3,527 matches
-
umane fiind de cele mai multe ori privită - ca la Lucian Blaga - cu un resemnat dramatism, chiar cu o anumită seninătate, dincolo de notele elegiace. Alte teme sunt nostalgia pentru locurile natale, văzute sub semnul fabulosului, atașamentul față de oameni și înfăptuirile ce înfruntă efemerul. Autorul își însușește mai multe surse folclorice, le utilizează direct (Miorița) sau aluziv, proiectându-le, fără siluiri intelectualiste, într-un orizont estetic în parte inedit. R. are, de altfel, o valoroasă activitate de folclorist, ilustrată de culegeri ca Dochița împărătița
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
interviul. Dacă aici tema este arta populară, ilustrată prin convorbiri cu maeștri ai genului, următoarele interviuri vor avea ca puncte de reper imagini din viața cotidiană, relația dintre artă și realitate, preluând adesea din poeme acea problematică a jocului dintre efemer și durabil. Fie că este vorba de discuții cu ingineri, ecologiști, medici sau biologi celebri, cum se întâmplă în Cineva ne privește (1982), sau cu universitari, cu artiști din Statele Unite, ca în interviurile adunate în Clipe de viață de pe alt
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare netă între valorile efemere și cele perene. Romanul Lia (1983) este axat pe probleme morale, iar Totul se repetă (1988) se înscrie în „formula micului realism care dezvăluie lumea sufletească a omului mărunt cu fire ingenuă, dar înclinat să se contamineze lesne de maladiile
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al romanului (1924). Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva (1925), narațiune fantastică, bazată pe ideea metempsihozei, Ciuleandra (1927) și Crăișorul (1929), îi apare Răscoala (I-II, 1932), altă capodoperă epică, închinată, ca și Ion, „dramei
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Americanii au crezut, de mult timp, că lucrătorii noștri sunt cei mai productivi din lume. Am fost surprinși, la Începutul anilor ’90, de știrea că lucrătorii japonezi ar putea să ne ajungă, cu toate ca succesul japonez s-a dovedit a fi efemer. Însăși ideea că cel puțin unele dintre țările europene ar putea să depășească companiile americane și lucrătorii americani, era de neconceput. Totuși În 2002, În medie un lucrător În Norvegia a produs bunuri În valoare de 45,55 dolari/ora
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
administrarea fluxurilor de influență provenite din surse multiple, mai dinamic, mai interconectat și totuși mai fragmentat și mai fluid, care nu poate fi conținut de geometria euclidiană și spațiile de identitate ale modernității teritorializate și superteritorializate 22. În ciuda naturii sale efemere, Uniunea Europeană este o forță. Statutele și directivele sale au un impact major asupra țărilor membre. De exemplu, Marea Britanie estimează că peste 80% din legislația de mediu impusă cetățenilor săi provine din directivele Agenției Europene de Mediu 23. Alte statute și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în „Acțiunea” (1913-1914) în urma unei tragedii familiale, moartea unui copil. Până în 1925 va colabora cu versuri, proză, fragmente dramatice, articole pe subiecte literare, sociale și politice la numeroase reviste și ziare, în 1919 figurând chiar ca redactor al unei publicații efemere din Craiova, „Zorile”. Semnează în „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Egalitatea”, „Versuri și proză”, „Rampa nouă ilustrată”, „Absolutio” (Iași), „Scena”, „Săptămâna ilustrată”, „Sburătorul” „Cuvântul liber” ș.a. Editorial, debutează cu placheta de versuri Reflex de suflet (1915), căreia îi urmează, până în 1922
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
curente de opinie. Există însă autori care văd în opinia publică o sinteză a celor două niveluri (concepții), unul al valorilor comune împărtășite de membrii colectivității, iar celălalt al reacțiilor opinionale față de situații și evenimente mai mult sau mai puțin efemere. R. McIver (1954) consideră opinia publică un sistem cu trei dimensiuni principale: distribuția opiniilor (informații date de sondaje); structura comunicațională (rolul asociațiilor și liderilor de opinie, relația mass-media - public); fundalul de consens (the grounded of consensus) - valorile, normele și atitudinile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
românești interbelice; Pelina (în Teatru, 1963) rememorează momente ale răscoalelor țărănești din 1907 ș.a.m.d. După 1945 L. încearcă o aliniere la cerințele literaturii realist-socialiste, producând scrieri lipsite de valoare dramatică și literară, câteva dintre ele montate în spectacole efemere, una singură publicată - Apele-n jug (în Teatru, 1963). Piesele Femeia cezarului, Femeia, fiica bărbatului și Morișca i-au fost traduse în franceză, engleză, germană, italiană și greacă, autorul manifestându-și interesul pentru finalizarea unor astfel de transpuneri. Deceniul al
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
care înseamnă viață. Pe căi diferite, marele preot Bubasta și faraonul Amenhotep caută să-și apropie dragostea frumoasei preotese Ti, ființă fragilă, din familia celor care cred în puritatea sentimentului. Personajele parcurg cu emoție și cu participare drumul ce desparte efemerul de etern, cunoscând tensiunea ezitărilor, a întrebărilor aparent fără răspuns, gustul abandonului și al clipei de fericire. Bubasta, un Iago al Egiptului antic, va triumfa, împingându-l pe Amenhotep în viciu și ruină morală, în vreme ce Ti, dezamăgită în dragostea sa
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
vechi care desemnau noțiunea „fluture”, dar și „suflet”, de unde se deduc o serie de sugestii și conotații care vor servi la descifrarea sensurilor adânci ale piesei muzicale a lui Schumann: drama existențelor mărunte (fluturi, suflete) de a fi atât de efemere, fragile, neînsemnate. Este demonstrat caracterul relativ și reciproc convertibil al dramaticului, tragicului și comicului. Analizând filosofia și arta romantică, a căror influență este evidentă, S. constată dramatismul „literar” al compoziției lui Schumann, apoi evidențiază legăturile organice dintre muzică și poezie
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
la „Revista celorlalți”, „Flacăra”, „Simbolul”, „Insula”, „Floare-albastră”, „Seara”, „Facla”, „Mișcarea literară”, „Salonul literar”, „Graiul vremii”, iar în ultimii ani de viață la „Pagini dunărene”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. Poeziile și le-a strâns în volumele Poeme (1911), Grădina Hesperidelor (1912), Imperii efemere (1925). Avea sub tipar, în 1929, Armonii lascive. În 1902 îi apăruse culegerea de caricaturi Politicienii noștri. A fost prieten cu Ion Minulescu, care a exercitat o înrâurire asupra liricii sale, l-a cunoscut pe Tudor Arghezi. Ș.-E. este
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
maniheistă, ci desprinderea de lume, de senzualitatea și de deșertăciunea ei. Sigur, voi putea folosi bunurile acestei lumi, dar nu ne vom mai „bucura de ele”, adică nu va mai trebui să le căutăm ca scopuri în sine, pentru că sînt efemere și provizorii, nu atît prin durată, cît prin calitatea lor. „în baza unor astfel de concepte - observă von Campenhausen - se înțelege răceala, caracteristică unui convertit, cu care Augustin vorbește despre tatăl său, ce nutrea sentimente păgîne și se botezase doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ni-i vetustă marca, și cu-ndemn Că-i potrivit ca nația Română Să poarte, după vremi, un alt însemn. * Ni-i prea adâncă, prea umilă, Zic ei, mătania la Cer, Și că din râvna-ne sterilă Ni-i permanentul efemer. * Eu zic că te înșeli, străine! Noi nu trăim doar în prezent. La noi prezentul e un mâine, La tine-i efemerul permanent. Voi nu mai știți de mamă și de tată! Noi nu suntem orfani ca voi, Noi moștenim
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
prea adâncă, prea umilă, Zic ei, mătania la Cer, Și că din râvna-ne sterilă Ni-i permanentul efemer. * Eu zic că te înșeli, străine! Noi nu trăim doar în prezent. La noi prezentul e un mâine, La tine-i efemerul permanent. Voi nu mai știți de mamă și de tată! Noi nu suntem orfani ca voi, Noi moștenim averea ce ni-i dată, Crescută chiar și din nevoi. * Nu ne momiți cu satul cel global! Vi-i râvna val zădărnicit
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
arsă în răstimpuri S-a scris destinul, pas cu pas, trecând prin multe anotimpuri, S-a scris și s-a reinventat deși un suflet suferind Din vis ar fi dorit să iasă în orice fel, chiar și murind. Ce nălucire efemeră este secunda răstignită Pe crucea vieții așteptând sfârșitul sigur, liniștită ! Amară e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții... Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să-l
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
de mintea arsă în răstimpuriS-a scris destinul, pas cu pas, trecând prin multe anotimpuri,S-a scris și s-a reinventat deși un suflet suferindDin vis ar fi dorit să iasă în orice fel, chiar și murind.Ce nălucire efemeră este secunda răstignităPe crucea vieții așteptând sfârșitul sigur, liniștită !Amară e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții...Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să-l vadă
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
a fi un simplu oportunist. Idealul său vizează dobândirea armoniei și a echilibrului personalității prin sincronizarea faptelor cu desfășurarea logică și rece a gândirii; neliniștea personajului însă, provenind dintr-un obscur sentiment de culpă, dovedește lipsa de consistență și caracterul efemer al unui astfel de ideal. Ca și doctorul Ilea, Ilie Chindriș este, cum spune Mircea Martin, un „mistificat”: el eșuează în înțelegerea vieții pentru că vrea să înghețe mișcarea acesteia în scheme dialectice abstracte, care guvernează oamenii dictatorial, așa cum s-a
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
ea trebuie, pentru a-și împlini premisele, să fie fundamentată pe dialectica materialistă marxistă. Drama pe care Al. Ivasiuc o insuflă personajelor sale vine din aceea că sincronizarea dorită a faptelor cu ideile se dovedește, la nivelul individului, iluzorie sau efemeră. Încercarea de a realiza unitatea superioară a ființei este, în ultimă instanță, o experiență a eșecului. Omul nu poate încheia cu sine un acord de durată, pentru că este mereu depășit, nu numai de presiunea uriașă a socialului (la care se
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
serbarea de la Putna (1871). La Pesta scoate în 1861 prima revistă umoristică pentru românii transilvăneni, „Tutti frutti”, urmată de „Strigoiul” (1862), „Umoristul” (1863) și „Gura satului” (1867), iar în colaborare cu Iulian Grozescu redactează și o „revistă literară și științifică”, efemeră, „Speranța” (1863). Orientarea acestor publicații era militant-națională, de unde și cele câteva procese de presă în care S.-A. a fost implicat. Mai participă la alcătuirea unui calendar umoristic, „Calendarul babelor”, în 1871. Versurile din Buchet de simțăminte naționale pe anul
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
a scris și în genul memorialistic, un prim rezultat fiind Cartea cu oglinzi (1984). Apar aici, într-un stil emoționat, evocări ale unor dascăli sau compuneri de turist entuziast și receptiv. Exercițiul memorialistic va fi reluat în paginile intitulate Dincolo de efemer (I-II, 1994). Ca traducător, a oferit multe echivalări meritorii, mai cu seamă din poezia simbolistă. SCRIERI: Ferestre spre azur, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București, 1972; Cântece pentru timpul meu, București, 1973; Lăuntrica
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București, 1972; Cântece pentru timpul meu, București, 1973; Lăuntrica vioară, București, 1974; Hore pe smalț, București, 1976; Pavana clipelor, București, 1979; Cartea cu oglinzi, București, 1984; Argilă și azur, București, 1987; Dincolo de efemer, I-II, postfață Domnica Filimon, București, 1994; Pagini din arhiva mea, pref. Domnica Filimon, București, 2003. Traduceri: [Lirică simbolistă], în Simbolismul european, I-III, îngr. și introd. Zina Molcuț, București, 1983; Poeți străini în românește, introd Gh. Bulgăr, București, 1994
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
nu suficient de clar. El spune că cinci regi din seria celor opt au domnit deja, iar al șaselea domnește încă. Cine este oare al șaselea rege? Dacă eliminăm din lista împăraților romani pe Iulius Caesar și cele trei domnii efemere de după Nero, cel de‑al șaselea rege, contemporan cu autorul Apocalipsei, ar fi Vespasian, urmat la tron de Titus, cu o domnie scurtă. Cu toate acestea, autorul face o aluzie evidentă la distrugerea templului din Ierusalim. Prin urmare, redactarea scrierii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
30, 4). Descoperindu‑i numărul, Duhul oferă credincioșilor posibilitatea de a‑l recunoaște pe Anticrist. Ascunzând numele exact al acestuia, el scurtează aprioric durata domniei sale pe pământ. Așa cum am văzut, Irineu invocă fragmentul din Apoc. care vorbește tocmai despre caracterul efemer al domniei fiarei marine. Aceasta „este ca și cum nu ar fi”. Din acest motiv el nu primește nume de la Duhul Sfânt, izvor al Vieții, autor al Cărții Vieții. Anticristul „este” inexistentul însuși, o „realitate” paradoxală, în același timp iluzorie și inconsistentă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]