2,770 matches
-
denumire (un nume) - comunicare digitală. omul este singurul organism capabil să utilizeze cele două moduri de comunicare;- comunicarea este ireversibilă; asupra mesajului transmis nu se mai poate interveni; - procesul de comunicare este simetric sau complementar; în relațiile de la egal la egal, partenerii au tendința să adopte o interacțiune de tip simetric; în relațiile de complementaritate, comportamentul unuia dintre parteneri îl poate completa pe al celuilalt; - comunicarea presupune procese de ajustare și acomodare Jean-Claude Abric (2002) realizează o analiză a comunicării, accentuând
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în afara unui context și că "același" enunț, în două locuri distincte, reprezintă de fapt două discursuri distincte. Mai mult, discursul contribuie la definirea contextului său, pe care îl poate modifica în cursul enunțării. De exemplu, doi coenunțiatori pot conversa de la egal la egal ca doi prieteni și, după ce au vorbit cîteva minute, pot stabili între ei noi relații (unul din cei doi poate adopta statutul de doctor, celălalt de pacient etc.). Discursul este asumat de un subiect Discursul nu este discurs
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
context și că "același" enunț, în două locuri distincte, reprezintă de fapt două discursuri distincte. Mai mult, discursul contribuie la definirea contextului său, pe care îl poate modifica în cursul enunțării. De exemplu, doi coenunțiatori pot conversa de la egal la egal ca doi prieteni și, după ce au vorbit cîteva minute, pot stabili între ei noi relații (unul din cei doi poate adopta statutul de doctor, celălalt de pacient etc.). Discursul este asumat de un subiect Discursul nu este discurs decît dacă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește de la teoria socializării, centrându-se în mod special pe legătura dintre dezvoltarea adolescentului și relația sa cu părinții și egalii. Conceptele și procesele folosite provin din teoria învățării sociale și din teoria controlului (Kandel și Davies, 1992, pp. 211-253). Ideea principală este aceea că utilizarea drogurilor ilegale, marihuana, cocaină, heroină se produce într-o formă secvențială sau etapizată, plecând de la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
M., Wallenstein Pearson M., (edit.), 1980, pp. 327, 350, 394, 413): 1. Inițierea în consum. O persoană poate începe să consume droguri dintr-o multitudine de motive: simțul aventurii, nevoia de a fi stimulat, dorința de a impresiona grupul de egali, nevoi personale (evitarea/depășirea durerii, fuga de realitate, câștigul recunoașterii, în lipsa altor mijloace de a face acest lucru, compensarea inadaptării sociale). 2. Experiențele pozitive legate de consum. În general vorbind, persoanele consumă droguri pentru că găsesc în acestea o recompensare în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
apare când există o ruptură între legăturile și normele pro-sociale. Atât normele pro-sociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de: trăsăturile de personalitate și de sursele de socializare secundară, cum ar fi caracteristicile comunității: oraș, cartier, dimensiune, mobilitatea populației, distribuția populației pe vârste, oportunități sociale, sărăcia, familia numeroasă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
youth" (Jesor și Jesor, 1977), adolescenții caută riscul deoarece acesta le permite să: * aibă controlul asupra propriei vieți; * își exprime nemulțumirea față de autoritatea părintească și normele sociale; * facă față frustrărilor, nemulțumirilor, anxietății, inadaptării sau eșecului; * câștige accesul în grupul de egali și să demonstreze aderarea și loialitatea față de grup; * confirme identitatea personală; * afirme maturitatea marcând trecerea către stadiul următor de dezvoltare, acela de adult tânăr. Plecând de la teoriile lui Farley (1971) și Zuckerman (1964), teoria ajustării stimulilor, "a căutării de senzații
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Alți factori de risc vizează felul în care tinerii interacționează cu școala, colegii sau liderii și comunitatea din care fac parte Acești factori se manifestă prin tulburări de comportament, eșecuri școlare, abilități reduse de funcționare socială, marginalizarea de către grupul de egali încă din primele etape ale vieții școlare. Accesul facil la droguri sau credința că drogurile nu sunt dăunătoare influențează numărul tinerilor care încep să consume droguri. Între factorii protectivi (cei mai adesea identificați) regăsim: legături puternice în cadrul familiei, reguli clare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a programelor de prevenție este creșterea performanțelor școlare și întărirea legăturilor elevilor cu școala prin conferirea unui sentiment de apartenență și succes, reducându-se astfel pericolul abandonului școlar. Majoritatea programelor de prevenție dezvoltate în școli include stimularea relațiilor pozitive cu egalii (de exemplu, promovarea activă a activităților sportive, promovarea unui mediu tolerant, nonviolent) și o componentă normativă, destinată a corecta percepția greșită conform căreia majoritatea elevilor ar consuma droguri. Atunci când elevii cunosc efectele negative ale drogurilor (fizice, psihice și sociale), ei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este adecvat Credințe, valori morale, religioase Atitudine antidrog puternică Factori familiali Părinți suportivi, familie armonioasă Oportunități de învățare și suport Legături strânse și stabile între copii și părinți Familie stabilă, sigură Factori care țin de școală Performanțe școlare Grup de egali cu comportamente pro-sociale Orientare către școală Obișnuința Consiliere (pe termen lung) Programe de tratament Programe suport Furnizori de servicii din comunitate Clinici care oferă servicii ambulatorii Instituții medicale Factori individuali Perceperea unui puternic control social Înțelegerea riscului pe care îl
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prezinte tinerilor alternative sănătoase și productive de petrecere a timpului liber. * Implicarea tinerilor în programe care să le permită formarea abilităților necesare practicării unei meserii precum și a celor care să le permită identificarea unui loc de muncă. * Folosirea grupurilor de egali în actul terapeutic, implicarea tinerilor consumatori în grupuri de tineri, voluntari, implicați în acțiuni cu puternic caracter pro-normativ. * Societatea ar trebui să ajute la reintegrarea tinerilor care au încheiat programele din centrele de reabilitare. * Părinții trebuie să fie suportivi și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fie cu program de zi fie semi-permanent sau permanent) implicarea tânărului în activități școlare și recreaționale care să îi permită să cunoască și alt stil de viață și să identifice modalități sănătoase de petrecere a timpului. * Monitorizarea de către grupuri de egali ce îi va permite tânărului să își schimbe perspectiva asupra vieții, să identifice noi modalități de abordare a problemelor, să folosească presiunea grupului în acțiuni pozitive. * Angajamentul - presupune semnarea de către tânăr și de către specialistul responsabil de caz a unui contract
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
își vor face noi prieteni. Figura 19: Intervenția la nivelul școlii (perspectiva profesorilor) Trecerea de la școala generală la liceu, colegiu/universitate presupune noi confruntări în plan social, cum ar fi necesitatea de a se adapta unui grup mai larg de egali. Aceasta este perioada când ei devin mai predispuși la a experimenta pentru prima dată efectele drogurilor. Factorul prevenție joacă un rol foarte important. Astfel, din discuțiile cu profesorii, reiese că în fiecare școală se desfășoară programe de informare, de sensibilizare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante. Studiul factorilor și proceselor care cresc riscul de consum, sau protejează împotriva acestuia, a identificat o serie de arii majore de intervenție de tip protectiv: relatiile intrafamiliale, relațiile din cadrul grupului de egali, mediul școlar, relațiile din cadrul comunității. Fiecare dintre aceste arii de interes poate constitui cadrul unei activități de prevenire a consumului de drog, prin creșterea abilităților sociale și a competențelor personale, conștientizarea asupra pericolelor la adresa stării de sănătate, relevarea consecințelor sociale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
modelul lui e îngerul. A realiza modul existenței îngerești în trupul omenesc e idealul monahismului creștin. Androginul nu există în natura văzută. Patria lui e paradisul ceresc. Și dacă e un domeniu unde nostalgia edenică se exercită cu amploare fără egal ca refuz al condiției mizeriei terestre și ca elan către viața veșnică, acesta e ascetismul creștin. Paradisul e primăvara duhovnicească a frumuseții neveștejite, a lumii fără amurg, a tinereții fără moarte, a fecioriei neîntinate, a impasibilității desăvârșite. În cer, zice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
evaluare morală sunt impuse de celălalt și îi sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice ale adultului) la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii recunoscuți prin particularitatea lor proprie, dar egali sub raport formal. În perspectiva unei analize psihodinamice, continuă autorii citați anterior, cucerirea autonomiei este corelată cu construirea identității în timpul adolescenței. O altă definiție vine din sfera filozofiei. În acest caz autonomia este pusă în legătură cu eteronomia, ambii termeni desemnând „situația
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe care ei o percep și de care beneficiază, posibilitatea lor de expunere. Este important ca toți elevii, indiferent de diferențele dintre ei, să poată să împărtășească aceeași experiență și să se simtă în mod egal acceptați (pentru că numai așa vor ajunge să-i accepte pe ceilalți). Împărțirii îi aparțin toate materializările solidarității în cadrul clasei și în exterior. Acestea merg de la ascultarea celuilalt, până la colaborarea și împărțirea componențelor, la recunoașterea și la apărarea drepturilor celuilalt, ca
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
oară de vorbă cu copilul tău? Nu există o teorie unanim acceptată pentru creșterea copiilor, dar comunicarea între părinte și copil nu constă numai în a-l întreba ce mai face. Dincolo de ascultare, trebuie să existe afecțiune și discuție de la egal la egal. Tratează-l ca și cum ar fi matur, arată-i încrederea ta. E la școala unde ți-ai dorit și tu să mergi, dar nu ai reușit? Are telefon mobil, deși abia l-ai înscris în clasa întâi? Să-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vorbă cu copilul tău? Nu există o teorie unanim acceptată pentru creșterea copiilor, dar comunicarea între părinte și copil nu constă numai în a-l întreba ce mai face. Dincolo de ascultare, trebuie să existe afecțiune și discuție de la egal la egal. Tratează-l ca și cum ar fi matur, arată-i încrederea ta. E la școala unde ți-ai dorit și tu să mergi, dar nu ai reușit? Are telefon mobil, deși abia l-ai înscris în clasa întâi? Să-i povestești despre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și faptul că, în cei patru ani, guvernarea - cel puțin la nivel oficial și în declarații - a încercat să-i "liniștească" pe cetățenii de limbă română ai Ungariei. S-a dorit să se credibilizeze afirmația că românii erau recunoscuți ca egali ai populației majoritare. Bazându-se pe politica de guvernare, cercurile responsabile de aprovizionarea comunală, de pildă, au putut declara, cu conștiința împăcată, că, "în aprovizionarea populației române, nu s-au făcut niciodată deosebiri, ba mai mult, s-a încercat deservirea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
politic care postulează o "corespondență obligatorie între actele guvernului și dorințele celor afectați de acestea" (May, 1978: 1), sau, într-o versiune parțial diferită, ca un regim politic caracterizat de o "continuă "receptivitate" a guvernului la dorințele cetățenilor săi, considerați egali din punct de vedere politic" (Dahl, 1970). Vorbim aici de definiții simplificate excesiv, care nu iau în considerare majoritatea problemelor puse de o democrație ideală, ele fiind, în primul rând, deficitare în privința plauzibilității, și în al doilea rând, din punct
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
procedura deliberativă ar trebui să aibă următoarele caracteristici, toate relevante din perspectiva politică: a) continuitatea (participanții la dialog consideră că procedura și instituțiile care o promovează se vor menține în viitor); b) libertatea, sau, mai exact o dezbatere liberă între egali (dezbatere ce stă la baza legitimității înseși a procedurii); c) pluralismul instituției deliberative (în care obiectivele, chiar divergente când privesc soluții similare, sunt recunoscute; d) conexiunea dintre dezbtere și decizii; e) respectul față de opiniile și argumentările participanților; f) angajamentul de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
consumatoare. Progresul tehnologic a provocat și transformări substanțiale pe o piață în care totul a devenit o marfă, începând cu electrocasnicele și terminând cu piața ideilor. Tehnologia transporturilor moderne are o contribuție de bază la triumful globalismului contemporan, dezvoltarea fără egal a liniilor aeriene legând astăzi între ele, la viteze fără precedent, toate zonele globului. Câtă diferență între condițiile de transport ale renașterii și cele moderne! Încercând să justifice redactarea lucrării „Elogiul nebuniei” Erasmus din Rotterdam îi scria prietenului său Thomas
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
la cimitirul Eternitatea din Iași. ZUBATĂI-IONESCU, ELENA (1914-1986) MEDIC O personalitate distinctă, plină de viață și dăruire idealului de sănătate a semenilor, doctor Elena Ionescu a înnobilat cu prezența ei caldă lumea medicală a Iașului, slujind cu un devotament fără egal cauza medicinii, cauza binelui tuturor, atât cât a trăit. Elena Ionescu, născută Zubatăi, s-a născut la 28 mai 1914, la Chișinău, și s-a stins din viață la Iași, la 28 mai 1986, chiar în ziua împlinirii vârstei de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
goticului coincide ?i cu o perioad? de afirmare ?i de expansiune a monarhiei franceze ?i a influen?ei sale din ce �n ce mai mari �n Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal? m?-sur? regilor cape?ieni ?i demnitarilor bisericii; drept care ele transmit dou? mesaje: unul religios, mistic; cel?lalt politic. ?i, ca instrumente ale afirm?rîi monarhiei de drept divin, ele expun pe fă?adele lor, unele l�ng? altele, efigiile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]