3,571 matches
-
de multe case în Irlanda pe cât de mare este cererea, deși țara s-a schimbat foarte mult față de acum câțiva ani, când am plecat de acolo. Aveam 21 de ani și m-am îndreptat spre Spania. Toată generația mea a emigrat atunci în State, în Anglia, Spania, Olanda, pe unde a nimerit, pentru că nu se trăia prea bine. Și am plecat și eu. Ai muncit și pe un șantier? Ilegal? S-a făcut publicitate cu chestia asta, dar eu am muncit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
o corelație între afinitățile genetice și afinitățile lingvistice, ceea ce ar favoriza ipoteza unei limbi originare. Omul actual ar fi apărut acum 60.000 de ani dintr-un cuplu originar dintr-un singur loc, din Africa (zona Etiopiei), iar descendenții au emigrat mai întîi în Orientul Apropiat, apoi s-au răspîndit în Europa și toată Asia, pentru ca mai apoi să ajungă în Australia și America 232. Bibliografie specială Lingvistică limbilor, Diversitatea lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor: Aikhenvald, Alexandra Y.; Dixon, R.M.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au retras în fața invaziei ariene familia dravidiana, ramura de nord, grupul de nord-vest; aglutinanta limba orală; transcriere arabă 53. bretona (brezhoneg) N Franța (Bretagne); actualmente singură limba celtica vorbită pe continent; alungați de invadatorii anglo-saxoni, britonii pleacă din Anglia și emigrează în Armorique (Peninsula Bretagne de astăzi) în sec. V-VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
documente), venită la Floreasca (deci nu înființată aici) în 1943 își va desfășura activitatea până în anul 1948, la pensionarea titularului. Din 1948 până în 1970 clinica a fost condusă de prof. I. Țurai; în perioada 1970-1973 de Emil Papahagi (care a emigrat în Germania), în 1973 este numit cu delegație, dr. doc. Cezar Petrescu, iar din 1974 (prin concurs) Iuliu Șuteu până la pensionare în 1991. Îi urmează Marian Ciurel, până în 1995 când vine profesorul Gh. Ionescu, iar din 2004 Mircea Beuran. Asociația patronală
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și stăpânirea lui printr-un blocaj farmacodinamic al sistemului termoregulator, recomandând hipertermia indusă și controlată în unele localizări ale bolii canceroase. Iuliu Șuteu Dr. Iuliu Șuteu născut în 1921 în SUA, Indianapolis din părinți emigranți din Ardeal fostă Austro-Ungaria. Părinții emigraseră în SUA în anul 1913. În anul 1926 vine în țară împreună cu familia, în comuna Tirimia - jud. Mureș unde părinții au fost agricultori. Este elev al liceului „Mihai Viteazul” din Târgu Mureș (premiant), iar între anii 1940-1946 urmează cursurile Facultății
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mult sunt etichetați cu tot felul de epitete jignitoare, de către niște ipocriți perfizi și lași. Mai departe vă las pe dvs. să-i calificați pe acești oportuniști corupți. Toate acestea se explică și prin faptul că milioane de români au emigrat pe toate meleagurile globului, pentru a-și găsi un loc de muncă, pentru a-și putea întreține familia. Insă cu toate greutățile pe care le întâmpinăm în zilele noastre și care nici în alte perioade istorice nu au fost mai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mine, făcea posibilul unor coincidențe, să ne întâlneam mereu, destăinuindu ne bucuriile sau necazurile noastre ori din cele cotidiene. Nu ocoleam evaluarea familiei Moraru, care devenise subiectul și motivul pricipal al întâlnirilor noastre. Din spusele Clarei, am înțeles că băiatul emigrase în Germania, unde avea câțiva colegi de școală și de serviciu, care plecaseră mai din timp și l au ajutat mult să-și găsească serviciu la o firmă mixtă germano-americană, la care Ion(Gioni) se remarcase repede cu calitățile lui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Gravier îi preciza finalitatea socioeconomică: "Echilibrul regional al activităților, cu beneficii pentru întreaga națiune, nu va putea fi pe deplin realizat decât dacă fiecare sat poate trimite pe unii dintre locuitorii săi în industrie fără ca aceștia să fie constrânși să emigreze"83. Creșterea economică trebuia să se coreleze cu menținerea unei populații rurale puternice. François Aballea 84 și Georges Lavau 85 subliniază că este uimitor de constatat cum primii responsabili ai politicii amenajării teritoriului au refuzat orașul, insistând mai curând asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aproximativ 2,5% din populația lumii). Dacă în intervalul 1975-1990 emigrația internațională a crescut cu 41 de milioane de persoane, în intervalul 1990-2005 numărul total al emigranților a crescut cu 35,8 milioane (Tabelul 1). Deși, din perspectiva celor care emigrează, motivațiile unei asemenea decizii pot diferi de la o persoană la alta, în esență, două categorii de motivații determină structurarea marilor fluxuri ale migrației internaționale: schimbarea statutului socioeconomic personal sau/și al familiei, în cazul celor care emigrează temporar sau permanent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
perspectiva celor care emigrează, motivațiile unei asemenea decizii pot diferi de la o persoană la alta, în esență, două categorii de motivații determină structurarea marilor fluxuri ale migrației internaționale: schimbarea statutului socioeconomic personal sau/și al familiei, în cazul celor care emigrează temporar sau permanent spre țări mai dezvoltate și - cu o pondere mult mai scăzută - creșterea gradului de securitate a persoanei/familiei, în cazul celor care părăsesc temporar zonele afectate de conflicte politico-militare. Din această cauză, cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
creșterea gradului de securitate a persoanei/familiei, în cazul celor care părăsesc temporar zonele afectate de conflicte politico-militare. Din această cauză, cea mai mare parte a emigrației internaționale se îndreaptă spre țările dezvoltate economic. Astfel, din zece persoane care au emigrat în anul 2005, șase trăiesc în prezent în țări dezvoltate economic, iar din 100 de persoane care au emigrat în anul 2005, șapte au statut de refugiat (UN, 2006). În țările UE (15), în anul 2000, locuiau 13 milioane de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
această cauză, cea mai mare parte a emigrației internaționale se îndreaptă spre țările dezvoltate economic. Astfel, din zece persoane care au emigrat în anul 2005, șase trăiesc în prezent în țări dezvoltate economic, iar din 100 de persoane care au emigrat în anul 2005, șapte au statut de refugiat (UN, 2006). În țările UE (15), în anul 2000, locuiau 13 milioane de persoane având cetățenie străină, din care aproape jumătate proveneau din alte țări europene (Krieger, 2004). Tabelul 1. Numărul estimativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în anul 2005 comparativ cu 1990), Europa (un flux cu 1,7% mai consistent în 2005 comparativ cu 1990) și Asia (un flux cu 4,2% mai puțin consistent în 2005, comparativ cu 1990). Ponderea femeilor care au reușit să emigreze spre regiuni mai dezvoltate economic a fost ușor mai ridicată decât cea a bărbaților. În același timp însă, ponderea bărbaților care au emigrat spre zone mai puțin dezvoltate economic a fost sensibil mai ridicată decât cea a femeilor. Semnificativ este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu 4,2% mai puțin consistent în 2005, comparativ cu 1990). Ponderea femeilor care au reușit să emigreze spre regiuni mai dezvoltate economic a fost ușor mai ridicată decât cea a bărbaților. În același timp însă, ponderea bărbaților care au emigrat spre zone mai puțin dezvoltate economic a fost sensibil mai ridicată decât cea a femeilor. Semnificativ este și faptul că, dacă în anul 1990 emigrația spre continentul asiatic a creat cel mai consistent flux al migrației internaționale, în anul 2005
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Australia, numărul angajaților imigranți s-a triplat, în Marea Britanie acesta s-a dublat, iar în SUA a crescut de patru ori în intervalul 1992-2000. Un volum tot mai mare de forță de muncă de calificare medie și mai scăzută a emigrat, îndeosebi după anul 1990, în țări precum Grecia, Islanda, Italia, Spania și Portugalia. Între 1990 și 2005 numărul emigranților în aceste ultime cinci țări a fost în jur de 9,6 milioane de persoane. Emigrația din și spre Europa de Est Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
centralși est-europene existau următoarele intenții de emigrare (Tabelul 3). Tabelul 3. Intenții de emigrație din țările centralși est-europene, în anul 2002 Țara Intenția de a merge, a trăi și a lucra în UE în următorii cinci ani (%) Intenția de a emigra definitiv în următorii cinci ani (%) Polonia 16,4 17,2 Bulgaria, România 23,5 15,7 Cipru, Malta, Slovenia 9,7 16,4 Turcia 34,0 26,9 Ungaria, Republica Cehă, Slovacia 11,3 17,5 Grupul celor 10 țări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Sursa: Candidate Countries Eurobarometer 2002, 1 April, în Krieger, Migration Trends in an Enlarged Europe, EFILWC, 2004, 11. Observăm că cele mai ridicate ponderi ale intenției de a merge, a trăi și a lucra în UE, dar și de a emigra definitiv, până cel mai târziu la sfârșitul anului 2007, au fost înregistrate în Turcia. O pondere relativ ridicată a intenției de a merge, a trăi și a lucra în UE a fost înregistrată și în România și Bulgaria. Populația din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fost înregistrate în Turcia. O pondere relativ ridicată a intenției de a merge, a trăi și a lucra în UE a fost înregistrată și în România și Bulgaria. Populația din aceste țări prezintă însă cea mai redusă înclinație de a emigra definitiv din cadrul grupului țărilor incluse în eșantion. Din datele aceleiași cercetări rezultă că, în anul 2002, populațiile centralși est-europene cu intenții de emigrare invocau următoarele motive (Tabelul 4). Tabelul 4. Motive de emigrare în centrul și estul Europei Denumire țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
puțin în Republica Cehă, Ungaria și Federația Rusă (UN, 2006, World monitoring...). Migrația internațională induce schimbări nu numai în sfera dinamicii nete a populației, ci și în ceea ce privește componența acesteia pe vârste, fertilitatea și starea de sănătate. În general, populația care emigrează spre țările dezvoltate este formată din persoane mai tinere (și mai sănătoase) decât mediana populației din țările de destinație. Acest fapt determină încetinirea procesului de îmbătrânire a populației din țările de destinație, iar prin angajarea în muncă a emigranților are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
destinație. Astfel se explică faptul că, în medie, starea de sănătate a emigranților este (cel puțin aparent) peste media persoanelor de vârstă similară din țările de origine sau de destinație (Mckay et al., 2003). Starea de sănătate a persoanelor care emigrează poate fi afectată însă chiar pe parcursul procesului de migrație, prin incidența unor riscuri epidemiologice în zonele de tranzit sau chiar în cele de destinație. Riscuri ridicate de îmbolnăvire apar și din cauza locuirii în comun a imigranților (cu alte persoane aflate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
interesată (în minerit, agricultură, construcții sau în slujbe mai prost plătite din serviciile casnice, îngrijirea copiilor, îngrijirea la domiciliu a unor persoane vârstnice etc.). Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, la mijlocul anilor ’90, în jur de 70% din numărul celor care au emigrat din țările în curs de dezvoltare spre țări din OCDE au fost angajați în slujbe pe care populația autohtonă le-a evitat. Un lucru similar s-a întâmplat și cu forța de muncă înalt calificată provenind din rândurile imigrației, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și de cai, în lungi caravane, asemănătoare cu cele ale hoardelor nomade. Nu de pământul satului se simt ei legați, ci de familiile, de vecinii, de obștile lor, într-un cuvânt, de persoane. Ei iau cu ușurință decizia de a emigra cu tot bagajul și sunt mereu dispuși să pornească spre cele mai îndepărtate provincii pentru a fonda colonii, cu condiția ca întreaga obște să ia parte la emigrare și să rămână în societatea părinților și vecinilor lor. Singurul regret pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Sunt o femeie oarecare printre alte femei oarecare. Născută în 1968, emigrată în 2006. Nimeni nu uită ziua când a plecat din țară pentru a munci printre străini. E ca o moarte și o naștere în același timp. Am scris pentru toți românii care au plecat, masiv, doar pentru a câștiga o
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
întorc în țară decât în vizită. Nu face parte din categoria moșilor libidinoși, este cu adevărat un om deosebit și mi-a spus povestea lui. Este din sudul Italiei, zonă mereu săracă. În tinerețe, ca și mulți alți italieni, a „emigrat” în nordul Italiei. Ei o consideră tot emigrație, pentru că dialectele sunt diferite, o iau de la zero ca și noi, pe deasupra sunt văzuți cu ochi răi pentru că le ocupă locurile de muncă. Un timp nevastă-sa a dormit într-o mănăstire
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Ludovic al XVI-lea, între 1783 și 1787; propune egalitatea tuturor în fața unui impozit nou, „subvenția teritorială“. Eforturile sale de a revitaliza finanțele prin impozite progresive asupra averilor mobiliare și clericale nu au fost sprijinite de monarhie; silit să demisioneze, emigrează în Anglia; a fost înlocuit cu Brienne. CAMBACÉRÈS, JEAN JACQUES RÉGIS DE, duce de Parma ăMontpellier, 1753-Paris, 1824). Jurisconsult și om de stat. Deputat al nobilimii în Statele Generale, apoi în Convenție; Membru al celui de al doilea Consulat ă1799-1802
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]