228,143 matches
-
inscripțiuni șterse de timp pentru a ne lasă parcă pe veci într-un suspense de policier al istoriei, sensuri lesne de confundat, ambiguități insolvabile. Tot acest cuantum de nedeterminare existent în magma altminteri extrem de bine închegata a cărții are un efect foarte chibzuit de strategie persuasiva, sporind curiozitatea și, în același timp, temperînd suspiciunile celor care nu cred din principiu în ambițiile istoriei de tipul celui de la Annales. Ce este gestul? Dacă Le Goff nu se înșela și lumea occidentală este
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
și pînă astăzi. Recursul la istorie e un bun pretext de a crea distanțe, de a proiecta o lume în același timp familiară și îndepărtată, pe fundalul căreia personajele pe care le propune textul pot evolua nestingherite, ducînd la acele efecte de discurs specifice limbajului ficțional. Se știe că istoria poate rămîne în planul secund, ca în cele mai multe din românele lui Walter Scott sau că în Notre-Dame de Paris, sau poate fi nu doar fundal, ci și pretext, o serie de
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
Dumas avea s-o scrie de-abia în 1851. Astfel, Monte-Cristo e plasat, voit, de autor aproximativ la jumătatea drumului între dramele de tinerețe și fantasticul cu tentă filozofica ce i-a dominat ultima perioadă de creație. În acest mod, efectul de ficțiune este aproape fără cusur. Dar mai e nevoie și de verosimil. De aceea, nu e superfluu să amintim că, pentru a spori "efectul de real", în românul lui Dumas, literatura este pe același plan nu numai cu alte
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
fantasticul cu tentă filozofica ce i-a dominat ultima perioadă de creație. În acest mod, efectul de ficțiune este aproape fără cusur. Dar mai e nevoie și de verosimil. De aceea, nu e superfluu să amintim că, pentru a spori "efectul de real", în românul lui Dumas, literatura este pe același plan nu numai cu alte ficțiuni, ci și cu faptul divers din același an 1835. Seria de narațiuni din a caror suprapunere și înlănțuire rezultă textul este considerată drept "subiect
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
și de "fapte diverse" (din care se constituie fundalul narativ) pe care am încercat să le schițez mai sus. Diegeza e situată prea aproape în timp de actul de emisie-receptare, iar apariția românului în foileton nu face decît să sporească "efectul de real". Tocmai de aceea, eul narativ își ia măsuri pentru a proteja ficționalul. Cum stau lucrurile însă dacă textul literar este contemporan cu noi? Cum își mai creează el distanțele față de contingent, daca nu face apel nici la oniric
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
una peste alta, piperul pierzaniei mai dulce decît zahărul evangheliilor, Hell for Leather devine lesne " Tot ce-ați vrut să știți despre la beauté du Diable, dar v-a fost teamă să-ntrebati!"... Un filmuleț de juma^ de oră, cu efecte devastatoare. În fine, pentru că tabloul să fie complet, filmul desemnat de onorabilul juriu elvețian drept "Cel mai bun lung-metraj de ficțiune 1998" a fost F. est un salaud de Marcel Gisler (38 de ani). Un film-bombă. Nu atît subiectul (relația
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
s-a părut abandonat sau perimat, ci doar depășit, căci acesta este destinul oricărei etape dintr-o desfășurare progresivă. M.C.: Reveniți adesea în opera dumneavoastră la În căutarea timpului pierdut de Proust. Personajele sale v-au inspirat uneori concepte precum "efectul Jupien" în Praguri, "efectul Berma" în Opera artei. Proust continuă să vă inspire sub acest aspect teoretic, speculativ? G.G.: Oh, da, desigur. Și va continua să mă inspire... Pentru mine este textul care, sub aspect estetic, mă satisface cel mai
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
sau perimat, ci doar depășit, căci acesta este destinul oricărei etape dintr-o desfășurare progresivă. M.C.: Reveniți adesea în opera dumneavoastră la În căutarea timpului pierdut de Proust. Personajele sale v-au inspirat uneori concepte precum "efectul Jupien" în Praguri, "efectul Berma" în Opera artei. Proust continuă să vă inspire sub acest aspect teoretic, speculativ? G.G.: Oh, da, desigur. Și va continua să mă inspire... Pentru mine este textul care, sub aspect estetic, mă satisface cel mai mult, iar sub aspect
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
și îi stimez foarte mult. E drept că am vorbit în Palimpseste despre traducere, în măsura în care ea intra în categoria cutărei practici de transformare - traducerea era pentru mine un exemplu printre altele de transformare - iar în Opera artei - că despre un efect de transcendență. Nu sînt însă calificat să vorbesc despre traducere din diverse motive, dintre care unul fundamental, si anume faptul, că nu am făcut niciodată vreo traducere. Mi-ar fi fost greu să intru în detaliile unei teoretizări. Dar întrebarea
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
observații de mare profunzime în legătură cu creșterea prețului benzinei. E prima mare scumpire, în urma căreia nu mai apar cozile știute la pompele de benzină. E o scumpire care îi găsește pe oamenii obișnuiți, cei asupra cărora scumpirile au cel mai nenorocit efect, în situația de a nu mai încerca să-și facă mică provizie de benzină, în pofida faptului că creșterea prețurilor a fost anunțată oarecum din vreme. Această lipsă de reacție a omului obișnuit, e de părere Cornel Nistorescu, nu e decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
ci la clipe, ori chiar mai important, la instantanee ale propriei tale persoane. Spațiul, crede Jankélévitch, reprezintă față obiectivă a reversibilității, fiind prin definitie omogen și izotrop. Putem oricînd călători în orice direcție dorim, fără ca deplasările noastre să aibă vreun efect la nivelul constituirii spațiului. Nu importă că victimele nostalgiei din secolele trecute tocmai de această libertate fundamentală erau private (prizonierii, mai cu seamă), pentru că aceasta este o libertate metafizica, imposibil de confiscat unui om cu adevarat. Ea poate fi interzisă
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
libertăți interioare (atât de scrâșnit dobândite) să aibă și astfel de secvențe. Ar fi fost cu totul nefiresc că ele să lipsească. Pe de altă parte (mai de departe), daca Occidentul s-a "pretat" la o revoluție sexuală, ale cărei efecte noi le resimțim prin contagiune astăzi, dar fără necesarul catharsis inițial, nu ne-am putea aștepta și la o recuperare, la o asumare proprie a vremurilor pe care le trăim?! Bineînțeles, influențele muzicale de peste Ocean se simt - cu unele notabile
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
să-l "excludem" din literatura română. Indiscutabil, Arghezi rămîne unul din cei cei mai mari scriitori ai noștri, întemeietor de viziune și de limbă, comparabil cu Eminescu, însă, din păcate, nu și un mare caracter, împrejurare ce nu rămîne fără efect în substanță operei, prin mijlocirea căreia s-au produs compromisurile, astfel cum o materie poluanta se scurge printr-un strat de pămînt sănătos, alienîndu-l într-un anume grad. Să scoatem în relief, în cele din urmă, o caracteristică de ordin
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
e nu de ce, chipurile, e persecutata țara noastră de observatori străini, cum ar fi, de pildă, o agenție de rating, ci din ce motiv în lumea politică nu e luat în calcul faptul, ca propriile ei dispute pot avea aceleași efecte că o mineriada. Și aici nu e vorba numai de disputele dintre opoziție și putere, ci și de scandalurile periodice care se produc în interiorul puterii. Scandaluri sau certuri între partidele din coaliție sau mișcări scizioniste care au loc acum în interiorul
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
iulie 1971, protocronismul a introdus în cîmpul literar iconodulia, cultul, adică, al icoanelor naționale. Atitudinea corespundea emfazei national-comuniste și bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră a constat în faptul că dacă în perioada proletcultista există o unică scară de valori, aceea oficială, în perioada protocronista, ierarhia oficială s-a confruntat necontenit cu aceea a criticii liberare, nemaiizbutind niciodată să se impună deplin. Ne-
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
aceasta monstruozitate? N-am recunoscut-o pe Anca Sigartău. În nimic. Am încercat să descopăr legăturile cu actoria, cu profesia asta, ale lui Ovidiu Miculescu. Dacă la spectacolul lui Dembinski puteam discuta despre opțiunea asupra adaptării forțat actualizate și a efectelor ce au decurs de aici, mentinîndu-ne, totuși, în planul artisticului (discutabil), Boala incompatibilă părăsește criteriile, analiza critică și naște revoltă. Este o imensă trădare. Nici măcar la categoria "flatarea gustului publicului" nu mai poate intra. E lezant. Mă întreb: poate fi
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
Nicolae Manolescu Tradiția ne ofera dovezi foarte puternice pentru două efecte ale citirii cărților: diferite unul de altul, ba chiar contradictorii sau opuse. Dacă ținem seama de ele, putem dezvolta două pedagogii incompatibile. Ceea ce se întemeiază pe primul efect nu găsește nici un punct de sprijin în al doilea și invers. Aș
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
Nicolae Manolescu Tradiția ne ofera dovezi foarte puternice pentru două efecte ale citirii cărților: diferite unul de altul, ba chiar contradictorii sau opuse. Dacă ținem seama de ele, putem dezvolta două pedagogii incompatibile. Ceea ce se întemeiază pe primul efect nu găsește nici un punct de sprijin în al doilea și invers. Aș consideră primul efect idealist, iar al doilea materialist. Efectul idealist este acela din Don Quijote. Nu știm prea bine de ce bărbatul de aproape cincizeci de ani din La Mancha
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
cărților: diferite unul de altul, ba chiar contradictorii sau opuse. Dacă ținem seama de ele, putem dezvolta două pedagogii incompatibile. Ceea ce se întemeiază pe primul efect nu găsește nici un punct de sprijin în al doilea și invers. Aș consideră primul efect idealist, iar al doilea materialist. Efectul idealist este acela din Don Quijote. Nu știm prea bine de ce bărbatul de aproape cincizeci de ani din La Mancha, care a trăit singur toată viața și n-are drept companie decît o menajeră, o
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
chiar contradictorii sau opuse. Dacă ținem seama de ele, putem dezvolta două pedagogii incompatibile. Ceea ce se întemeiază pe primul efect nu găsește nici un punct de sprijin în al doilea și invers. Aș consideră primul efect idealist, iar al doilea materialist. Efectul idealist este acela din Don Quijote. Nu știm prea bine de ce bărbatul de aproape cincizeci de ani din La Mancha, care a trăit singur toată viața și n-are drept companie decît o menajeră, o nepoata, pe preotul și pe bărbierul
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
și-o construiește (și care nu e nici aceea a sătucului din La Mancha, nici aceea a cavalerilor rătăcitori din romanțurile picarești), cu ajutorul lecturilor sale necritice și neselective, este ea însăși sublima, o lume a altruismului, curajului, dezinteresului și onoarei. Efectul quijotic de lectură este idealist, individualist, cu urmări pe planul imaginației fiecăruia dintre noi, fără implicații sociale sau pragmatice, nu ne ajută să trăim mai bine, dar ne revelă adîncă frumusețe ascunsă în sufletul oamenilor, ne învață să visăm și
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
imaginației fiecăruia dintre noi, fără implicații sociale sau pragmatice, nu ne ajută să trăim mai bine, dar ne revelă adîncă frumusețe ascunsă în sufletul oamenilor, ne învață să visăm și să iubim visele, pe scurt, este, înainte de toate, estetic. Celălalt efect de lectură îl descoperim dacă privim rolul cărților în anumite momente ale societății europene. Karl Popper face, într-o conferință din 1989, afirmația șocantă că, la începutul democrației ateniene, s-a aflat prima piața liberă a cărții din istorie. La
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
este al construcțiilor lui Pericle, dar și al celor mai grave devastări din toată istoria Atenei, acest fapt se datoreaza conștiinței de sine, conștiinței valorilor și identității sale spirituale pe care orașul grecesc a dobîndit-o prin cărți. Este evident că efectul atenian, spre deosebire de cel quijotic, este colectiv, nu individual, cu urmări sociale și practice, putînd fi de aceea considerat materialist. El nu stîrnește imaginația literară, ci practică politică. E vorba apoi de o piață, legînd cartea de negoț, de circulația bunurilor
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
Iașului s-a întîmplat. Nici nu se trăsese bine apă în WC-uri că, în locul unei piftii umane trăsnind defensiv a usturoi, se găsea acum o populatie nervoasă că un mușchi". După venirea păsărilor flamengo, care a avut un asemenea efect asupra orașului cam amorțit, se pare, pînă atunci, au apărut și nimfele (vezi și titlul primului capitol " Venea o nimfa pe Bahlui") a caror trăsătură fundamentală ce stîrnea uimirea era aceea că "nu aveau bătături la picioare". Oricum, după ce au
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
o nimfa pe Bahlui") a caror trăsătură fundamentală ce stîrnea uimirea era aceea că "nu aveau bătături la picioare". Oricum, după ce au fost integrate în viață orașului și prezența lor a devenit normală, "Iașii începeau să se trezească" cu adevarat. Efectele acestei treziri au ajuns și în "atelierul de recondiționat scăfîrlii" de la Socola pe unde a trecut (și mai trece) "tot ce în Moldova se numea talent literar". Astfel s-a nascut chiar în incinta spitalului "singura" publicație din lume fără
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]