3,349 matches
-
curaj, că erau numai câțiva, și în condițiile alea, cu sute de alți deținuți în jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți cât doar ignorați sau huiduiți... Cât ați stat în Târgșor? Păi în Târgșor am stat până ce-a evadat unul [Ion] Lupeș și cu încă unul... da’ ia și prins... Am stat din ’49 până în ’50 spre toamnă. De-acolo ne-a dus la Canal... Prima parte din Canal am făcut-o la Peninsula și dup-aia de-acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un bătrân cu o mustață de parcă era Stalin la înfățișare... După Revoluție, prima dată când ne-am adunat foștii deținuți politici de la Târgșor... ne-am adunat vreo 400 acolo. Pe când eram închiși, unu’ dintre deținuți o fost împușcat. S-o evadat, pe unul nu l-o prins, da’ pe celălalt l-o’ prins și l-o’ împușcat. A fost înmormântat acolo și i s-a adus de către grupul de colegi, de elevi din care-o făcut parte, o coroană și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
inginer teodolitu’, ca să facă niște determinări de teren, și ăla nu s-a luat dimineață când s-a plecat... Și a venit la colonie, a primit teodolitu’ și cu el s-a întors înapoi. Adică el, practic, o putut să evadeze, dac-ar fi vrut, da’ nu s-a-ntâmplat asta. Cum să se întâmple, când știai că ești deja cu pedeapsă făcută? Da’ totuși nu ți-o dat drumu’ acasă, că ai mai stat 2-3 luni de zile, altul 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
clienți, și, mai mult, eu ajungând în iulie 1951 la Peninsula, puterea lor deja scăzuse. Murise doctorul Simionescu, dac-ați auzit de el, murise Dumitrache, care-a fost omorât tot de ei, și au mai fost și alții, care-au evadat, și au murit, și au mai încetat... De altfel, să știți că cea mai rea perioadă a fost noiembrie-decembrie 1952, ianuarie, februarie, martie, aprilie ’53, deci până după moartea lui Stalin, care a fost în 5 martie 1953. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne sculăm dimineața - noi ne sculam dimineața la 4 jumate, la 5 jumate ieșeam pe poartă, ca să fim la 6 la lucru - și nu ieșim la 5 jumate la muncă. Se face 6, 7, 10, 11... Credeam c-o fi evadat cineva. Și la ora 12 zice: Mergeți înapoi la barăcile voastre! Azi nu se lucrează. A doua zi pleacă numai specialiștii, electricienii. Adunăm materialele de pe șantier, nu se va mai lucra! A fost mare bucurie... Și în 16 aprilie 1953
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la Baia Mare... Acolo era gata deja noul sediu al Securității. Și-acolo am stat o lună de zile. Și-am citit în cartea lui Ion Ioanid, că tocmai în perioada aia erau și ei acolo, că îi prinseseră că o’ evadat de la Cavnic. Și după o lună de zile unde v-au dus? După o lună de zile ne-o dus cu un tren personal la București... Pe-urmă abia am cunoscut vagoanele acelea speciale pentru deținuți, da’ atunci ne-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
scuipi în gură și să-mi spui că-s mincinos. Hopa! Asta o fost în ’63, văzut-am noi că ceva s-o îmbunătățit... mâncare, comportamentul lor față de noi. Când, deodată, apare o comisie de la procuratura generală a coloniei. Cum evadează și de ce evadează deținuții numa’ din colonie de acolo? Fiindcă nu se putea suporta tratamentul. D-apoi o’ venit tot civil, da’ generali, colonei... Ai de capu’ meu! Și ne fluieră adunarea la toată lumea din colonie mai iute cu două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și să-mi spui că-s mincinos. Hopa! Asta o fost în ’63, văzut-am noi că ceva s-o îmbunătățit... mâncare, comportamentul lor față de noi. Când, deodată, apare o comisie de la procuratura generală a coloniei. Cum evadează și de ce evadează deținuții numa’ din colonie de acolo? Fiindcă nu se putea suporta tratamentul. D-apoi o’ venit tot civil, da’ generali, colonei... Ai de capu’ meu! Și ne fluieră adunarea la toată lumea din colonie mai iute cu două ore, că noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la raport... Și într-o zi acolo la Giurgeni, în primăvara lu’ ’64, vine un consătean cu care am crescut de copii împreună, și cu care am fost în aceeași zi arestat, și zice cătră mine: Auzi măi, hai să evadăm! Măi, cum crezi tu să le dau eu ocazie la ăștia să-mi facă fundul poligon de tragere, sau să mă distrugă în bătaie? C-am văzut de ce-s capabili, că băte’ de le curge’ la săracii și pe urechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
om. Asta e părerea ta, dar eu nu le dau ocazia să își bată joc de mine... Și el: Numa’ două ore dacă am fi liberi... Măi, unde te duci măi de aci? Zic: Îți spun eu cum se poate evada. Să ai legătură cu cineva de afară, și când ai iești să te urci în mașină, și pe când s-ar trezi ei că noi suntem lipsă, am fi ieșiți din Delta Dunării. Da’ unde te duci, măi? Trecem Dunărea, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lucrat din ’59 până-n ’64. În fabrică prima dată pă mine și pe frate-miu ne-o bătut un gardian, Gabor. Noi am vrut să fim într-un schimb, și-apoi o-nceput gardianul: Ce-i bă, ați vrut să evadați? Și alte chestii... Atunci ne-o bătut la palmă... Da’ nu mai știu cu ce ne-o dat la palmă, că numa’ primele o’ durut, pe urmă nu o mai... Pe urmă căpitanul Mihalcea mi-o dat cu tabla de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și era ordinul să te bată pe drum până la celulă... Te bătea cu picioare, cu pumnii, cu ce-apuca... Îți punea ochelarii ăia mați la ochi, și te băga, al dracului, în calorifer și zicea: Ce facă mă, vrei să evadezi? Sau vrei să fugi! El căuta întotdeauna un motiv să te bată, domne’. Aia era important pentru el... M-a făcut numa’ sânge până în celulă, fără nici un motiv, numai așa... Și te arunca acolo în celulă... Când mă întorc... nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost ucis de Securitate în noaptea de 30.04.1985. Victor Isac, Marius o jertfă a conștiinței, Deva, Corvin, 2007. Un interviu cu Ilie Bergezan va fi publicat într-un volum ulterior. Petre Măzăreanu. În realitate, Lupeș a reușit să evadeze, doar Măzăreanu fiind prins și reîncarcerat. La 28 ianuarie 1945 Ioan Odoviciuc, șeful parchetului în C.N.R., proclama „unirea Maramureșului cu mama Ucraina Sovietică”. Pentru detalii a se vedea interviul cu Nistor Man din prezentul volum. Pentru detalii a se vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai suportat regimul, în 12 iulie 1951 s-a îndreptat spre gardul lagărului și a fost împușcat de o santinelă. Dumitrache Ion, s-a născut în 11.09.1916 în Pucioasa-Dâmbovița. Subofițer. A fost condamnat în 1949. A încercat să evadeze din lagărul de la Peninsula. A fost prins și legat cu lanțuri de picioare de stâlpul din mijlocul platoului. În noaptea de 4 .04.1951 a fost împușcat de Bogdănescu Ion și Madan Ion cu pistolul dat de ofițerul politic Chirion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din mijlocul platoului. În noaptea de 4 .04.1951 a fost împușcat de Bogdănescu Ion și Madan Ion cu pistolul dat de ofițerul politic Chirion. Pentru justificarea crimei a fost târât lângă sârmă și au susținut că a vrut să evadeze, dar au uitat să îi desfacă lanțurile. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar D-E, București, Mașina de Scris, 2002, p. 166. Frontul Salvării Naționale. Un interviu cu Cosntantin Rodas va fi publicat într-un volum ulterior. Ion Golea născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era Ilia Grigorievici Ehrenburg? În Marea Enciclopedie Sovietică 20, el este prezentat ca scriitor rus și sovietic, activist public în diferite domenii. A participat ca revoluționar la revoltele din 1906 și a fost arestat în 1908. În decembrie 1908, a evadat și a emigrat în Paris, unde a publicat un volum de poezii în 1916, în care condamna "putrefacția Europei" precum și războiul din acei ani. În 1917 "s-a întors în patrie datorită Revoluției din octombrie, a salutat Revoluția și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pot să dețină, efectiv, puterea, pot să-i consilieze pe reprezentanții puterii, pot să contribuie activ la legitimarea puterii, pot să critice puterea sau, în condițiile în care nu se mai regăsesc în spațiul social de care aparțin, pot să evadeze în alte astfel de spații, aflate mai aproape de idealul lor de societate 23. Întrucât au pactizat cu o putere pe care au legitimat-o propagandistic, intelectualii din România comunistă se înscriu, evident, în cea de a treia categorie, despre care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
întrucât începe prin a suprima un anumit aspect al lumii și pentru a afirma un altul. Jocul creativ al artistului este o luare în posesie a lumii și o fugă de lume: el vrea să o cucerească și simultan să evadeze din ea. Este ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându- ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a-mi putea permite să supraviețuiesc în această lume în care ești înconjurat la tot pasul de necunoscutul ce nu știi ce surpriză îți poate prezenta în ceasul următor. Cufundat în problemele zilnice de zi cu zi, am ocazia să evadez uneori cu o daltă sau o pensulă în mână, lăsând totul baltă, reflectând în special asupra unei noi lucrări pe care doresc să o realizez, sau a unui proiect pe care doresc să-l duc la bun sfârșit. M-am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
noastre cu restul lumii se făceau mai ales iarna când Dunărea era înghețată, doar prin stația radio. Acolo prindeam uneori mesaje radio curioase ca de exemplu „în noaptea de 4 spre 5 februarie a bătut vântul”, asta însemnând că a evadat un deținut și toți trebuiam să fim atenți și să raportăm eventuala lui apariție. Alt mesaj era „veniți să ridicați un pachet de alimente alterate”, ceea ce însemna că un deținut și-a încheiet pedeapsa și trebuie preluat din închisoare. În
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dreptul de a întreba de ce. Aveam la dosar niște „tinichele” grele, eram vizat de condamnări pentru semnarea multor acte false (fusesem obligat) și eram total scârbit de întreaga situație. Deși mi-am iubit întotdeauna țara și neamul, am hotărât să evadez în occident. Ceea ce a urmat a fost ca o partidă de șah jucată de mine fără greșală. M-am încadrat într-un grup turistic de oameni cu mari relații la Partid și la Securitate, am împărțit cadouri substanțiale conform unor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fost Închis la Doftana și Caransebeș În perioada 1934-1942, devenind un apropiat al lui Gheorghiu-Dej) și Constantin Pârvulescu (fost muncitor ceferist, membru al Partidului Comunist din 1921 și membru al Comitetului Central al PCdR din 1929, arestat În 1934, a evadat refugiindu-se În URSS, unde a rămas până la Începutul celui de al Doilea Război Mondial; În timpul războiului a revenit În țară, fiind unul dintre liderii PCdR din clandestinitate), s-au hotărât să mizeze pe „centrul din Închisori” și să-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Înlăturare a Anei Pauker și a lui Vasile Luca. Importanți pentru rolul pe care l-au avut În cadrul luptelor din interiorul elitei PCR au fost și vechii conducători ai grevelor de la „Grivița” (Constantin Doncea, Dumitru Petrescu și Gheorghe Stoica), care evadaseră din Închisoarea Doftana și se refugiaseră În URSS În timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cei trei s-au Întors, În 1945, În România cu divizia „Tudor Vladimirescu”. Constantin Doncea, considerat adevăratul lider al grevelor de la „Grivița”, a luptat În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
complet steril, le-ar fi condamnat la foame. Cu traista plină cu de-ale gurii - accesul la energia Soarelui adică - plantele leneviseră În tot acest timp, ajungând doar alge, fie ele pluricelulare dar, sătule de decimare, s’au decis să evadeze spre libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să se debaraseze de ghiuleaua legată de picior, adică de pluricelularitate, care nu le Îngăduise decât să se așeze pe stâncile scăldate de valuri ale țărmului. Și astfel, algele unicelulare, cu traista
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân decât sclav... Motiv pentru care efectul oxidativ al ei prevalează, cu consecința degradării stâncii, Întru formarea unui sol primordial și sărac. Sărac, dar tentant pentru sclav, alga, care s’a grăbit să evadeze; ca și În ocean animalele, alga a evadat În ea Însăși, acoperindu-se cu o mască: devenise mușchi. Ce era să facă bietul stăpân, ciuperca, decât să se mulțumească cu resturile - substanța reducătoare, ca și cu părțile moarte ale fostului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]