jason Aronson, Northvale, N.J/Ierusalim, 2000, pp. 230-244. 9 Yosef Hayim Yerushalmi, "Un champ à Anathoth: vers une histoire de l'espoir juif", în Jean Halpérin și Georges Lévitte (ed.), Mémoire et histoire. Colloque des intellectuels

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Mourir pour Dieu. L'Invention du martyre aux origines du judaïsme et du christianisme, trad. din engleză de Jean-François Sené, Bayard, Paris, 2004. 17 Éphraïm E. Urbach, Les Sages d'Israël. Conceptions et croyances des maîtres du Talmud, traducere din ebraică de Marie-José Jolivet, Cerf, Paris, 1996, pp. 459-460. 18 H.A. Fischel, op. cit., pp. 267-272. 19 Idem, Jewish Quarterly Review 37 (4), partea a II-a, pp. 377-385. 20 É. Urbach, op. cit., pp. 460-472; Louis Finkelstein, "The Ten Martyrs", în Israel

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Princeton University Press, Princeton/Oxford, 2002. 17 Yossef Dan, " Problema sfințirii Numelui lui Dumnezeu în gândirea pietistă a așkenazilor", în Război sfânt și martirologie în istoria Israelului și în istoria popoarelor, Societatea Istorică din Israel, Ierusalim, 1968, pp. 128-129 (în ebraică); H. Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics...", op. cit., partea I, 94 (1), iarna 2004, p. 101; id., partea a II-a, op. cit., pp. 292-297. 18 A. Mintz, Hurban..., op. cit., p. 100. 19 Despre relatare istorică/relatare religioasă, a se vedea E. Tcherikower, "Jewish

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
op. cit.; id., Pouvoir et violence dans l'histoire juive, trad. din engleză de Isabelle Rozembaumas, l'Éclat, Paris, 2005. 25 Nathan Nata Hannover, Le fond de l'abîme. Les Juifs dans la tourmente des guerres cosaco-polonaises, 1648-1650, prezentare, trad. din ebraică și note de Jean-Pierre Osier, Cerf, Paris, 1991. 26 Edward Fram, "Creating a Tale of Martyrdom in Tulczyn, 1648", în Elisheva Carlebach, John M. Efron și David N. Myres (ed.), Jewish History and Jewish Memory. Essais in Honor of Hayim

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
pp. 102-104. 30 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., pp. 65-66. 31 E. Tcherichower, "Jewish Martyrology...", op. cit., p. 23. 32 Gérard Nahon, Métropoles et périphéries séfarades d'Occident, Cerf, Paris, 1993, pp. 58-70. 33 Moïse Maïmonide, Épîtres sur la Persécution, trad. din ebraică de Jean de Hulster, Verdier, Lagrasse, 1983, p. 28. 34 Ibid., pp. 38, 40. 35 Ibid., p. 43. 36 Yosef Hayim Yerushalmi, "Un champ à Anatoth: vers une histoire de l'espoir juif", în J. Halpérin și G. Lévitte (ed.

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
în special numeroasele lucrări ale lui Moshe Idel. 44 Yaakov Rothschild (comisar al expoziției), Sfințirea Numelui lui Dumnezeu de-a lungul secolelor. Expoziție literară, Ministerul Educației și Culturii Departamentul de Cultură Religioasă/Biblioteca Națională și Universitară, Ierusalim, 1868/1969 (în ebraică). 45 Despre elegii, vezi Wout van Bekkum, "O Seville! Ah Castile!" Spanish-Hebrew Dirges from the Fifteenth Century", în Nicholas de Lange (ed.), Hebrew Scholarship and the Medieval World, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 156-170; Dan Pagis, "Elegii despre persecuțiile

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Dirges from the Fifteenth Century", în Nicholas de Lange (ed.), Hebrew Scholarship and the Medieval World, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 156-170; Dan Pagis, "Elegii despre persecuțiile din 1391 din Spania", Tarbiz 37 (4), iunie 1968, pp. 355-373 (în ebraică). 46 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., p. 75. 47 Joseph Ha-Cohen, La Valée des Pleurs. Chronique des souffrances d'Israël depuis sa dispersion jusqu'à nos jours, ediție și introducere de Julien Sée, retipărită, cu o introducere de Jean-Pierre Osier, Centre

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Tribulations of Israel, trad. din portugheză de Martin A. Cohen, JPS, Philadelphia, 5725/1965 , pp. 18-29. 52 Eliyahu Capsali, Mica ordine a lui Eliyahu, ed. de Meir Benayahu et al., Institutul Ben Zvi, Ierusalim, 1977, vol. II, p. 218 (în ebraică); vezi și Eliyahou Capsali, Chronique de l'Expulsion, prez. și trad. de S. Sultan Bohbot, Cerf, Paris, 1994. 53 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., pp. 71-75. 54 Solomon Ibn Verga, Shevet Yehuda, ed. de Azriel Shohat, intr. de Yitshak Baer, Mosad

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
l'Expulsion, prez. și trad. de S. Sultan Bohbot, Cerf, Paris, 1994. 53 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., pp. 71-75. 54 Solomon Ibn Verga, Shevet Yehuda, ed. de Azriel Shohat, intr. de Yitshak Baer, Mosad Bialik, Ierusalim, 1946 sau 1947 (în ebraică); Abraham A. Neuman, "Shebet Yehudah and Sixteenth Century Historiography", în Louis Ginzberg Jubilee Volume on the Occasion of His Seventieth Birthday, secțiunea engleză, American Academy for Jewish Research, New York, 1945, pp. 253-273. 55 Citat de Y. Yerushalmi, "Un champ à

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
of the Marranos", The Jewish Quarterly Review, serie nouă (22), pp. 1-33. 58 Pentru suferință în hasidism, vezi: Aviva Weintraub, "Some Hasidic Responses to Suffering", Nitzanim (3), 1984-1985, pp. 98-105; Garden of the Souls. Rebbe Nachman on Suffering, trad. din ebraică de Avraham Greenbaum, Breslov Research Institute, Ierusalim/New York, 1990. 59 David Biale, "Power, Passivity and the Legacy of the Holocaust", Tikkun 2 (1), 1987, p. 69. 60 Ibid. 61 Despre chestiunea pasivității, de citit excelentul articol al lui Ismar Schorsch

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
de I. Schorsch în articolul său. 62 Y. Yerushalmi, Zakhor..., op. cit., p. 103. 63 Ibid., p. 118. 64 Adolf Jellinek, Culegerile de la Mainz și Viena, cuprinzând cărțile amintirii ale acestor comunități și numele celor uciși, J. Schlossberg, Viena, 1880 (în ebraică); Adolf Neubauer și Moritz Stern, Hebräische Berichte über die Judenverfolgungen während der Kreuzzüge, L. Simion, Berlin, 1892; Adolf Neubauer, Medieval Jewish Chronicles and Chronological Notes, Philo Press, Amsterdam, 1970, 2 vol.; Siegmund Salfeld, Das Martyrologium des Nürnberger Memorbuches, L. Simion

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
trad. din germană de A. Lövy, revăzută și editată de Alexander Kohut, Bloch Publishing Company, New York, 1907, pp. 9 și passim. 67 Shimon Bernfeld, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, vol. 1, pp. 5 și 6 (în ebraică). 68 Ibid., vol. 3, p. 5. 69 Ibid., vol. 1, p. 80. 70 Abraham Meir Habermann, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim 5706/1946

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Ibid., vol. 3, p. 5. 69 Ibid., vol. 1, p. 80. 70 Abraham Meir Habermann, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim 5706/1946 (în ebraică). 71 Nahum Wahrmann, Izvoare pentru istoria masacrelor din 1648-1649. Rugăciuni și liturghii de penitență pentru 20 sivan, Bamberger & Wahrmann, Ierusalim, 5709/1949 (în ebraică). Pentru istoria lacrimală și expresiile ei, vezi D.N. Myers, "Mehabevin et ha-tsarot...", op. cit., pp. 49-64; I.

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim 5706/1946 (în ebraică). 71 Nahum Wahrmann, Izvoare pentru istoria masacrelor din 1648-1649. Rugăciuni și liturghii de penitență pentru 20 sivan, Bamberger & Wahrmann, Ierusalim, 5709/1949 (în ebraică). Pentru istoria lacrimală și expresiile ei, vezi D.N. Myers, "Mehabevin et ha-tsarot...", op. cit., pp. 49-64; I. Schorsch, "The Lachrymose Conception...", op. cit., pp. 377-380; A. Mintz, Hurban..., op. cit., pp. 115-129. 72 D.N. Myers, "Mehabevin et ha-tsarot...", op. cit., pp. 61-62. 73 I.

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Klausner, "Problema tuturor problemelor și a tuturor răspunsurilor", în Yehuda Burla (ed.), Despre casă: culegere literară a scriitorilor de pe pământul lui Israel pentru frații care rămân în Europa, Agudat Ha-sofrim Ha-ivriim Be-Eretz Yisrael, Tel-Aviv, 1945 sau 1946, pp. 7-30 (în ebraică). 5 Gershon Greenberg, "Faith, Ethics and the Holocaust. Orthodox Theological Responses to Khristallnacht: Chayyim Ozer Grodzensky ("Achiezer") and Elchonon Wassermann", Holocaust and Genocide Studies 3 (4), 1988, pp. 431-441. 6 Pesach Schindler, Hasidic Responses to the Holocaust in the Light

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Geneviève Brzustowski, postfață de Annette Wieviorka, Autrement-Frontières, Paris, 2002, pp. 201-202. 9 Berel Lang, Post-Holocaust. Interpretation, Misinterpretation, and the Claims of History, Indiana University Press, Bloomington/Indianapolis, 2005, pp. 40-41; Aviezer Ravitzky, Messinism, Zionism and Jewish Religious Radicalism, trad. din ebraică de Michael Swirsky și Jonathan Chipman, University of Chicago Press, Chicago, pp. 204-215. 10 C.W. Steckel, "God and the Holocaust", op. cit., p. 284; Y. Bauer, Repenser l'Holocauste, op. cit., pp. 204-215. 11 C.W. Steckel, "God and the Holocaust

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Nation et la Mort, op. cit. 4 Régine Robin, La Mémoire saturée, op. cit., p. 155. 5 Despre rolul comunității evreiești din Palestina în timpul Holocaustului, vezi, de exemplu, Tom Segev, Le Septième Million. Les Israéliens et le Génocide, trad. din engleză și ebraică de Eglal Errera, Liana Levi, Paris, 1993. 6 M. Brog, "Victims and Victors...", op. cit., p. 84. 7 Moshe Zuckermann, "The Curse of Forgetting: Israel and the Holocaust", Telos (78), iarna 1988-1989, pp. 45-50. 8 M. Brog, "Victims and Victors...", op. cit

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
78), iarna 1988-1989, pp. 45-50. 8 M. Brog, "Victims and Victors...", op. cit., pp. 91, 94. 9 M. Zuckermann, "The Curse of Forgetting...", op. cit., p. 52. 10 Shlomo Aronson, "Noii istorici și obiectivul Shoah-ului", Ha'aretz (supliment), 24 iun. 1994 (în ebraică). 11 Ha'aretz, 2 martie 1988 (în ebraică). 12 M. Zuckermann, "The Curse of Forgetting...", op. cit., p. 45. Vezi și cartea sa Shoah în camera astupată. "Shoah" în presa israeliană în timpul Războiului din Golf, în ediția autorului, Tel-Aviv, 1993 (în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Victims and Victors...", op. cit., pp. 91, 94. 9 M. Zuckermann, "The Curse of Forgetting...", op. cit., p. 52. 10 Shlomo Aronson, "Noii istorici și obiectivul Shoah-ului", Ha'aretz (supliment), 24 iun. 1994 (în ebraică). 11 Ha'aretz, 2 martie 1988 (în ebraică). 12 M. Zuckermann, "The Curse of Forgetting...", op. cit., p. 45. Vezi și cartea sa Shoah în camera astupată. "Shoah" în presa israeliană în timpul Războiului din Golf, în ediția autorului, Tel-Aviv, 1993 (în ebraică). 13 Ancheta se găsește în articolul lui

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
11 Ha'aretz, 2 martie 1988 (în ebraică). 12 M. Zuckermann, "The Curse of Forgetting...", op. cit., p. 45. Vezi și cartea sa Shoah în camera astupată. "Shoah" în presa israeliană în timpul Războiului din Golf, în ediția autorului, Tel-Aviv, 1993 (în ebraică). 13 Ancheta se găsește în articolul lui Yair Auron, "The Holocaust and the Israeli Teacher", Holocaust and Genocide Studies 8 (2), toamna 1994, pp. 225-257. 14 Yediot Aharonot, 30 ian. 2007. 15 Esther Benbassa, "Les brouillages sémantiques de Gaza", Le

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788

însuși se află într-un proces de devenire. Această viziune era deja prezentă în iudaismul timpuriu. În Cartea Exodului se relatează răspunsul dat de Dumnezeu lui Moise din rugul aprins: "EU SUNT CEL CE SUNT", "EHYEH ASHER EHYEH" în originalul ebraic. Acesta din urmă însă, susține Frank Tipler, în Fizica nemuririi, se traduce corect la viitor, adică "EU VOI FI CEL CE VOI FI". Deci Dumnezeul lui Moise ar trebui înțeles ca un Dumnezeu final, un Dumnezeu al sfîrșitului timpului, o

[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
secole creștine. Publicat pentru prima oară în 1908, el a devenit o carte ezoterică clasică ce ne învață să aplicăm principiile hermetice. La început, aceste principii se transmiteau pe cale orală și în secret. Apoi ele au fost încorporate în mistica ebraică și în sistemele gnostice. Astăzi, mulți oameni au acces la aceste învățături. Ei înțeleg că gîndurile creează realitate. Ei bine, Kybalionul ne învață cum să ne controlăm și să ne concentrăm gîndurile, astfel încît materializările să se producă la cel

[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
De aceea, în pofida existenței totuși a numeroaselor puncte de contact cu celelalte religii și a faptului că, oricum, nu poate fi ignorat, prefer deocamdată să-l las în afara analizei pe care mi-am propus-o. Așadar, religiile naturale, cu cea ebraică și cu cea creștină, deși au cîmpuri de viziune și de cuprindere diferite, se suprapun în ortodoxia lor. În cadrul acestor sisteme religioase, există un punct "eretic", antidogmatic, în care ele se în-tîlnesc. Este un loc geometric, un punct de echilibru

[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554

să se găsească o casă particulară pentru a se face o nouă Talmud-Tora [...]. Concret, în propaganda lor pentru a aduce copiii la Talmud-Tora întrebuințează argumente ca: copilul evreu trebuie să fie pregătit pentru orice fel de evenimente, să cunoască limba ebraică și să știe că trebuie să fie un bun fiu al Israelului. Notă informativă, sursa „Valeriu”, 10.05.1968, lt. col. Nicola Constantin: Mai de mult, dr. G. și-a exprimat dorința ca să atragă în jurul Comunității elemente tinere. Cu ocazia sărbătorii

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]