7,232 matches
-
de-o parte, și relaxarea fiscală, Încurajarea investițiilor și a consumului pentru a stimula creșterea, pe de altă parte. Obținerea a ceea ce se numește trade off Încă se amână, neexistând acea soluție care să definească modelul optim pentru asigurarea balanțelor echilibrate, crearea de locuri de muncă, recâștigarea Încrederii, stabilitatea financiară, reducerea șomajului etc. Modelul următor de dezvoltare trebuie să fie cuprins În triunghiul disciplină fiscală, creștere economică, protecție socială. A Îngheța starea de fapt și a căuta măsuri pentru Întoarcere la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
genereze factori endogeni de creștere economică prin orientarea către capitalului intelectual. 2.3.1. Paradigma dezvoltării: ecologie-cunoaștere-convergență Ecoknowledgence (ecognosgența) este noua paradigmă de dezvoltare aptă să Îmbunătățească trăsăturile modelului neoclasic de creștere și să Înlăture barierele din calea unei dezvoltări echilibrate, a unui mediu curat și a abordării cunoașterii intensive. La Început de mileniu trei, a gândi la lumea economică doar În termeni de capital și muncă este un mod Învechit de a privi activitățile economice. De ce trebuie să simțim efectele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2 și 4, precum și În Titlul XVII ale Tratatului de Înființare a Comunității Europene. Potrivit Articolului 2, Politica de Coeziune trebuie „să promoveze progresul economic și social, precum și un nivel ridicat al ratei de ocupare, pentru a atinge o dezvoltare echilibrată și durabilă”. Articolul 158 adaugă: „concret, Comunitatea Țintește reducerea disparităților dintre gradele de dezvoltare a diferitelor regiuni și nivelul de Înapoiere din cele mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv din zonele rurale”. La nivel european, strategia de dezvoltare pentru următorii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
inepuizabilă de progres. Potențialul creativ, stimularea inteligenței umane, alocarea mai multor resurse pentru cercetare sunt doar câteva dintre direcțiile de atingere a obiectivelor propuse de Comisia Europeană. Coeziunea economică, socială și teritorială, joacă un rol important În asigurarea unei dezvoltări echilibrate, În stabilirea modelului viabil de creștere din punct de vedere economic și social, precum și În ștergerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Rezultatul firesc al acestei abordări constă În dovada că investițiile În capitalul uman tind să reducă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Europene asupra politicii de coeziune Figura 2.3.4. Regiunile din UE eligibile sub obiectivul „Convergență”<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/atlas 2007/index en.htm footnote> Convergence Regions Politica de Coeziune reprezintă principala măsura a UE pentru o dezvoltare echilibrată și durabilă În Europa, iar În cadrul ei, din punct de vedere teritorial, Obiectivul „Convergență” are o Întindere amplă, după cum se poate vedea În figura 2.3.4. În cuvântul de deschidere al celui de-al „Cincilea raport despre coeziune economică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Întreaga imagine: poluare, ignoranță, disparități. În contextul ecoknowledgence (ecognosgenței) la nivel individual, accentul va cădea pe șansele egale ale factorului uman pentru un mediu mai curat, În vederea realizării Professional Health Environment (climatului profesional sănătos) pentru a atinge o Înaltă performanță echilibrată și durabilă. Tocmai de aceea sunt necesare eforturi pentru o Învățare continuă, ca premisă pentru o mentalitate și un program propriu de dobândire, creare și aplicare a noilor cunoștințe. La nivel individual, este necesară pregătirea pentru a da un răspuns
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
naturale, luând În considerare necesitatea de a da o perspectivă trainică puterii de dezvoltare la nivel global. Scopul ecoknowledgence (ecognosgenței) este de a pune bazele progresului continuu, În contextul folosirii intensive a cunoașterii și Într-un model de creștere mai echilibrat. Folosirea cunoașterii: „Cunoașterea este sursa Bunăstării. Aplicată la acțiunile În curs de desfășurare, ea se concretizează În Productivitate. Aplicată la acțiuni care urmează să se deruleze, ea devine Inovație.” Peter Drucker 3.1. De la „Lisabona 2000”, la „Europa 2020” Strategia
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
curat, În vederea reducerii decalajelor, eliminării disparităților și neconcordanțelor. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: antreprenoriat și inovație - acestea sunt motorul dezvoltării economice și principala sursă de venituri la buget, taxe folosite pentru cheltuieli cu caracter social, protecția mediului și dezvoltare teritorială echilibrată. Acestea cuprind sprijin financiar direct pentru investiții În cercetaredezvoltare, dar și asistență nonfinanciară În rețelele și sistemele de inovare. Alocarea financiară pentru acest capitol este de 79 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013; infrastructură de transport - conectarea diverselor zone
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În consecință, a Înregistrării progreselor În ceea ce privește politica de coeziune, este neconcordanța dintre prioritățile Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) și managementul fondurilor europene la nivelul Autorităților de Management. Pentru politica de dezvoltare regională, CSNR stabilește ca prioritate promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate, cu scopul de a stopa, iar apoi a inversa tendința de accentuare a disparităților de dezvoltare prin sprijinirea și promovarea unei dezvoltări teritoriale, economice și sociale echilibrate. Se prevede ca acțiunile să sprijine dezvoltarea regiunilor prin crearea condițiilor necesare stimulării
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Management. Pentru politica de dezvoltare regională, CSNR stabilește ca prioritate promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate, cu scopul de a stopa, iar apoi a inversa tendința de accentuare a disparităților de dezvoltare prin sprijinirea și promovarea unei dezvoltări teritoriale, economice și sociale echilibrate. Se prevede ca acțiunile să sprijine dezvoltarea regiunilor prin crearea condițiilor necesare stimulării creșterii economice a regiunilor mai puțin dezvoltate, precum și restructurarea zonelor rurale și urbane. Investițiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii și stabilirea legăturilor locale cu rețelele naționale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cea de a mânca, de dorit pentru a putea să trăiești, însă aceasta se poate arăta și rea dacă se ajunge la exagerări; dacă nu e cumpătată poate deveni dăunătoare și pentru trup și pentru suflet. Cât timp este satisfăcută echilibrat, ea va fi numită lucrativă pentru că aduce câștig în acțiune, însă o dată depășită limita necesarului ea devine cheltuitoare. La fel se poate vorbi și despre dorința de împreunare. O dată făcută această distincție, Platon merge mai departe și consideră că întotdeauna
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
indivizibilă, individul în sine. Străinul nu pare să adere prea mult la metoda diviziunii după specii, dar formularea acestui principiu natural și eidetic s-a făcut deja în Phaidros. Însă ceea ce are specific exercițiul din Omul politic sunt tăieturile mediane echilibrate care lasă să se vadă contrarietățile între părți. Putem extrage de aici două reguli: 1) regula tăieturilor mediane echilibrate și 2) regula contrarietăților. Potrivit celei dintâi, dihotomia trebuie să aibă ca rezultat două părți consistente, echilibrate numeric și divizate după
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
principiu natural și eidetic s-a făcut deja în Phaidros. Însă ceea ce are specific exercițiul din Omul politic sunt tăieturile mediane echilibrate care lasă să se vadă contrarietățile între părți. Putem extrage de aici două reguli: 1) regula tăieturilor mediane echilibrate și 2) regula contrarietăților. Potrivit celei dintâi, dihotomia trebuie să aibă ca rezultat două părți consistente, echilibrate numeric și divizate după articulațiile naturale ale genului. Potrivit celei de-a doua, între cele două părți trebuie să existe un raport de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politic sunt tăieturile mediane echilibrate care lasă să se vadă contrarietățile între părți. Putem extrage de aici două reguli: 1) regula tăieturilor mediane echilibrate și 2) regula contrarietăților. Potrivit celei dintâi, dihotomia trebuie să aibă ca rezultat două părți consistente, echilibrate numeric și divizate după articulațiile naturale ale genului. Potrivit celei de-a doua, între cele două părți trebuie să existe un raport de contrarietate care să întemeieze împărțirea. Pentru aceasta, cele două părți trebuie să fie ambele finite, adică să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
datorată și se însoțește cu theia mania. Nu se întâmplă același lucru cu erosul socratic nici la Xenofon, și nici la Platon (și, încă, nici la Eschine Socraticul în fragmentul 11 din Alcibiade). Socrate, spune Vlastos, este, în eros, calm, echilibrat, vesel, glumeț și, mai cu seamă, „cu tot dinadinsul întreg la minte”. Adevărat că Alcibiade vede zei sub masca lui Socrate, sub masca silenului vede statui divine și „belșug de cumpătare” înlăuntrul lui, prin urmare - sophrosyne. Nici vorbă de angoasă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o filosofie a imaginii. Mitul pune în circulație valori, repere importante pentru societate pe care le ferește de contestări, instituindu-le în manieră hierofanică. Cea mai bună manieră în care se poate legitima puterea este sacralul. Găsim de aceea mai echilibrată constatarea lui Cassirer în viziunea căruia limbajul și mitul vin spre lume ca două vlăstare care cresc paralel din aceeași tulpină. Istoria nu poate oferi în permanență justificări ideologice care să treacă testul rațiunii în orice condiții și pentru orice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate etc. c) tipul atletic Ă tipul cu o dezvoltare fizică și psihică echilibrată. Aceste asocieri statistice (care nu implică în mod necesar o relație cauzală) între caracteristicile fizice și psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru cazurile patologice, mai degrabă decât pentru personalitatea normală. Abordând personalitatea umană dintr-o perspectivă structuralist-sistemică, G.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși, nu trebuie să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile de sistem nervos. Acestea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși, nu trebuie să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile de sistem nervos. Acestea din urmă rămân, de-a lungul vieții, neschimbate, în timp ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă adică nervoșii, care reacționează rapid la evenimente, și sentimentalii, care reacționează lent. 2. Emotivii activi Ă în care se încadrează colericii, cu reacții rapide, explozive, și pasionații, care au reacții lente. 3. Neemotivii activi Ă adică sangvinicii, cu reacții echilibrate, rapide, și flegmaticii, cu multă forță dar lenți. 4. Neemotivii inactivi Ă care îi cuprinde pe amorfi, care, deși cu mai puțină energie, sunt bine ancorați în prezent, și pe apatici, a căror lipsă de energie este dublată de un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
limitele (care sunt firești și trebuie privite ca atare, și nu ca eșecuri ce implică responsabilități personale), ci și (mai ales) resursele. Conștientizarea limitelor și resurselor, uneori foarte diferite de la elev la elev, conduce la formarea unei imagini de sine echilibrate, a demnității și respectului de sine și față de ceilalți. Se ajunge astfel la acceptarea diferențelor firești dintre oameni, la creșterea spiritului de toleranță și la evitarea etichetărilor globale care pot împinge pe unii elevi spre periferia grupului școlar, cu efecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ar excela în toate domeniile; Ă el ar avea o bună performanță școlară și o puternică motivație în a-și finaliza cu succes studiile; Ă ar fi foarte bun în lectură și expresii orale; Ă ar fi întotdeauna un elev echilibrat, independent și capabil de a se autodirija. Studii ulterioare au arătat că lucrurile nu sunt atât de simple și că mulți elevi dotați sau talentați rămân din păcate neidentificați ca atare, pentru că nu se conformează acestui stereotip. Un alt cercetător
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îl obligă pe copil să se supună acestui comportament continuu de adaptare și remodelare în funcție de cerințele și exigențele specifice mediilor respective. Din perspectivă piagetiană, dezadaptarea desemnează situația opusă celei prezentate mai sus, respectiv incapacitatea persoanei de a realiza, în mod echilibrat, procesele de „asimilare” și „acomodare”. Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constantă sau respingerea voită a cerințelor și exigențelor exterioare, supralicitând în schimb dorințele și trebuințele individuale. Poate fi însă și situația inversă, prezentă mai mult în cazuri extreme (patologice), când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
I. Radu scrie: „Când se instituie Ă la început de ciclu școlar Ă o clasă de elevi, evenimentul nu apare ca o însumare de opțiuni individuale, ci mai curând ca o decizie administrativă, care urmărește să asigure o compoziție omogenă, echilibrată, în clase paralele” (Radu, 1974, p. 173). Grupul școlar este format din membri cu statute egale, care au în plus și alte trăsături ce conferă o omogenitate greu de regăsit la alte grupuri. Totuși, există calități ale membrilor ce pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Manuilă, „Comandamentele rasiale și politică de populație”, România Nouă, vol. 7, nr. 17, 26 octombrie 1940, p. 3. 65. Portretul lui Manuilă pe care Îl prezintă aproape toate analizele istorice ale operei sale este acela al unui gânditor tolerant, rațional, echilibrat, Într-un contrast plăcut cu alți comentatori interbelici ai problemei minorităților. Vezi introducerea lui Larry Watt la opera lui Sabin Manuilă și Wilhelm Filderman, The Jewish Population in Romania during World War II, Fundația Culturală Română, Iași, 1994; Sorina Bolovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]