4,693 matches
-
în călătoria ce încheia clasa a VII-a de liceu, erau: Maramureșul - leagăn și cetate a românismului, „viața etnică” a Moldovei, avuțiile naturale românești și posibilitățile lor de exploatare, formele de muncă ale poporului nostru, aspecte caracteristice ale pământului românesc, evocarea a patru mari figuri din literatura nostră (Coșbuc, în regiunea Năsăudului, Eminescu, la Ipotești, Alecsandri, la Mircești, și Creangă, în regiunea Neamț). La Gheorghieni, elevii au participat la lecții despre minoritățile naționale, istoria așezării lor în Transilvania și raporturile cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
În țară „autoritățile publice și școlile vor fi închise” și au fost arborate drapele. Din ordinul comandantului Străjii Țării, toate unitățile străjerești, școlare și extrașcolare, au sărbătorit ziua onomastică a lui Mihai printr-un serviciu divin, ridicarea pavilionului național și evocarea semnificației zilei. Sâmbătă, 25 noiembrie. Ora 15. Se ține Ședința de deschidere a Corpurilor Legiuitoare, în cadrul căreia Mihai urma să devină membru al Senatului României. Protocolul festivității, publicat anterior, prevedea că Mihai va fi întâmpinat la intrarea principală de membrii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Conducătorii marilor puteri ale omenirii ar trebui să conștientizeze mai vizibil această situație care acum Începe să devină tot mai nesigură. Iași, martie 2014 Prof. dr. ing. V. I. Peștean 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 14 EVOCARE NICOLAE CORNĂȚEANU (1899 1977) fondatorul cercetărilor de economie agrară și contabilitate agricolă Există oameni al căror drum de muncă rodnică și afirmare În sprijinul unui domeniu, fie el științific, administrativ sau economic este brutal Închis de cursul istoriei, iar revenirea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
reportaje și versuri în ziarul În slujba Patriei; 1977 apare volumul de versuri Aproape de copilărie, Editura Ion Creangă; 1982 " Caii de fum", versuri (tradus și în italiană); 1983 "Zmeele copilăriei"; 1986 "Ultimul zăgan", versuri; 1988 " Trecător grăbit prin timpul nostru", evocări despre mentorul său, profesorul Nicolae Simache; 1991 "Vitralii", memorialistică evocări despre personalitați culturale românești în Rusia; 1994 "Statui la Măgura", versuri' 1994 " Firul subțire al amintirii', versuri (titlul sugerat de poetul Marin Sorescu); 1997 "La marginea cerului", versuri; 2000 "Clopotele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
volumul de versuri Aproape de copilărie, Editura Ion Creangă; 1982 " Caii de fum", versuri (tradus și în italiană); 1983 "Zmeele copilăriei"; 1986 "Ultimul zăgan", versuri; 1988 " Trecător grăbit prin timpul nostru", evocări despre mentorul său, profesorul Nicolae Simache; 1991 "Vitralii", memorialistică evocări despre personalitați culturale românești în Rusia; 1994 "Statui la Măgura", versuri' 1994 " Firul subțire al amintirii', versuri (titlul sugerat de poetul Marin Sorescu); 1997 "La marginea cerului", versuri; 2000 "Clopotele Athos-ului, note de călătorie"; 2001 "Răstigniri", versuri în colecția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e „o țară grea de gând muntos”). Predomină acum ludicul, ritmul cântecului născocit de copii, cu rime interioare și aliterații, cât și suflul puternic al evocărilor și meditațiilor expansiv-defensive, ca în baroc („odaia-scoică- ascunde o perlă în cădere”, ca alegorie a trăirii poetei). S. cultivă și forma fixă. Cu Sfera de apă (1981) melancolia ritualică evocă facerea poeziei (Melancolii), legile invocate cândva de Orfeu vorbesc despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Gaster (1856-1939), stabilit la Londra (din 1887, rabin-șef al comunității evreilor de rit spaniol), preocupat Îndeosebi de literatura populară românească... Evreii au avut o pondere considerabilă În literatura românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora voi reveni). Prin evrei, cultura românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apărut mai Întâi În franceză sub titlul Forêt interdite (1955), se prezintă ca o Îmbinare de realism și fantastic (dar cine poate ști dacă fantasticul nu e mai adevărat decât adevărul?). Istoria este prezentă și chiar copleșitoare; de remarcat impresionanta evocare a Londrei lovite de bombardamentele germane (În 1940, Eliade era atașat cultural al Legației române În Marea Britanie). Dar la fel de prezentă și de obsedantă este căutarea ieșirii din istorie, eliberarea de constrângerile Timpului. În „noaptea de Sânziene“, potrivit folclorului românesc, se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), romancieră a stărilor morbide și a unor complicate meandre psihologice. Însă romanul cel mai apreciat de critica românească — potrivit unei anchete recente — Îi aparține lui Mateiu Caragiale (1885-1936), fiul lui I.L. Caragiale: Craii de Curtea-veche (1929), evocare de factură „decadentă“, Într-un stil extrem de elaborat, a unui București nocturn, indolent și bântuit de vicii (text caracteristic pentru tentația românească, literară, dar și reală, a evadării din istorie). Printre poeți, sunt de menționat Tudor Arghezi (1880- 1967), cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu talent: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi, București, 1943. 3. O detaliată descriere a „micului Paris“ (inclusiv numeroase imagini fotografice) În lucrarea unui francez stabilit În România: Frédéric Damé, Bucarest en 1906, București, 1907. Câteva decenii mai târziu, evocarea unui alt francez: Paul Morand, Bucarest, Paris 1935 și 1990 (versiune românească: București, Cluj, 2000). 4. Trimit În această privință din nou la lucrarea lui Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României. 5. Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, București, 1987, p. 83
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
4. Trimit În această privință din nou la lucrarea lui Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului României. 5. Dionisie Eclesiarhul, Hronograf 1764-1815, București, 1987, p. 83. Tot la Dionisie și o descriere detaliată a focului din 1804. În ansamblu, este o evocare pitorească și naivă a epocii, așa cum a văzut-o și a Înțeles-o un bucureștean de rând. 6. Un bun ghid al Bucureștiului, cu multe informații istorice și bogat ilustrat: Rolf Peter Reimer, Bukarest. Kultur-Historischer Stadt-Führer, București, 2000. </endnotelist>
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unire între două lumi. Prima întâlnire cu bonomul gazetar a însemnat o confruntare cu "ralenti"-ul moldovenesc: încetișor de fapt, o ne-grabă nutrită din temeinicie. Eram secretar general de redacție la revista "Cronica" și l-am întrebat când aduce evocarea lui Iacob Negruzzi. Pi la o gioi. Ceea ce putea să însemne joia asta, joia cealaltă, ori joia de-apoi. A publicat, apoi, un emoționant necrolog prilejuit de moartea scriitorului clujean Speranția. Numai că Speranția o ducea bine-mersi și nici n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1920 director general al teatrelor. Cele 18 pagini descoperite la răposatul Muzeu ieșean trec în revistă nu numai etape și destine din istoria teatrului românesc, dar conțin și extrem de prețioase mărturii privitoare la mari personalități ale culturii naționale, a căror evocare i se pare datorie: "Uitarea mi se pare o trădare. Uitarea e suprema lașitate." Aflăm detalii neștiute despre Ed. de Max, actor român ajuns la Comedia Franceză ("Aș vrea să mă întorc în România, să mor societar al Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în noua carte semnată de Luigi Sardino... * C ercetând vechile scrieri consacrate realităților românești ale veacului XIX, afli adeseori cu surprindere amănunte neștiute despre trecerea prin astă lume a unor personalități emblematice pentru viața culturală a provinciei moldave. Mai toate evocările au finaluri asemănătoare. De genul: compozitorul Flechtenmacher, autor (între altele) al "Horei Unirii", " a murit în cea mai neagră mizerie". În 1886 își dă sufletul Matei Millo. Comentariile contemporanilor: "n-a lăsat avere, n-a lăsat nimic în urma sa". Sculptorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sfârșitul lui Ștefan, și, în consecință, nu-i necrolog. Nici testament n-are cum fi, câtă vreme a fost redactat (la persoana III-a!) cu siguranță spre sfârșitul sec. XVIII. Atunci, ce-i? Se pare că-i vorba despre întâia evocare istorică în proză poematică, precursoare a scrierilor lui Bălcescu, Alecu Russo, Gr. Alexandrescu, Negruzzi pentru istoria literaturii române prezentând real interes și importanță. La vremea primei apariții a "testamentului", 1840, începea să se practice "falsul patriotic", ce avea să culmineze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu sau pe Vasile Fetescu dintr-o ipostază în alta, prilejuiește autorului reiterarea unor texte superior valorificate prin reeditare cum ar fi cele intitulate Mirajul profesiei de învățător, Dăscălița, Lecția, Ora de dirigenție, Aventura, Evocări de la Șendriceni, Dreptul la amintiri, ca și cele referitoare la poetul Mihai Munteanu și prozatorul Alexandru Mânăs tireanu, care sporesc valoarea pedagogică și memorialistică a lucrării. Episoade ca cel intitulat Izgonirea înseamnă blamul public adus auto rităților Statului pentru felul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
profesională și socială și-o formulează în idei bine închegate, în convingeri întemeiate pe realism și adevăruri îndelung dobândite. Pe întregul parcurs al întâlnirii, desfășurată după un program judicios alcătuit, domnește o stare generală de bine, de bună-dispoziție, întreținută de evocarea unor amintiri cu gust dulce-amar, cu glume acide inofensive care fac trimiteri la evenimente din viața de elevi. Ce-i leagă și-i adună pe participanții la aceste reuniuni? Colegialitatea, prietenia care s a statornicit între ei în cei cinci
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
amintirile pe care le-ai evocat în cărți. De ce condamni pe alții? Am luat spusa lui ca pe o glumă puțin acidă și am argumentat că, prin includerea amintirilor în multe dintre scrierile mele, le-am asigurat perpetuarea peste veacuri. Evocări de la Șendriceni Multe amintiri care au străbătut negura anilor ce s-au scurs și-au găsit locul în eseurile cuprinse în prezentul volum. Ele pun în lumină aspecte relevante privind modul cum erau pregătiți normaliștii de la Șendriceni pentru profesia de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
găsi cei de după noi risipită în cărțile din biblioteci. Câteva dintre textele din această carte sunt de un rar dramatism. Aș cita aici, fără ca lista să fie nicidecum completă: Izgonirea, Din nou acasă, Aventura, Ora de dirigenție, Sancțiunea ș.a., iar evocarea mai multor dascăli care și-au unit destinele cu acela al școlii românești (unul dintre aceștia fiind însuși autorul cărții) întărește sensul cunoscutei zicale strămoșești „Omul sfințește locul”. Se remarcă fluența și acuratețea stilului autorului, bine subliniate de altfel de către
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
implicare 11.1. Biserica și laicatul creștin 11.2. Intelectualitatea și Biserica 11.3. Cum ne putem implica? 11.4. Parohia „virtuală” 11.5. Revigorarea discursului religios 11.6. Întrebări legate de noua ierarhie bisericească 11.7. Părintele nostru 12. Evocări pedagogice 12.1. Elogiu unui dascăl modest de țară 12.2. Ce putem Învăța... cântând? 12.3. Un altfel de domn Adrian Neculau 12.4. Cu domnul Teodor Cozma prin Europa 12.5. ... și o pensionară 13. Secvențe autobiografice cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Avem de-a face cu o funcție de Înființare și legitimare ontologică. Toate cele șapte funcții invocate se pot actualiza În perimetrul discursului religios, predominanța uneia sau alteia fiind dată de contextul editării discursive, de raportul dintre sacru și mundan În evocarea religioasă, precum și de obiectivele diferiților actanți (celebrare, informare, persuadare, justificare etc.). Desigur, În cadrul comunicării religioase, putem decela mai multe grade de specificitate semantică, de la „autismul” discursului liturgic până la larghețea limbajului colocvial, În care faptul religios se diluează și se transcodează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fine că e greșit să stăm deoparte - pasivi și indiferenți - și că a venit timpul să fim mai apropiați de preotul din parohia noastră. La cele bune sau ușoare, dar și la cele rele sau grele. Înțelegi dumneata, părinte? 12. Evocări pedagogice 12.1. Elogiu unui dascăl modest de țară Am avut și am o mare reverență față de dascălii care m-au format. După părinți, ei sunt persoanele care m-au plămădit spiritual și m-au marcat pentru totdeauna existențial. Este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
caracter a fost păstrată în memoria sa afectivă ca făcând parte din zestrea noastră genetică la care am renunțat prin spălarea creierelor în comunism. Fie-mi iertată confesiunea! Dar această calitate are la bază dragostea mărturisită de atâtea ori prin evocarea copilăriei petrecute pe plaiurile natale românești. Mi-am dat seama de aceasta - nu sunt singurul și nu mă înșel - chiar din primele momente când l-am ascultat vorbind la TVR cu ani în urmă. Apoi, când prin anumite neprevăzute întâmplări
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
-și intre în atribuții și Piața Festivalului, cum este denumită în această perioadă Piața Palatului. Începând cu filmele muzicale pentru copii sau cu concertele în aer liber, la care își dau concursul personalități ale artei muzicale românești, și continuând cu evocări cinematografice privind viața și creația marelui Enescu, toate aceste manifestări atrag numeroși iubitori de artă, având la dispoziție locuri la mesele amenajate sub un cort imens, ca la o mare sărbătoare a muzicii. Atrage atenția, în mod deosebit, participarea românească
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
1996, când a fost înregistrat interviul, dirijorul Corneliu Calistru era director al Operei Naționale Române din Iași. 1 Filmul "Dincolo de nisipuri", în regia lui Radu Gabrea, este inspirat din romanul "Îngerul a strigat" de Fănuș Neagu. 2 "Călătoria lui Gruber", evocare a Pogromului evreilor de la Iași, 1941. 3 "Prea mic pentru un război atât de mare". 4 Emisiunea "Exclusiv 5 X 2", TVR Iași, data difuzării în premieră 5 Premiera la 18 februarie 1974. Scenariul Fănuș Neagu, după romanul "Îngerul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]