1,945 matches
-
șcarteaț este departe de a juca rolul unui demers pur analitic. Notarea disciplinată a nuanțelor politice stă alături de atitudinea politică și de calificarea tranșantă. Un aspect care desparte monografia de o analiză politologică dominată de idealul clasic, al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sunt enunțate cu plăcere, cu siguranță. ș...ț Dan Pavel ne-a obișnuit cu spunerea lucrurilor pe nume” (sublinierile ne aparțin). Pe plan internațional, este absolut firesc ca, de pildă, un political scientist cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cuvintelor care datorită asemănării limitează un semn și sunt prin urmare indispensabile determinării sale". Cu toate acestea și cu toate că limbajul în care și-a formulat Saussure ideea de sistem a fost într-un anumit retard față de uriașa descoperire ontologică și epistemologică pe care aceasta o presupune, el a deschis o nouă regiune a existenței, un nou continent cunoașterii. Căci ideea de sistem imanent, 30 închis și formal al limbii și separarea stării de sistem, care este o stare de echilibru, de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
generală. Necesitatea acestui travaliu al istoriei în procesul hermeneutic este consecința finitudinii comprehensiunii noastre. Eroarea hermeneuticilor clasice, istorico-psihologice, este de a crede că istoria poate fi oprită pentru a produce momentul unei cunoașteri nerelative, științifice. Chiar istoricitatea vieții subminează constituirea epistemologică a disciplinelor socio-umane. Gadamer acuză naivitatea pozitivistă a istorismului care poate crede că istoria își încetează efectele în urma apariției conștiinței istorice. De aceea cunoașterea și aplicarea nu sunt două momente distincte și succesive, ci un singur tot. Tot imposibilitatea hermeneuticii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Europei Răsăritene"69. Construită nu doar ca o realitate dorită și visată ci, în același timp, ca o realitate imaginată și inventată, Europa divizată este un proiect intelectual, politic și cultural al secolului Luminilor, cel al "dilatării" Europei (epoca "recunoașterilor" epistemologice ale alterității și a cuceririlor imperiale, deopotrivă). În jurnalele de călătorie britanice din secolele XVIII-XIX, de pildă, dintre imaginile predominante despre Europa Sud-Estică și, așadar, inclusiv despre România, imaginea barbariei (ca opusă civilizației) se va instala treptat, dând naștere stereotipurilor
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
prin dependență economică, socială sau culturală", fără doar și poate, cu repercusiuni și asupra suveranității naționale, pe care Ceaușescu le-a exploatat la maximum în propaganda sa. Raportându-ne la aceeași definiție, tot imperialism poate fi numit și cel apusean (epistemologic, metaforic, reprezentațional și discursiv: literar, cinematografic, diplomatic, istoric, academic etc.). Deși cele două forme de imperialism, sovietic și occidental, care s-au exercitat asupra spațiului nostru, au caracteristici diferite față de imperialismul real, concret și teritorial, totuși ele justifică prin realitatea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
text poate fi interpretat într-o varietate teoretic nelimitată de moduri, cum distingem o interpretare validă de una aberantă? Sau renunțăm complet la conceptul de "validitate" și astfel separăm domeniul literaturii, al criticii și teoriei, de temeliile sale axiologice și epistemologice stabililite încă din Antichitate? Pentru adepții scepticismului postmodern o asemenea separare nu numai că nu constituie pricini de regret și nu dă strîngeri de inimă, dar e chiar firească. Însă pentru circuitul oficial al literaturii situația e puțin mai complicată
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
lumii nu poate tinde să fie același în cazul omului de știință și în cazul romancierului, ci doar că fiecare dintre ei e mai pregătit să perceapă noul în propriul domeniu decît în al celuilalt. Această constatare atenuează întrucîtva scepticismul epistemologic ce pare a se fi instalat în gîndirea contemporană și ne redeschide apetitul pentru marea unificare a cunoașterii.
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
între stilistica lingvistică, stilistica literară, limbajul ca atare și limbajul poetic, care își instituie în mod autarhic calitatea de limbaj absolut. Concepțiile savantului român originar din Basarabia sunt analizate și dezvoltate de colaboratori ai facultății de filologie: Anatol Gavrilov Fondul epistemologic și umanistic al conceptului de lingvistică generală; Aliona Zgardan Interferența dimensiunilor universale ale limbajului uman. Tezele savantului sunt redate, comentate sau dezvoltate în articole semnate de Olga Corovan, Tatiana Cartaleanu, Mihail Dolgan etc. CARTEA MEMORIEI Volum editat de Muzeul Național
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
În acest fel, autorii se angajează într-o aventură semiotică foarte delicată, care în niciun caz nu-și avea locul într-un manual de clasa a VII-a iar în forma propusă nu duce la nimic nici mai târziu. Elanul epistemologic îi conduce pe autori să definească și statistica matematică, dar într-un mod care se potrivește tot atât de bine (sau de rău) și biologiei, economiei, sociologiei sau chimiei. Aflăm că "statistica matematică se ocupă de gruparea, analiza și interpretarea datelor referitoare
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici. ... II. Fundamentarea elaborării și aprobării curriculumului național din învățământul preuniversitar Articolul 3 Organizarea curriculumului național se bazează pe principii de politică educațională și de construcție curriculară, situate la confluența factorilor psihologici, pedagogici, epistemologici și socioeconomici. Articolul 4 (1) Proiectarea și dezvoltarea curriculumului național respectă următoarele repere: ... a) realizarea finalităților educației; ... b) asigurarea accesului egal la educație; ... c) garantarea dreptului la educație diferențiată și personalizată. ... (2) Procesul de elaborare și aprobare a curriculumului național
METODOLOGIE din 18 iunie 2014 privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262914_a_264243]
-
școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici. ... II. Fundamentarea elaborării și aprobării curriculumului național din învățământul preuniversitar Articolul 3 Organizarea curriculumului național se bazează pe principii de politică educațională și de construcție curriculară, situate la confluența factorilor psihologici, pedagogici, epistemologici și socioeconomici. Articolul 4 (1) Proiectarea și dezvoltarea curriculumului național respectă următoarele repere: ... a) realizarea finalităților educației; ... b) asigurarea accesului egal la educație; ... c) garantarea dreptului la educație diferențiată și personalizată. ... (2) Procesul de elaborare și aprobare a curriculumului național
ORDIN nr. 3.593 din 18 iunie 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262913_a_264242]
-
întreprinzător burghez. Ideolog al compromismului încheiat între burghezie și nobilime după revoluția engleză din secolul al XVII-lea, Locke a fost un partizan al monarhiei constituționale. John Locke este socotit în genere ca întemeietorul empirismului modern, adică al acelui curent epistemologic care susține că toate ideile noastre provin din simțuri, că își au fundamentul în experiență. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adică un teoretician al cunoașterii. El își propune în lucrarea lui fundamentală să dea o
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
iar ultima parte este despre etică, estetică și misticism (6.4-7). Sursele de inspirație declarate ale acestei cărți sunt Bertrand Russell și Gottlob Frege, însă ar mai putea fi incluși Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o trecere de la idealismul epistemologic schopenhauerian la un realism conceptual (Frege, Russell). Cea mai lungă parte este dedicată logicii, iar tema centrală este interpretarea propoziției. Cartea urmărește trasarea unei limite a limbajului (de inspirație kantiană), având menirea de a plasa celelalte părți ale filosofiei în
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
spân></p> 2. Artă și definițiile ei - ”Dar realismul socialist <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>nici nu e arta</i></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">.” </spân></spân></p> 3. Feminismul și legitimitatea lui epistemologica - ” Dacă perspectiva ta e feministă, cercetarea ta e <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>politică</i></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, deci nu e </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
a societății” și pe capacitatea sa de a da seama de o așa-zisă ”natură umană”, sunt elemente cheie în cadrul de receptare a filmului. Cinemaul realist cu aparente intenții documentare pe care îl practică Cristi Puiu se vrea un instrument epistemologic care facilitează obținerea unei cunoașteri universal valabile despre lume și revelarea unor adevăruri altfel greu de identificat în țesutul nediferențiat, ”nefiltrat prin artă”, al cotidianului. Îmi propun în continuare să vorbesc despre subiectivitatea manifestă în Sieranevada, despre procesele de obiectificare
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
un conservatorism radical, producând o alianță între refuzul istoriei și nostalgia după trecut. Doar ca istoria ne arată că inexorabil lucrurile se schimbă... Fanatismul O ultimă formă de degenerare a religiei este și fanatismul. Acesta din urmă uită un principiu epistemologic care e atât simplu cât și fundamental: o convingere, oricât de profundă ar fi ea, nu poate garanta adevărul unei afirmații. Nu putem așadar justifica impunerea ei altui individ. Fanatismul exclude posibilitatea ca o aceeași experiență poate utiliza în descriere
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
, un concept din domeniul filozofiei, este un model epistemologic interdisciplinar în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
nihilistă, nu a făcut el înșusi afirmațiile care îi sunt imputate. De fapt, Deconstructivismul poate fi văzut nu ca o negare a adevărului, ci ca o negare a capacității noastre de a cunoaște adevărul (de exemplu, acesta face o afirmație epistemologică, spre deosebire de afirmația ontologică sau metafizică a nihilismului). Nihilismul este una dintre puținele ramuri ale filosofiei, care admite posibilitatea nimicului absolut. Prin realizarea a trei ipoteze plauzibile - aceea că există un număr finit de obiecte în lume; că fiecare dintre aceste
Nihilism () [Corola-website/Science/306578_a_307907]
-
convingeri adevărate care pot constitui cunoaștere și nu este necesar ca S să fie conștient de funcționarea acestui mecanism. A treia condiție a cunoașterii îi permite lui Nozick să răspundă obiecțiilor sceptice. Răspunsul său se bazează pe negarea unui principiu epistemologic potrivit căruia dacă S știe că p și că p implică q, atunci S știe că q. Subiectul cunoscător poate avea cunoaștere a faptelor externe chiar dacă posibilitatea ca el să fie un simplu experiment sau victimă a unui spirit malefic
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
toate persoanele sănătoase mintal vor fi de acord cu premisele (d.e. "Cerul este albastru"), atunci el poate decide că nu este necesar să furnizeze evidențe care să-i suporte afirmațiile;oricum asta este o problemă (care se referă la fundamentele epistemologice) în dezbatere. Irving Copi a scris că: Pentru a susține asta, cineva ar putea aduga un alt caz, artumentul că este fals sau adevărat deoarece vorbitorul nu poate (sau găsește improbabil) să conceapă altfel. Acest "argument din lipsă de imaginație
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
în latină tradus prin „cuget deci exist”) este un concept filosofic al lui René Descartes apărut în "Discurs despre metodă" (1637) la sfârșitul perioadei Renașterii, punctând astfel începutul unei noi etape în istoria culturii umanității: perioada modernă. Îndoiala, ca atitudine epistemologică, fusese experimentată în decursul istoriei filosofiei europene. Nou, însă, la Descartes, este radicalismul îndoielii și faptul că îndoiala se desfășoară controlat, metodic, toate acestea în vederea unui scop pozitiv: fundamentarea pe baze absolut certe a cunoașterii. Îndoiala carteziană cere renunțarea la
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
parte, orice ființă concretă și singulară din univers reprezintă universul și deci pe Dumnezeu în felul ei particular și unic, diferit de modul în care o fac toate celelalte, "contractând" ("contractio") bogăția universului în funcție de propria sa individualitate. Concepțiile metafizice și epistemologice ale lui Cusanus, noțiunea sa de coincidență a opuselor („coincidentia oppositorum”) în absolutul care le absoarbe și le depășește, precum și conceptul corelativ de "docta ignorantia", recomandat de el drept mijloc de transcendere a limitelor gândirii noastre raționale, ca act intelectual
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
că filosofia în totalitatea ei nu se poate limita doar la "analiza conceptelor" și că negarea distincției între analiză și sinteză întreprinsă de Quine ruinează claritatea și rigoarea gândirii filosofice. Filosofia analitică ar restrânge astfel spectrul investigației filosofice la analiza epistemologică și ontologică și astfel, o bună parte a gândirii ar fi negată. Unii autori moderni, de ex. Pascal Engel, încearcă să concilieze cele două tradiții într-o manieră sintetică cu tendință dublă, reunind stilul literar desăvârșit cu claritatea și precizia
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
fel de interval timpspațiu fie în interiorul unei Persoane, fie între cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Orice existență creată este, prin natura sa, extinsă în timp și spațiu, în concluzie, diastima este caracteristică ființelor create. Există un interval ontologic și epistemologic între ființa Creatorului și cea a creației pe care mintea omenească sau orice altă minte creată este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
istorie regională prin care încearcă să definească formulele politice și instituționale din provincia franceză în timpul celei de a doua jumătăți a secolului al XVI-lea. În 1922 publică lucrarea "La Terre et l’évolution humaine" în care abordează o problemă epistemologică dragă: care sunt influențele (“subtile”, “ multiple” și “complexe”) ale geografiei asupra omului în general și asupra omului istoric în particular. Răspunsurile sunt nuanțate și subtile trecând sistematic în revistă datele geografice ce interferează cu istoria: climatul, peisajele geografice, frontierele, axele
Lucien Febvre () [Corola-website/Science/302905_a_304234]