3,858 matches
-
medicul, adică a uitat tot ceea ce i se întâmplase și trăise de-a lungul celor șaizeci de ani de viață. În schimb, are încă o suspect de bună memorie "semantică", altfel spus, își amintește tot ceea ce a reținut din cărți, enciclopedii, conversații ș.a.m.d. Yambo știe, de exemplu, că Napoleon a fost învins la Waterloo, dar nu-și amintește cum îl cheamă sau nimic legat sau asociat de/cu propriile experiențe directe. El nu-și recunoaște soția și copiii, nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
labirintic. Toposul căutării de comori sau al întoarcerii la obârșii capătă o nouă reprezentare în grămezile de jucării, reviste pentru copii, ziare, ilustrate, plăci de gramofon, cărți peste cărți, afișe murale, timbre, benzi desenate, manuale și caiete de școală. O enciclopedie paraliterară care narează istoria unei epoci (anii 1937-1945), dar și un pretext pentru Yambo de a începe o călătorie ca în "Povestea lui Pipino cel născut bătrân și mort copil". Își revine din comă în condiția de "puer senex" și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a, Editura “Meronia”, București, 2002, p. 105. 27 Ibidem, p. 196-197. 13 domeniul economiei a fost numit din 1919 titular al Catedrei de finanțe publice și private de la Academia de Înalte Studii Comerciale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
o politică culturală în interesul statului, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii sale: ,, Cu simțământul datoriei întotdeauna împlinite și cu 3 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 196.; vezi și Idem, Enciclopedia de istorie a României, p. 105-106. 4 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice,în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria Națională, București, p. LXII. 5 Ibidem, p. LXIII. 49 simțământul răspunderii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997. 88 Eadem, Membrii Academiei Române (1866-1996). Mic dicționar, Fundația Academică ,,Petre Andrei”, Iași, 1996. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, I-II, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și pentru că ea are loc pe terenuri sterile, oglinda, visul, clarul de apă... “Și din oglinda luminiș / Pe trupu-i se revarsă/ Ea Îl privea cu un surîs / El tremura-n oglindă”/ Borges declara: „datorez conjuncției unei oglinzi și a unei enciclopedii descoperirea lui Uqbar” ... și acest citat care-mi place enorm „oglinda neliniștea capătul unui coridor”... un nivel inter textual În această poemă este oglinda sau apa ... aceste două realități concură la transformarea eroului ... pe aceste două suprafețe se scrie un
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
filozofie. Ceea ce îi va izbi și nedumeri nu vor fi atât ideile ca atare, cât un anumit mod de a gândi. Cititorul lui Wittgenstein trebuie să fie prevenit cu privire la particularități ale orientării gândirii sale, lucru greu de obținut consultând dicționare, enciclopedii sau introduceri generale în filozofia contemporană. S-ar putea spune că apropierea de Wittgenstein, ca sistem de referință în orizontul gândirii, se află astăzi la noi aproximativ în același punct în care era acum un secol cultivarea clasicilor filozofiei. Dacă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1999 CORBIN, Alain, Leș Filles de noce, în Misère sexuelle et prostitution au XIX-e et XX-e siècles, Aubier, Paris, 1978 CORSU, France, Isis, Mythe et Mysthère, Leș Belles Lettres, Paris, 1977 CORTI, Maria, Locuri mentale, în CORTI, Maria, Pentru o enciclopedie a comunicării literare, Pontica, Constantă, 2000, p.227-244 COUTY, Daniel, Histoire de la littérature française, Larousse, Paris, 2000 CROITORU, Gabriela, "La Comédie humaine" chez Balzac et Proust. Quelques aspects, în Actes Journées de la francophonie, V-ème édition, Editura Universității "Al.I. Cuza
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sous des formes plus ou moins reconnaissables : les textes de la culture antérieure et ceux de la culture environnante; tout texte est un tissu nouveau de citations révolues] Encyclopœdia universalis, article "Texte". De altfel, R. Barthes vorbește în întreg spațiul alocat de enciclopedie textului despre intertext, plecând de la cuvântul-cheie tissu, care ar demonstra, aprioric-etimologic, faptul că intertextul constituie "condiția oricărui text". Putem considera articolul respectiv ca purtând titlul intertexte. Fenomenologul plăcerii textului subliniază trecerea de la textul-pânză (produs) la textura pânzei (producere). Un ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nu în sensul de a distruge ceva, de a desface, de a nimici, ci în acela de a analiza, în profunzime, nu superficial, structurile sedimentate, care formează elementul discursiv al propriei gândiri. Legat de această idee, în volumul 8 al enciclopediei The Cambridge History of Literary Criticism From Formalism to Poststructuralism, se vorbește despre teoria deconstructivistă a lui Derrida, afirmându-se: "Deconstructivismul a fost, inițial, eticheta aleasă de către Derrida mai mult pentru a exprima propriile sale gânduri, așa cum existențialism a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", [2006], 250 f. MUNTEAN, Ștefania. Marin Sorescu: poezia teatrului și teatralitatea poeticului: teză de doctorat. Conducător științific.: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2006, 171 f. B. REFERINȚE CRITICE DICȚIONARE. ENCICLOPEDII. ISTORII LITERARE BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ieșeni contemporani: dicționar bibliografic. Iași: Junimea, 1997, p. 354-355. PETRAȘ, Irina. Panorama criticii literare românești: dicționar ilustrat: 1950-2000: critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2001, p. 572 cu numele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de Dumitru Micu, București, Editura pentru Literatură, 1964. Damian Stănoiu, Cum petrec călugării, ediție îngrijită de Ion Nistor, București, Editura Minerva, 1974. Damian Stănoiu, Amintiri din mănăstire, prefață de Dumitru Mincu, București, Editura pentru Literatură, 1962. Ovidiu Bârlea din Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976. Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne (1800-1848), traducere de Maria Carpov, București, Editura Humanitas, 2013. Daniel Barbu (coord.), Firea românilor, București, Editura Nemira, 2000. Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al Domnului e înțeles alegoric de Origen ca un fel de așezare nelegitimă și abuzivă a sensului eretic/mincinos în corpul Cuvântului biblic. 125 A se vedea , spre exemplu, excelentul articol despre motivul "popă" al lui Ovidiu Bârlea din Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, 294-299. 126 Vezi capitolul despre preoți, călugări și mănăstiri din Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne (1800-1848), traducere de Maria Carpov, București, Editura Humanitas, 2013
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mult? Îmi amintesc că, pentru a ne demonstra că nu se putea ca Revoluția franceză să nu izbucnească în momentul în care a izbucnit și în felul în care a izbucnit, profesorul evidenția, ca factori explicativi, răspîndirea ideilor progresiste (din Enciclopedie, ale lui Voltaire și Rousseau) și criza socio-economică de după proasta recoltă de grîu din 1788. Mi-a trebuit mult timp ca să-mi dau seama că ceea ce m-a fascinat a fost capacitatea sa de a demonstra că oamenii nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
consacrată aurăriilor din Dacia romană, tipărită în limba latină în anul 1780, a lui Johann Fr. Rosenzweig, despre negustoritul și cunoașterea cailor, apărută în același an la Leipzig, a lui J. Georg Schwandtner Sewandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, Vindobonae, 1768, ori Enciclopedia economico-tehnologică tipărită în 1788 de Johann Georg Krünitz. În afara unor almanahuri, albume și enciclopedii, al căror profil le apropie mai mult ori le încadrează domeniului umanistic, majoritatea covârșitoare a lucrărilor donate dezvăluie profilul și preocupările tehnico-economice ale lui Carol Mihalic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Johann Fr. Rosenzweig, despre negustoritul și cunoașterea cailor, apărută în același an la Leipzig, a lui J. Georg Schwandtner Sewandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, Vindobonae, 1768, ori Enciclopedia economico-tehnologică tipărită în 1788 de Johann Georg Krünitz. În afara unor almanahuri, albume și enciclopedii, al căror profil le apropie mai mult ori le încadrează domeniului umanistic, majoritatea covârșitoare a lucrărilor donate dezvăluie profilul și preocupările tehnico-economice ale lui Carol Mihalic de Hodocin, mereu extinse și actualizate cu apariții recente în epoca sa privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Karsten, Handbuch des Eisenhüttenkunde (Compendiu despre știința turnării fierului), Berlin, 1841, 5, 8; 20. Johann George Leiböck, Die Forstwirtschaft (Silvicultura), Leipzig, 1836, 3, 8; 21. Johann Leibitzer, <Populäre> Encyclopädie der praktischen Landwirtschaft, <ein belehrendes Taschenbuch für Güterbesitzer, Wirthschaftsbeamte und Landwirthe> (Enciclopedia populară a agriculturii practice, un ghid pentru moșieri, funcționari economici și agricultori), Pest und Leipzig, 1832, 1, 12; 22. W<ilhelm>. A<ugust>. Lampadius, Handwörterbuch der Hüttenkunde (Mic dicționar despre metalurgie), Göttingen, 1817, 1, 8; 23. Hamilcar Paulucci, Das technische
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Allgemeine fassliche Darstellung> ZigelKalkund Gypsbrenerei <dann vollständige Belehrung wie Potasche zu gewinnen ist> (Privire generală despre arderea țiglei, calcarului și a ghipsului, apoi lămurire deplină cum se obține potasa), Leipzig, 1836, 1, 8; 26. Johann Georg Krünitz, Ökonomisch-<technologische> Enzyklopädie (Enciclopedia economico-tehnologică), Brünn, 1788, 1, 8; 27. S. Ch. R. Gebhardt, Das Ganze der Ziegelfabrikation <so wie der Kalkund Gypsbrennerei> ( Întreaga fabricare a țiglei, ca și a arderii calcarului și ghipsului), Quedlinburg, 1837, 1. 8; 28. Joseph B. Beichel, Praktische Anleitung
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Editura Academiei, București, 1979, p. 156. 1 *** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București, 1979, pp. 56-57. 2 C. Sion, Arhondologia Moldovei, Iași, 1892, p. 407; Dim. Radu Rosetti, Dicționarul contimpuranilor, București, 1898, p. 168; C. Diaconovici, Enciclopedia română, vol. II, Sibiu, 1900, p. 708; N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorico-socială ilustrată, Iași, 1904, pp. 331-351, 386, 389; ***Dicționar enciclopedic, Editura Cartea Românească, București, 1932, p. 346. 3 A. Popovici, Descrierea moșiei regale Broșteni din județul Suceava, București
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
John Maynard, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009. Khanna, Parag, Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală, Polirom, Iași, 2008. Kirițescu, Costin C., Dobrescu, Emilian, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998. Kirzner, Israel M., Perspectiva economică, ALL, București, 1996. Klein, Naomi, Doctrina șocului. Nașterea capitalismului dezastrelor, Editura Vellant, București, 2009. Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice, Économie internationale, De Boeck, Bruxelles,1992; Krugman, Paul, The Return of Depression Economics
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Finance, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1973, p. 17. 6 A se vedea George Gilder, Richesse et pauvreté, Éditions Albin Michel, Paris, 1981. 7 Serge-Cristophe Kohn, Philosophie de l'économie, Seuil, Paris, 1986, p. 316. 1 Costin C. Kirițescu, Moneda mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 244. 2 Jacques și Colette Nême, Politiques économiques comparées, PUF, Collection Thémis, Paris, 1989, p. 392. 3 Iulian Văcărel, Finanțele publice teorie și practică, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 52. 4 Jacques
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Excesul e definitoriu, și pentru lumea din fundal, și pentru scriitură. Rămîn doar, ici și colo, perlele baroce ale cuvîntului. Shenzhen, un megapol de citate, cu parcurile sale oglinzi ale tuturor monumentelor, ale tuturor habitatelor, ale tuturor peisajelor lumii. O enciclopedie a copiei. O rază mare de soare făcea să sclipească acele vîrfuri himalayene, încingîndu-le cu o lumină caldă și arămie. În vreme ce de-a lungul bulevardului Binhai fațadele răsăreau într-o lungă frescă de scîntei multicolore. Îndepărtarea relativă a cerului și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
figuri retorice folosite, alături de combinarea caracteristicilor discursului teoretic cu ironia și interpretările extreme vin să ofere o imagine a lumii actuale, dar și a schimbărilor din domenii teoretice de cercetare. David Lyon amintește, în acest sens, faptul că autorii unei enciclopedii neconvenționale, Panic Encyclopedia, au considerat că Baudrillard a exprimat adecvat în lucrările sale starea psihică esențială a culturii postmoderne, și anume panica. Mai mult, acest lucru nu ar fi posibil fără anunțarea dizolvării sensului și a subiectului în "extazul comunicării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]