4,264 matches
-
brute, declanșată de prezența carnală a actorului, în care nu are încredere. Orice emoție, nemediatizată, iese din domeniul artei. Craig dă ca exemplu arta egipteană, pe care o admiră în mod deosebit, în care nu transpar niciodată sentimentele artistului. "Arta egipteană ne arată din plin cât de mult își interzicea artistul exprimarea oricărui sentiment personal în opera lui. Priviți sculpturile egiptene: ochii lor impasibili își vor păstra secretul până la sfârșitul lumii. Gestul lor este plin de o tăcere care seamănă cu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dă ca exemplu arta egipteană, pe care o admiră în mod deosebit, în care nu transpar niciodată sentimentele artistului. "Arta egipteană ne arată din plin cât de mult își interzicea artistul exprimarea oricărui sentiment personal în opera lui. Priviți sculpturile egiptene: ochii lor impasibili își vor păstra secretul până la sfârșitul lumii. Gestul lor este plin de o tăcere care seamănă cu moartea. Totuși găsim în el tandrețe, farmec, o grație învecinată cu forța și dragoste răspândită peste întreaga operă; nicio urmă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ca într-o ecuație reversibilă, presupusă de "jocul cu mărgele de sticlă" al intertextualității. 6.2. Caragialism în tendințele și căutările "Școlii de la Târgoviște"1 Precum un bob de grâu găsit peste cinci mii de ani în sicriul unei mumii egiptene, semănat în pământ nou, reînvie ca și bobul cules anul trecut, asemenea o operă de artă viabilă, după o părăsire și uitare de veacuri, reînviază iarăși la căldura ochilor pricepuți. (Caragiale, Căteva păreri) Frecvența aluziilor intertextuale, de la cele mai direct
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și banda desenată, pentru a-i conferi acesteia vechimea constitutivă a întregii tradiții culturale legitime (și care nu ezită, cum am mai spus, să-i împingă originile cât mai departe în timp, până la tapiseria Bayeux, dacă nu chiar până la Cartea egipteană a morților și chiar până la desenele din peșteri).701 Odată cu "diviziunea muncii" între editori, comentatori, critici, producători, se manifestă și o polarizare a câmpului benzii desenate franceze pe principiile opoziției și dihotomiei sociale și logice între "stânga" și "dreapta", tineri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fidel precum Ulise). Puterile supraumane ale celor mai mulți eroi îi apropie însă de creaturile supranaturale ale mitologiilor și religiilor antice. Unii sunt plasați la intersecția unor domenii separate, între regnuri, precum zeii teriomorfi (cu caracteristici animale), provenind mai ales din mitologia egipteană: Batman, Hawkman, Wasp, Spiderman, iar alții sunt personificări ale proprietăților elementelor, precum Aquaman, Iron Man, Plastic Man, Flash, Atom sau Cei Patru Fantastici (dintre care The Thing amintește de forța telurică a lui Anteu). Alți super-eroi provin din popoare fabuloase
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stabilită de către Wayne Boring, cel care l-a desenat în anii '50, afirmă Les Daniels în op. cit., p. 29. 605 Ibid., p. 19. 606 Ibid., p. 18. 607 Flash este evident o întruchipare a zeului mercur, Hawkman este un prinț egiptean reîncarnat, iar Green Lantern un fel de Alladin cu un inel pe post de lampă fermecată. Anul 1940 marchează începutul unui concept glorios, echipa de super-eroi, Justice Society of America, în care sunt angrenați aproape toți eroii majori care aparțineau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vedea de ce. Îi reaminti că deja făcuse figura cu drumețitul în tinerețe, cu Darcey, iar el ar trebui s-o cunoască destul de bine ca să știe că nu se poate caza decât în hoteluri de cinci stele, cu cearșafuri de bumbac egiptean, băi de marmură și acces la internet în cameră. Zece ani, își spuse Nieve. De zece ani suntem împreună, ceea ce e mult mai mult decât majoritatea căsniciilor. Poate că nu ne plac aceleași lucruri, dar de cunoscut, ne cunoaștem bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pereche de adevărați fochiști. N-am putut să fac identificarea decât după verighetele pe care le purtau. Am răsfoit prin dosar. Unghiul din care erau făcute pozele varia, dar subiectul rămânea același: două cadavre carbonizate, lipsite de păr precum faraonii egipteni, zăceau pe arcurile vizibile și Înnegrite ale ceva ce fusese cândva un pat, de parcă erau niște cârnăciori uitați prea mult pe grătar. — Frumos album. Ce făceau, erau În mijlocul unei bătăi cu pumnii? l-am Întrebat, observând felul În care fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ceva confidențial. Piramida Soarelui și Piramida Lunei n-au o vechime mai mare decât Colosseumul din Roma. În comparație cu necropolele faraonilor, ele sunt mai tinere cu aproape trei milenii. Cu toate acestea, foarte puțini rezistă să nu le compare cu piramidele egiptene. Se fac calcule că în Piramida Soarelui sunt aproape un milion de metri cubi de piatră, că prin dimensiuni ea se situează între a doua și a treia piramidă de la Ghizeh, dar au vreun rost, oare, asemenea ierarhii? Piramida lui
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Hamlet, impunătoare remaniere în stilul Renașterii daneze a castelului lui Erik de Pomerania" etc. etc. Dar asta e excursie explicată, nu mărturie. Necunoscutul? Noutatea? Ele există fără îndoială. Și știu foarte bine că a disprețui călătoriile este o prostie. Piramidele egiptene le-am văzut în sute de reproduceri, dar numai după ce-am strâns în pumn nisipul din deșert ele au început să-mi spună ceva. Nu mi se potrivește aerul de globe-trotter, oricât aș vrea să mi-l asum și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
transformă în om. Își pierde ghearele și capătă mâini. Fața pe care o întoarce spre cer e o față omenească. De câtă vreme privește oare jaguarul acesta stelele? El este, cu siguranță, mult mai tânăr decât Sfinxul care păzește piramidele egiptene și chiar decât Minotaurul din Creta. Cu toate acestea, pare ieșit dintr-o junglă în prima seară a istoriei. Adulmecând vântul, s-a întors spre stele, iar uimirea l-a transformat. Cu trupul, aparține, încă, mitului, dar pare pregătit să
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
prilejul de a amesteca legendele cu faptele istorice reale, fără grija de a le nuanța. După ce ne-a explicat, vizibil încîntat, că unii dintre cei care au văzut ruinele de aici înainte de Stephens au crezut că proveneau de la un trib egiptean, ne-a vorbit despre un explorator ciudat, un oarecare conte de Waldeck, care a locuit prin 1830 într-un templu, ce poartă și azi numele "templul contelui". Am reținut, de asemenea, povestea unui căpitan spaniol care a venit la Palenque
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nici o Linda Martin -. Am luat liftul până la etajul al cincilea, am străbătut coridorul, care mirosea vag a marijuana, și am bătut la ușă. Muzica de jazz se opri, ușa se deschise și în cadrul ei apăru o tinerică într-un costum egiptean strălucitor, ce ținea în mână o coroniță din carton presat. — Ești șoferul de la RKOmă întrebă ea. — Nu, poliția! i-am răspuns. La care fata mi-a trântit ușa-n nas. Am auzit apa trasă la WC, după care fata a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întrebă: — Ți-a ieșit pasiența? Eram pe cale să-i răspund, când luminile se stinseră. Pe ecran apăru o imagine neclară. Fumul țigărilor pluti spre el. Urmă titlul - Sclavele din infern -, apoi, în alb-negru, încețoșat, apăru o cameră înaltă, cu hieroglife egiptene pe pereți. Tavanul era susținut de stâlpi ce aduceau cu niște șerpi încolăciți. Aparatul de filmat oferi un prim-plan cu doi șerpi de gips care-și înghițeau coada unul altuia. Apoi șerpii dispărură și în locul lor apăru Betty Short
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
alte femei în timp ce sug mătărânga unor bărbați echipați cu harnașamente. Prim-planuri care imortalizau brațe cu urme de înțepături adânci, unghii cu oja decojită și ochi amețiți de droguri. Nu tu Betty Short, nu tu Lorna Martilkova, nu tu fundal egiptean din Sclavele infernului sau vreo legătură cu Duke Wellington, o mină de aur - bice ca în remarca legistului „urme ușoare de bici“, ca ceea ce era îndeajuns ca să-l salt pe Johnny Vogel drept suspectul numărul unu în cazul Dalia. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dotat cu aer condiționat“, iar sub ele o fotografie m-a izbit colosal, strident și total aiurea, ca propriul țipăt. Trei polițai Keystone stăteau între niște stâlpi de forma unor șerpi care-și mușcau unii altora cozile, pe un fundal egiptean cu hieroglife. În colțul din dreapta al imaginii, pe un divan matlasat, era tolănită o demimondenă. Era, fără nici o îndoială, fundalul care apărea în filmul porno cu Linda Martin / Betty Short. Mi-am poruncit să rămân calm. Mi-am zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din lume. Cei care se nasc aici rostesc cuvintele asemenea lor. Povesti că, în urmă cu opt-nouă secole, când pe clivus Palatinus se ridicau colibe de paie, din cele patru porturi din Miletus plecau convoaie spre Aegyptus. Și pe coasta egipteană se afla un port grecesc, care se numea Naukratis. Astfel, Miletus fusese puntea între noua, raționala speculație greacă și vechea, mistica înțelepciune egipteană. La Miletus, în punctul cel mai înalt al Viei Sacra, un arhitect grec concepuse cel mai grandios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ridicau colibe de paie, din cele patru porturi din Miletus plecau convoaie spre Aegyptus. Și pe coasta egipteană se afla un port grecesc, care se numea Naukratis. Astfel, Miletus fusese puntea între noua, raționala speculație greacă și vechea, mistica înțelepciune egipteană. La Miletus, în punctul cel mai înalt al Viei Sacra, un arhitect grec concepuse cel mai grandios templu construit vreodată în Mediterana, Didymaion, iar în jurul lui ridicase o pădure de o sută douăzeci de coloane. — În fața altarului veți vedea armura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
brațe ale deltei, dar în canale rămânea o apă verzuie, lângă care măgari legați la ochi se învârteau în cerc, ridicând palele roții cu apă mâloasă. — Aici s-au dat lupte îndelungate, murmură Germanicus. Aceasta era de fapt deci revolta egipteană despre care la Roma toți vorbiseră cu neplăcere, distrați și fără milă. Pe mile întregi nu se vedea altceva. În cele din urmă, spre asfințit, între nisip și palmieri se ivi în depărtare o stelă de piatră cu vârful aurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și ale templelor care se iveau pe malurile marelui fluviu; și, asemenea multor călători de după el, încercă să le deseneze, sub privirea iritată a blândului Zaleucos, care acum vorbea foarte rar, numai când era întrebat. „Ju-nit Ten-tor“, scrise Gajus cuvintele egiptene cu caractere latine, apoi, în greacă: „Denderah“; apoi, pentru o insulă aflată mult mai la sud, „Phi-lac“, „Philae“. Isis, un nume asemenea unei adieri de vânt Abia la sfârșitul călătoriei - întoarcerea, în direcția curentului, fu mult mai ușoară și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întrebă pe preot: — Te rog, repetă-mi precis numele corăbiilor sacre. Preotul le silabisi, privind capul aplecat al copilului care scria. — Și-apoi ce se întâmpla? întrebă Gajus cu calamusul în aer, în timp ce Zaleucos ținea răbdător sticluța conținând strălucitoarea cerneală egipteană. — Se cânta o rugăciune lungă, de alinare, care a fost picurată în mințile noastre cu mii de ani în urmă. Dar aceasta nu poate fi dezvăluită. — Și-apoi? Preotul răspunse că nu se întâmpla nimic. — Nu se sacrifică animale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Noaptea, grupuri de vigiles adunau cadavrele și le aruncau în care. Soldații supravegheau străzile, iar în portul de apus o flotă de corăbii de transport, încărcate cu grâu, ridica ancora, îndreptându-se spre Puteoli, marele port al Romei. Prețul grâului egiptean Deodată, Germanicus renunță să mai fie prudent și, dintr-un impuls ce sfida orice logică, își spuse numele și gradul. Își jucă viitorul, poruncindu-le magistraților să deschidă pentru locuitorii Alexandriei enormele depozite de grâu. Fiul său fu cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mână Roma. Cei mai puternici dintre optimates îi dădură dreptate. — Nu-i nevoie de multe arme ca să ataci imperiul dinspre Aegyptus. Pentru a opri corăbiile de transport în portul din Alexandria sunt de-ajuns două sute de soldați. Lipsită de grâul egiptean, Italia ar fi capitulat fără război. Cineva căruia o asemenea amintire îi convenea spuse că în venele lui Germanicus curgea sângele lui Marcus Antonius. Un altul strigă: — Renaște planul de a muta capitala la Alexandria! O acuzație care provoca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fără leac Germanicus sosi la Antiohia cu sufletul plin de noile experiențe și de planuri mari. În dimineața următoare însă, la începutul unei zile care trebuia să fie entuziasmantă, în timp ce în atriu Gajus le povestea fraților mai mari impresionanta călătorie egipteană, își făcu apariția un tabellarius stator cu însemnele imperiale. Discuțiile și râsetele încetară pe dată. Curierul ceru să fie anunțat cu mare pompă. Germanicus tocmai ieșea din camerele sale, iar curierul îi înmână cu obrăznicie un plic, în public, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ușa se deschise larg. Străbătând atriul, Calpurnius Piso amenință: — La Roma există încă un împărat căruia mă pot adresa. În spatele lui, cineva închise ușa camerei lui Germanicus. Ofițerii așteptară, adunați în grupuri, vorbind cu glas scăzut. Gajus, după luminoasele zile egiptene, fu cuprins din nou de spaima aceea fizică ce-i strângea stomacul și-i tăia răsuflarea. Dar inconștiența celor doi frați mai mari („Ce-ar putea să-i facă tatălui nostru? El are comanda. Cine poate să-l atace, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]