3,359 matches
-
ani. Începeți cu puțin budism tibetan, adăugați o urmă de budism indian, o umbră de budism han, plus câte o tușă de animism și daoism. Un talmeș-balmeș, ziceți? Nu, ceea ce găsim În acele temple este un amalgam pur chinezesc, o eleganță Încântătoare și În același timp desuetă, o amestecătură pestriță și magnifică ce face din China o țară care stârnește inepuizabile curiozități. Nimic nu se aruncă sau se Înlocuiește vreodată. Dacă influența unei perioade cade În dizgrație, se construiește peste ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
așa de grav. Orice mișcare de a lui te făcea să crezi că totul nu este decât o nouă "poză", cu toate că, de data aceasta, toți doctorii atestau adevărul. Într-adevăr, la vreo sincopă, își lungea degetele în stânga pieptului cu atâta eleganță, își închidea pe jumătate ochii cu atâta falsitate, murmura un mon cher așa de delicat, că nu puteai fi impresionat. Moartea i-a venit după două zile de boală în pat. Mi s-a spus că nu și-a schimbat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
A ezitat. Apoi a izbucnit într-o mulțime de exclamări stupide, ca să se sustragă întrebării mele. Mă mira această discreție când îl crezusem incapabil să puie frâu vreodată reflexiilor lui imediate. Mă gândeam că, în definitiv, în aventuri proceda cu eleganță, că nu i se știe nimic precis, cu toate că nu era lipsit niciodată din grupul de fete, că de se mândrea în general cu succese, nu compromitea pe nimeni în special și că, în cazul Suzannei, lacrima revelatoare fusese spontană, fără
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
modernă, un mit popular de asemenea dimensiuni. Orice contact al lui cu masele se transformă într-un triumf. Este, de altfel, un bărbat care impune prin nobila lui frumusețe, prin paloarea frunții, prin aerul depărtat și senin al matematicianului, prin eleganța cu care înaintează pe calul lui alb. Dă dovadă de un sânge rece și de un spirit de hotărâre, care electrizează trupele în dimineața de 5 decembrie. Când, o lună după victoria de la Rotondă, marinarii se revoltă (8 ianuarie 1918
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o mulțime de oameni - mai multe femei. Galben și cu o expresie de durere și tristețe fără margini, stătea tatăl meu întins între lumânări și îmbrăcat în haine bune, cum nu mai purtase el de multă vreme. Răceala morții și eleganța neobișnuită a hainei aveau ceva îngrozitor de funebru. Am aflat că în ultimele momente întreba necontenit de mine: "De ce nu-i aici băietul?" Cuvântul acesta, "băietul", spus în asemenea împrejurări - câtă durere, câtă suferință! El numai pe mine mă avea pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să-ți cânt câteva bucăți, după aceea ne plimbăm pe deal!... Și seara, la masă la noi... Ba da, ba da! Ești invitat de mama. Să văd, ai să refuzi pe mama?!. ... Menuetul din Sonata a VII-a îi interpreta eleganța zveltă a bustului, și coroana ei de păr galben, scânteind în razele soarelui, reflectate de sticla geamului deschis, stropea cu fire de aur sonoritățile difuze în atmosfera calmă a odăii. Mi-a cântat apoi andantele din Sonata I-a, supremă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
V... susținea că sunt 518...), este călugăriță. În timpul verii, caracterul acestor mănăstiri este accentuat de genul vilegiaturiștilor. La Neamț tonul îl dă corpul didactic. (Haine negre, pas măsurat, ochelari...) La Agapia - aristocrația mai mult sau mai puțin autentică și snobii eleganței. (Crochet, dezinvoltură, dialect franco-romîn...) Am vizitat pe părintele Palamon, gazda mea dintr-o vară și amicul meu. Părintele Palamon e întotdeauna bolnav: "afacerea" pentru care am venit aici - cel puțin pretext pentru conștiința mea că n-am mințit-o complet
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de care fata avea cunoștință și de aceea, se Îmbrăca numai cu costume croite de comandă la una din numeroasele Case de Modă din centrul capitalei, dorind să fie admirată. Uneori, Tony Pavone, visa cu ochii deschiși, contemplând cu plăcere, eleganța desăvârșită a trupului. Nu putea afirma cu certitudine dacă era Îndrăgostit, totuși...! Cu puțină vreme În urmă, Carla obținuse o confortabilă locuință la Împlinirea celor 28 de ani. Cu acest prilej, Tony Pavone contribui cu o sumă suficientă la mutarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
suficientă la mutarea ei În casă nouă. Puțin mai târziu, cu aceeași dărnicie, mai contribui și la mobilarea celor trei camere, spre deplina satisfacție a Carlei, care-l copleșea cu dragostea ei. Adeseori fata, Îl ademenea cu vorbe pline de eleganță sufletească, dorind ca generosul ei prieten să se mute În eleganta sa locuință. În această ipostază, puteau face unele economii financiare, Carla, nutrind speranța unei căsătorii... De fiecare dată Însă, Tony Pavone, conducea discuția pe alte planuri și Încă, nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îmbrăcămintea de stradă, constituia pentru el un adevărat ritual. Adesea ori, În diferitele ocazii de sindrofie ori În Întâlniri de afaceri În anturaje de prim rang a societății grecești, Tony Pavone genera admirația tuturor, fiind supranumit pe bună dreptate „Arbitrul eleganței...” Stând În cumpănă, mai privi odată la ceas. Era ora două după amiaza, iar Carla sosea acasă abea după asfințitul soarelui. S’o aștepte În fața televizorului ori, să facă o mică plimbare de Înviorare? În cele din urmă opinie pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
plictisit...Ba din contră, pot să reproduc tot ce mi-ai povestit ...!” minți el roșindu-se puțin. „Dar uite, a venit autobuzul, să ne urcăm...” Fiind oră de vârf În circulația călătorilor, autobuzul era suficient de aglomerat. Cu o deosebită eleganță, Tony Pavone o protejă pe fată, oferindu-i un loc pe scaun, ferind’o de Înghesuiala generală, Încercând să afișeze o figură cât mai jovială. „ Îi merge mintea, constată el privind’o cu coada ochiului. În mod sigur a realizat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În toate direcțiile. Blondă, părul oxigenat, tunsă scurt cu breton Îl privea surâzător.Purta un mantou de un profund negru croită de un profesionist de clasă În așa fel, Încât Îi scotea În relief tinerețea trupului, oferind privirilor o distinsă eleganță!! În ce privește ochii...? Încremeni de uimire...! „O tu, benefică natură generată din metamorfoza Universului, cum ai reușit să construești acest exemplar Împodobindu-l cu asemenea mărgaritare...!?” Având ploapele deschise la capacitatea lor, albastrul curat din privirea ei, rivaliza cu Însuși „Albastrul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ales de ce acesta e respins cu ostentație. Dorea să fie sănătos, să nu i se Întâmple nimic rău. Se atașase de el, iar toate speranțele, iluziile ei de fată erau legate de sănătatea, de bună starea prietenului ei. Admirându-i eleganța sufletului, În deosebi cutezanța a tot ce Întreprinde, ochii ei frumoși lăcrimară cuprinsă fiind de o fermecătoare duioșie, Îi cuprinse mâinile mângăindu-și fața cu ele, sărutându-i-le. Îi șopti. „Te iubesc...!” Mișcat de magicul cuvânt, Tony Pavone o sărută
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
După nume puțin probabil să rețin pe cineva. Poate dacă a’ți face o descriere a persoanei În cauză...” “Imposibil să nu ți-l reamintești. Individ prezentabil, se purta numai la costum probabil confecționat la “Casa de Modă”, de o eleganță desăvârșită și Împărțea la toată lumea țigări americane de parcă creșteau În grădina lui măsa...! Acum Îți aduci aminte...?” “Desigur, Îmi revine În memorie eleganța sufletească a acelui delegat...!” - se lumină femeia la față. “De fiecare dată când ridica marfă, Îmi oferea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-l reamintești. Individ prezentabil, se purta numai la costum probabil confecționat la “Casa de Modă”, de o eleganță desăvârșită și Împărțea la toată lumea țigări americane de parcă creșteau În grădina lui măsa...! Acum Îți aduci aminte...?” “Desigur, Îmi revine În memorie eleganța sufletească a acelui delegat...!” - se lumină femeia la față. “De fiecare dată când ridica marfă, Îmi oferea o garoafă și-mi plasa discret două pachete de țigări americane. Să-i de-a Dumnezeu sănătate. Țigările primite În dar, le ofeream
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fi luat drept orb. Nu avea bastonul alb, doar o umbrelă Închisă, englezească. Mai mult, n-avea aer de orb. Și hoțul purta ochelari Închiși la culoare. Era un negru puternic, cu palton din păr de cămilă, Îmbrăcat cu o eleganță extraordinară, ca aranjat de la domnul Fish din West End sau Turnbull și Asser din Jermyn Street. (Domnul Sammler știa Londra ca pe apă.) Cercurile perfecte violet de gențiană ale ochelarilor negrului cu rame aurite Încântătoare se Îndreptară către Sammler, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
tunsă. Înclinându-se infim spre el, lui Sammler i se păru că simte parfum franțuzesc dinspre reverele paltonului de cămilă. Îl observase omul atunci? Îl urmărise oare până acasă? De asta Sammler nu era sigur. Nu dădea doi bani pe eleganța, stilul, arta delincvenților. Nu erau nicidecum eroi sociali pentru el. Avusese niște vorbe În sensul ăsta cu una din rudele sale mai tinere, Angela Gruner, fiica doctorului Arnold Gruner din New Rochelle, care-l adusese În State În 1947, dezgropându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Horricker chiar Îi adusese sticluțe cu praf de drojdie. Sammler găsea că drojdia Îi era benefică. Apoi era chestiunea cravatelor. Colecția lui Horricker de cravate superbe! De la acest punct comparația cu hoțul lui de buzunare era inevitabilă. Acest cult al eleganței masculine trebuie gândit. Ceva important, Încă nebulos, despre Solomon În toată slava lui contra crinilor câmpului. Vom vedea. Și totuși, În ciuda răsfățului de sine chițibușărit, a intoleranței lui față de oameni prost Îmbrăcați, În ciuda numelui lui cochet de generația a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
atenție bârfele care circulau despre ea în cancelarie. Pentru cei mai mulți dintre ei, comportamentul demn și autosuficient al Shebei funcționa ca un fel de câmp de bătălie unde erau respinse întrebările impertinente despre viața de acasă sau despre preferințele politice. Dar eleganța își pierde forța în fața prostiei pure și s-au găsit și câțiva care să nu-și înfrâneze pornirile. Din când în când, auzeam câte unul iscodind-o pe Sheba în parcare sau pe terenul de joacă, buimăcind-o cu vulgara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
din dreapta către care se îndreptau deja. Numai un pic la stânga, i-a strigat Zach peste umăr. De data asta, Jina n-a mai cufundat vâsla în apă și abia i-a atins luciul tumultuos, iar gabara s-a repoziționat cu eleganță. Au prins un curent blând, care trecea prin stânga unui vârtej uriaș, dar, ca prin minune, ei au depășit vâltoarea fără nici o zdruncinătură. Jina a scos un chiot. Zach a lăsat vâsla și și-a sărutat soția cu pasiune, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
este o chestiune de ore să trec fugar puntea locuiesc în întrebarea cu răspuns închis sub strat de zăpadă mi se pregătește desfrunzirea pot duce pe umerii orele târzii ale nopții în cuptorul neîncăpător al somnului să transcriu fuga cu eleganță pot fi pradă vânătorului răbdător acum dorm lângă tine iubito și totul miroase a fân proaspăt. Imagini compuse mama între perne roșii zâmbește cu umerii cuprinși de lumina tabloului nu mă născusem încă peste două toamne începeam să alerg pe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Liviu Miron Prima zi de școală Intrasem în sala de bal cu ochii strânși, încercând să mă ascund de acea strălucire artificială creată de lumina reflectată de candelabre și globuri de discotecă, de eleganța ținutelor celor dinăuntru și mai ales de privirile insistente care păreau că vor să afle cine sunt și ce caut acolo. Mă simțeam jenat alături de ea fiindcă o țineam strâns de mână și pentru că voiam să o prezint celor din
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
o seară (cum îi plăcea lui să spună) dar nu era ceea ce-și dorea de la o relație și începu să se teamă de când o pereche de îndrăgostiți fu exmatriculată fără drept de apel. Timișorencele îți săreau în ochi prin eleganța ținutelor pe care le etalau cu mândrie. Poziționarea geografică a orașului lor le ajutaseră să-și formeze o părere, cât de cât, de cum ar trebui să se îmbrace, fiind mult mai apropiate de stilul occidental și nu purtau ca multe
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
lui Petruș și al Erjikăi așteptau să ne luăm locul pe scaune ca simpli spectatori. Lângă mine, cu fețele întunecate de supărare, două persoane ce se apropiau de pragul pensionării stăteau cu capetele plecate frământându-și mâinile de griji. După eleganța ținutelor și prestanța afișată, am dedus că sunt părinții lui Petruș. Puțin mai în față, așezat singur la marginea unui rând, un tip de vreo patruzeci de ani, cu un început de chelie, mă privea iscoditor. Hainele nu i se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să vă examinez, m-am lămurit de mult. Trecea pe culoare în anii III-IV. Mă intersectam cu ea, îi priveam fustele lungi de stambă sau de stofă subțire, prinse în talie pe elastic. Era foarte modestă și foarte simplu-elegantă fiindcă eleganța îi venea din chip. O salutam fără să mă uit în ochii ei. Abia la sfârșitul anului IV am îndrăznit să o întreb câte ceva. Atunci mi-a zis: - Sigur că regret opțiunea dumneavoastră pentru sociologie. Poate Zamfir a fost mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]