11,414 matches
-
prin cartea sa despre atitudinile americane față de Holocaust, de la ultimul război până astăzi, The Holocaust in American Life, Houghton Mifflin Co., 1999; Norman Finkelstein, în lucrarea sa amintită mai sus (aspru condamnată și de Novick), merge până la a acuza personalități evreiești ca Elie Wiesel (supraviețuitor al Holocaustului și militant global al memoriei), organizații internaționale evreiești (în primul rând cele care obțin și gestionează sinistrele „reparații” financiare în numele victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului), politicieni americani și oficialitățile israeliene de manipularea cinică și interesată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Holocaust in American Life, Houghton Mifflin Co., 1999; Norman Finkelstein, în lucrarea sa amintită mai sus (aspru condamnată și de Novick), merge până la a acuza personalități evreiești ca Elie Wiesel (supraviețuitor al Holocaustului și militant global al memoriei), organizații internaționale evreiești (în primul rând cele care obțin și gestionează sinistrele „reparații” financiare în numele victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului), politicieni americani și oficialitățile israeliene de manipularea cinică și interesată a Holocaustului. O versiune și mai controversată a sintagmei „industria Holocaustului” este Shoah business
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
echivoc: „Grielescu”, „în anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit împotriva evreilor”; era „dac” (noi spunem „tracoman”), iar singura notă de subsol a romanului arată că dacii reprezentau pentru România ce simbolizau arienii pentru Germania; a scris despre „sifilisul evreiesc care infesta înalta civilizație din Balcani” etc. De la ironiile la adresa personajului „Grielescu”, colorată versiune balcanică a „profesorului distrat”, ajungem astfel, inclusiv prin detalii foarte precise, probabil nu fără legătură cu „scandalul Eliade”, la acuzații monstruoase. Nu se mai pune problema
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu am avut în vedere o „teorie a conspirației” prin care „industria Holocaustului” s-ar ocupa de cazul Eliade pentru a obține „compensații” bănești; totuși, cred că, în ciuda marii diversități de opinii, afilieri instituționale, competențe, caractere, mulți autori de origine evreiască - în mod absolut firesc! - se ocupă de „cazul Eliade”, chiar și atunci când nu sunt specialiști, iar uneori între luările lor de poziție pare să existe o coordonare. Așadar: dacă nu cred în „teoria conspirației”, cred totuși în existența unor forme
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
colaborare cu United States Holocaust Museum, Chicago, 2000). Această din urmă scriere, apărută integral mai întâi în România (Jurnal, 1935-1944, text stabilit de Gabriela Omăt, prefață și note de Leon Volovici, Humanitas, București, 1996), circula în copie dactilografiată în mediile evreiești, dar - din nefericire - nu și în mediile românești. Apariția ediției americane îngrijite de Radu Ioanid a închis oarecum cercul: Ioanid a preluat în aparatul său critic, fără să citeze, multe dintre afirmațiile lui Leon Volovici. A doua ediție americană, după
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în Politică și cultură, Polirom, Iași, 1996; Sorin Antohi, „Culianu și Eliade. Vestigiile unei inițieri”, în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 175-197. Cred că Bellow are cunoștință de stadiul actual al chestiunii în mediile intelectuale evreiești, așa cum rezultă și din includerea mai mult sau mai puțin ficționalizată a unor detalii de genul celor din jurnalul lui Sebastian. Merită reținută replica relevantă a lui „Chick”: „Nu, nu ne putem permite să instaurăm un Index Evreiesc. Fie și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mediile intelectuale evreiești, așa cum rezultă și din includerea mai mult sau mai puțin ficționalizată a unor detalii de genul celor din jurnalul lui Sebastian. Merită reținută replica relevantă a lui „Chick”: „Nu, nu ne putem permite să instaurăm un Index Evreiesc. Fie și pentru că nu l-am putea impune niciodată, nici măcar cititorilor evrei”. 15. Nu pot face o sinteză a receptării romanului. Cititorul poate merge pe Internet la www.complete-review.com/reviews/bellows/ravels.html, unde sinteza a fost deja făcută
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mic oraș pe care l-am studiat și prin „observare participativă”, nu doar prin lecturi, a fost zguduit în 1999-2000 de o pasionată dispută teologico-politică, în care s-au angajat juriști, rabini, activiști civici, politicieni locali, simpli cetățeni, universitari. Comunitatea evreiască ortodoxă din Palo Alto, cu asentimentul tuturor celorlalte asociații evreiești din oraș, religioase sau seculare, a cerut aprobarea consiliului local pentru a construi un eruv, adică pentru a marca fizic, printr-un cablu metalic suspendat pe stâlpi (în mare parte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
participativă”, nu doar prin lecturi, a fost zguduit în 1999-2000 de o pasionată dispută teologico-politică, în care s-au angajat juriști, rabini, activiști civici, politicieni locali, simpli cetățeni, universitari. Comunitatea evreiască ortodoxă din Palo Alto, cu asentimentul tuturor celorlalte asociații evreiești din oraș, religioase sau seculare, a cerut aprobarea consiliului local pentru a construi un eruv, adică pentru a marca fizic, printr-un cablu metalic suspendat pe stâlpi (în mare parte deja existenți), faptul că localitatea este o singură gospodărie; ritualurile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vehement. În această tranziție rapidă - pe durata unei generații istorice - de la centralitate simbolică (în Statele Unite, un statut încă recent în anii ’40-’50) la irelevanță s-a ridicat Allan Bloom, copil unic al unei familii de asistenți sociali de origine evreiască europeană din Indianapolis. A intrat la University of Chicago la doar 16 ani, grație unui program pentru supradotați, luându-și doctoratul cu Leo Strauss la doar 25, după studii strălucite sub auspiciile faimosului Committee on Social Thought și la Paris
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Vitner, Ovid S. Crohmălniceanu, Perpessicius, Tudor Vianu. Reproducem din opiniile primilor doi: G. Călinescu: „Eminescu nu e așa șovin precum au lăsat unii să se creadă. Toate scrierile sale tipărite ori manuscrise dovedesc o delicatețe desăvârșită În așa-zisa problemă evreiască și dacă Eminescu pomenește și de evrei face aceasta nu din punct de vedere rasial ci economic (Ă). În fond Eminescu nu este exaltatorul producției primitive și sunt sigur că azi ar fi aplaudat industrializarea țării inițiată de P.M.R. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
episcopalian soios”? Simplu, stimată doamnă, pentru că religia nu are nimic a face aici. ș...ț Desemnez uneori un personaj drept evreu din motive pur intelectuale, deoarece există, cu excepția celor mai exaltate niveluri ale personalității, un anumit mod de a gândi evreiesc. Evreul e un tip și mie îmi plac tipurile, și cam în această postură mă situez. Evreul e, desigur, de mai multe feluri, unele recognoscibile de la distanță, altele pe care le descoperi la un studiu amănunțit, altele doar după, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
greu, citind aceste rânduri, să nu zâmbești ironic la afirmațiile lui Chandler privind lipsa de relief a cărții. În pliurile ei există mai multă tensiune și mai mult potențial exploziv decât și-ar fi imaginat. La începutul anilor ’40, „chestiunea evreiască” nu devenise încă subiectul aprins de dezbatere al anilor de după război. De altfel, atacurile la adresa lui au venit doar după încheierea războiului, când bilanțul Holocaustului a transformat radical perspectiva istorică, răsturnând modalitățile de raportare la una din cele două mari tragedii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
înșivă nu faceți parte din acea categorie, dar dacă printre prietenii dumneavoastră există un impuls de a porni o vânătoare de vrăjitoare împotriva antisemiților, spuneți-le să caute nu în rândul celor care numesc un evreu evreu, care au personaje evreiești în cărțile lor deoarece există mulți evrei în viața lor, cu toții interesanți și cu toții deosebiți, unii nobili, alții mai degrabă ticăloși - ca toți oamenii -, ci să-și caute dușmanii printre brute (le pot recunoaște ușor) și printre snobii care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu crearea statului Israel, Stalin s-a Îndreptat În anii de după război spre o atitudine antisemită, căreia i-au căzut victime, mai Întâi, evreii din URSS (asasinarea, În ianuarie 1948, a lui Solomon M. Mihoels, fostul președinte al Comitetului Antifascist Evreiesc, creat În 1941, În URSS), apoi, la Începutul anilor ’50, și În țările-satelite (procesul Slánský la Praga, În noiembrie 1952, unde actul de acuzare preciza că 11 dintre cei 14 acuzați erau de origine evreiască). Dizgrația Anei Pauker s-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fostul președinte al Comitetului Antifascist Evreiesc, creat În 1941, În URSS), apoi, la Începutul anilor ’50, și În țările-satelite (procesul Slánský la Praga, În noiembrie 1952, unde actul de acuzare preciza că 11 dintre cei 14 acuzați erau de origine evreiască). Dizgrația Anei Pauker s-a Înscris și ea În șirul de acțiuni antisemite inițiate de Stalin și care au culminat cu afacerea așa-zișilor „medici asasini”, În majoritate evrei (personalități de marcă ale lumii medicale, ei erau acuzați de a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
al CC al PCUS), Nikolai șutov și Semion Katelineț. Sovieticii doreau ca În România să aibă loc o epurare după un scenariu similar cu epurarea lui Slánský În Cehoslovacia. Miza lui Dej a fost permanent obținerea puterii absolute, iar originea evreiască a celor doi rivali (Pauker și Luca) a fost un argument pe care l-a folosit În fața lui Stalin. Primul dintre „deviatori” care a fost ținta atacurilor a fost Vasile Luca. La Plenara CC din 29 februarie - 1 martie 1952
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a se folosi de politica antisemită inițiată de Stalin după 1951, pentru a-și consolida controlul asupra PCR. În plus, noțiunea de partid totalitar nu permitea existența mai multor lideri la vârf. Faptul că, În conducerea PCR, comuniștii de origine evreiască (Iosif Chișinevschi, Leonte Răutu) au continuat să aibă poziții-cheie chiar și În timpul verificării „deviaționiștilor de dreapta” arăta că epurarea „grupării Pauker-Luca-Georgescu” a fost rezultatul luptei pentru putere la vârful partidului, și nu o „purificare” etnică a partidului. Gheorghiu-Dej a știut
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv și patetic, de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei „metafizică” rasială sfârșește într-un brutal pogrom. O altă epocă totalitară va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
directorul Editurii Delafras, Petre C. Georgescu-Delafras (mai interesante, între ele: Românizarea întreprinderilor de editură și librărie, Este comunismul viabil?, Crima de a fi editor-cenzura legionară etc.). Tot el semnează fragmente din lucrările Tari și slabi, Cum am cucerit viața, Problema evreiască în România, Omul de mâine ori este protagonistul unor polemici cu G.M. Vlădescu și Mircea Damian. Mai semnează articole N. Mihăescu și Al. Carussi. Revista devine și organ al recent înființatei Asociații a Editorilor Români, avându-l ca președinte pe
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
Past and Future (În colab.), 1999, Stalinism for All Seasons, 2003, Marele Șoc (În colab.), 2004, Scopul și mijloacele, 2004. Lucrează la două volume despre lecțiile politice ale secolului XX, Diavolul În istorie și Două surori: comunismul, antifascismul și identitățile evreiești. Mircea Mihăieș (n. 1 ianuarie 1954). Profesor de literatură engleză și americană la Universitatea de Vest din Timișoara. Redactor-șef al revistei Orizont. Autor al volumelor: De veghe În oglindă, 1989, Cartea eșecurilor. Eseu despre rescriere, 1990, Femeia În roșu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de Înaltă ținută culturală americană, În revistele The New Republic și The New York Review of Books, Între două personalități precum Leon Wieseltier și Tony Judt. Nu numai că sunt evrei - Tony Judt mărturisește public că Își trimite băieții la școala evreiască, a Îmbrățișat sionismul de stânga În tinerețe, iar Leon Wieseltier este... Mircea Mihăieș: ... specialist În filosofie medievală iudaică! Vladimir Tismăneanu: Iată două puncte de vedere absolut opuse! Ce Înseamnă evreii? Evrei sunt și Philip Roth, și Bernard Malamud, și Paul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Începutul războiului din Irak, i-a vizitat pe Saddam Hussein și pe Gaddafi, a continuat să susțină cele mai veninoase poziții prin implicație antisemite, a continuat să participe la tot felul de meciuri simbolice În care a ironizat liderii comunității evreiești din Austria. Conceptual, aș spune că se dovedește lipsa de credibilitate a convertirilor oportuniste. Dacă e să mă exprim o secundă mai puțin conceptual, aș spune că „lupul Își schimbă părul...”. Mircea Mihăieș: În politică rareori există Drumul Damascului. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
văd Însă ca În cazul lui Vadim Tudor să se fi produs nimic ideologic care să sugereze Învățare politică. Dacă ar fi renunțat cu adevărat la viziunile sale conspiraționiste, care demonizează poporul evreu sau foarte multe personalități de orgine etnică evreiască, probabil că dovada clară a acestui gest ar fi fost să declare public: „Da, aș fi putut să angajez o firmă de relații publice din Israel, am o relație cordială cu domnul Ayal, Îl apreciez, Îmi este confrate, dar pentru
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de dezlănțuirile de antisemitism ale lui Vadim Tudor, de conflictul pe față pe care Îl are cu Michael Guest, ambasadorul Statelor Unite. Au existat și alte episoade care nu pot să nu trimită la epoci revolute: simboluri naziste pe pereții Teatrului Evreiesc din București, lucruri care taie cumva din bucuria pe care au avut-o românii În această perioadă - faptul că am fost acceptați aproape fără rezerve ca parte a planurilor de dezvoltare a Europei. Ele trebuie menționate nu neapărat pentru că vrem
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]