2,253 matches
-
Australia; 65. Dan C. Mihăilescu, scriitor, pentru promovarea și punerea în valoare a operei eminesciene; 66. Mihai Mihăieș, eseist și cercetător, pentru contribuția la editarea corespondentei inedite dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle; 67. Marin Mincu, critic și istoric literar, exeget eminescian, pentru critică asupra operei eminesciene și promovarea acesteia în spațiul italian; 68. Pavel Mocanu, traducător al volumului "Primavera Romena"; 69. Jose Jer-nimo Moscardo de Souza, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Braziliei la București, promotor al operei eminesciene; 70. George
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
în 1593, Cronica lui Zilot Românul, fragmente din Evangheliarul lui Radu de la Mănicești, din scrierile lui Anonymus Lugoshiensis, din operele lui Varlaam, Dosoftei și Miron Costin, din Divanul lui D. Cantemir ș.a. Astfel, prin această activitate laborioasă de editor și exeget al vechilor texte românești, Hasdeu a realizat nu numai o bază documentară de mare interes pentru istoria națională, ci și o competentă referință interpretativă, însumând și multe ipoteze noi, care și-au probat valabilitatea prin rezultatele cercetărilor ulterioare.
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca DoamneiPiatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, OituzBacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
feseniști. Din păcate, până la Nenea Iancu nu se mai ridică nimeni: toată lumea coboară. Și, de aceea, ar fi foarte bine să mai lăsăm odată comedia asta care începe să devină un pericol public și să ne-ntoarcem la ce spunea exegetul lui Caragiale, care - sărbătorit fiind - nu-și revendica alt merit decât că a rezistat (fizic) până la acea dată. Rezistență nu atât de lipsită de importanță pe cât ar putea să ni se pară. Nu numai în cazul decanului de vârstă al
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
interogativ-filosofard, captînd strigătul ființei; de unde si sentimentul acut dramatic al vieții.[...] Rămîne însă un mister de ce poetul de la Chișinău întîrzie a fi recuperat pentru literatura română, acolo unde, indiscutabil, intră în prima linie valorică. Să fie de vină doar miopia exegeților? Adrian Dinu Rachieru VASILE TĂRÂȚEANU (CERNĂUȚI) Poet, publicist, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Știință și Arte, deputat în Consiliul Regional Cernăuți din partea populației raionului Herța (n.27 septembrie 1945, satul Sinăuții-de-Jos, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuți. Studii: Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
tatălui ei și pe toți care erau la dânsa, Iosua i-a lăsat în viață și trăiește ea în mijlocul lui Israel până în ziua de astăzi, pentru că a ascuns iscoadele, care fuseseră trimise de Iosua să iscodească Ierihonul. (Iosua, 6:25). Exegeții au interpretat-o pe Rahab drept o femeie străină, o prostituată care are un rol strategic în cucerirea Pământului Făgăduit. Ea este instrumentul cuceririi Ierihonului. Este curajoasă, își riscă viața, trădează, pentru a supraviețui. Ea este interpretată și ca desfrânata
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Se spune că Solomon ar fi avut 700 de soții, 300 de concubine și mulți copii. Totuși, trei copii sunt cunoscuți: Roboam și fiicele Basemat și Tafat. Lui Solomon i se atribuie capodopere literare ale Bibliei: Pildele, Cântarea Cântărilor. Unii exegeți îi atribuie și Eccleziastul. În somn i-a apărut lui Solomon Dumnezeu care l-a întrebat ce ar vrea să primească. Solomon a cerut o inimă înțeleaptă și pricepută, pentru a judeca poporul cu dreptate. Mândru de el că nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o eremită, o predicatoare și ar fi locuit într-o peșteră în Sainte Baume, că apostolatul său s-ar fi încheiat în Efes. Evangheliile gnostice aduc imagini diferite lui Iisus și Mariei Magdalena, comparativ cu cele din evangheliile canonice. Unii exegeți cred că nunta de la Cana Galileei ar fi fost nunta lui Iisus cu Maria Magdalena, că ea ar fi avut un statut privilegiat între apostoli, ceea ce ar fi stârnit invidia și protestul lui Petru. Ei pun la îndoială celibatul lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spiritualei lyoneze i s-au atribuit relații cu oaspeții salonului și cu alte somități ale vremii. Moraliștii au etichetat-o drept femeie ușoară, reformatorul religios, Jean de Calvin, a numit-o plebeia meretrix, târfă de rând. Este adevărat că unii exegeți i-au pus la îndoială existența ca poetă, acceptând-o doar ca și curtezană. Publicarea volumului Opere, al Louisei Labé în 1555, de către editorul ce tipărise pe poetul renascentist Petrarca, a avut răsunet. Au fost apreciate sonetele ei în stil
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
precizare: prin artă populară se înțelege creația oamenilor neșcoliți în dome- niu, dar care, împinși de necesități și de talent, fac lucrări artistice, deloc inferioare, dacă e să le judecam după rigorile generale și fun- damentale ale artei. Câte unii exegeți mai fac mofturi și pun pe raf- turi diferite opera artistului profesionist și pe cea a artistului popular. Într-un fel, sau în mai multe feluri, judecata lor este dreaptă. Numai că am și eu dreptatea mea. Care mă îndeamnă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
aprecierea acestuia în ceea ce privește un oarecare românism exclusivist al lui Steinhardt, care la un moment dat, în dialogul la distanță cu Zaharia Sângeorzan vorbește de "puritate etnică" și de "sluțenii și defecte" pe care le-am fi luat "de la celelalte neamuri". Exegetul lui Steinhardt consideră că acesta "e adeptul acelei comunități care s-ar afla în interferență cu Mitteleuropa". În ceea ce privește încălcarea normelor "politicaly corectness"-ului de către Steinhardt, într-un pasaj din Jurnal în care vorbește de rasism cu referire directă la țigani
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în ultimii ani, pe tema naționalismului. Ziariști, politologi, scriitori, istorici, filozofi s-au rostit asupra ei cu o stăruință semnificativă, reactualizînd un set de probleme și idei moștenite din secolul XIX. Un straniu contratimp, deja pus în lumină de un exeget, pare a bloca încă spiritele: "Pe cînd Occidentul se adîncește progresiv în teoria și practica postmodernității, România continuă să dezbată punct cu punct ordinea de zi formulată la 1848, ca și cum un secol și jumătate de experiență istorică nu ar fi
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Adam și acesta le-a dat nume5, în fine, după ce 1-a adormit, Iahve a luat una din coastele bărbatului și a făurit o femeie, care a primit numele de Eva (ebr. hawwâh, cuvânt solidar etimologic cu termenul desemnând "viață"). Exegeții au remarcat că povestirea iahvistă, mai simplă, opune, nu "haosul" acvatic lumii "formelor", ci deșertul și seceta, vieții și vegetației. Pare deci plauzibil că acest mit de origine să fi luat naștere într-o zonă deșertică. În ce privește creația primului om
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să nu fi fost din ordinul lui Zeus" (v. 616-619). Această venerație pentru "tatăl olympienilor" explică raporturile lui Apollon cu ideea de ordine și de lege. În epoca clasică el reprezintă prin excelență aspectul legal al religiei. Platon îl numește "exegetul național" (patrios exegetes; Republica, IV, 427 b). El își comunică sfaturile prin oracolele de la Delii, și, la Atena și Sparta, prin acei exegetai ai săi; aceștia transmit și explică măsurile decise de zeu cu privire la liturghiile din temple și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
H. Riesenfeld, The resurrection în Ez. XXXVII, pp. 5 sq.; G. Widengren, Sakrales Konigtum, p. 46; H. Ringgren, La religion d'Israel, p. 261. Religia lui Israel în epoca regilor și a profeților 115. Iov, dreptul pus la încercare Un exeget considera că "întâlnirea dintre putere și bunătate rezumă felul în care Vechiul Testament îl concepe pe Dumnezeu"11. E îndoielnic ca toți cititorii Cărții lui Iov vor subscrie la această judecată. Povestea este de o tragică simplitate 12: e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și indicii false care să-l determine să creadă că universul acesta este mai real decât realul, critica literară trebuie să participe la acest joc al labirintului și să fie învingătoare, însă labirintul nu are niciodată o singură ieșire și exegetul este pus nu doar în situația de a oferi o cale către lumină, ci și în aceea de a reface arhitectura construcției, de a realiza o hartă a capcanelor, de a deschide camerele secrete. Direcțiile critice privesc fie relația operei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
succesul obținut de o nouă generație nu înseamnă ieșirea de pe scena literară a generației precedente, ci doar o altă modalitate de raportare la univers și de filtrare a acestuia în spațiul literaturii 19. Rețineri față de folosirea termenului formulează însă destui exegeți, astfel Mihai Zamfir amintește că, dincolo de discuțiile interminabile pe marginea conceptului de generație, termenul s-a dovedit util în desemnarea unor grupări care s-au remarcat în perimetrul literaturii tocmai prin personalitățile deosebite ale unor scriitori. În diacronie, contează până la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sociale, de mentalități care constituie spiritul epocii respective, existența unui context, al unui cadru de afirmare comun. Bineînțeles că, în pofida negărilor, acest cadru comun impune și o serie de trăsături care îi apropie pe scriitorii acelei perioade. Trăsăturile pe care exegeții le-au considerat definitorii pentru delimitarea unei generații sunt, de multe ori, suficient de relevante atât timp cât se înțelege că ele nu trebuie absolutizate. E motivul pentru care chiar Thibaudet sublinia caracterul eclectic al unei generații, care presupune divergențe de opinii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu realismul rus (și cu "programul Marxian"), după cum a reamintit Steffens. Ca evreu rus care a imigrat în Statele Unite în 1882, acesta a venit în noua țară cu o perspectivă unică pentru experiența de imigrant. Potrivit lui Moses Rischin, unul dintre exegeții lui, responsabil în mare parte pentru identificarea și recuperarea povestirilor lui Cahan din ziarul Commercial Advertiser și alte publicații, acesta "s-a străduit să creeze o punte de legătură între două lumi scindate: Lumea Veche a americanilor băștinași și Lumea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Se știe doar că i-a fost atribuită lui Pete Hammil, care a practicat ceva timp noul jurnalism și care la jumătatea anilor '60 ai secolului al XX-lea a încercat să caracterizeze noile tendințe jurnalistice (Zavarzadeh 63). După cum remarca exegetul John J. Pauly, "Noul Jurnalism submina în mod consecvent relațiile tratate superficial (Politics 11-12)". Aceste relații se reflectau în modul în care americanii negociau probleme litigioase precum războiul din Vietnam, cultura drogurilor sau valorile clasei mijlocii. Spre exemplu, Capote și-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în căutarea brutei simbolice și au încercat, în felul lor și în funcție de posibilitățile lor, să facă pace cu aceasta. Astfel, în loc să fie un început, noul jurnalism ținea de o formă îndelung practicată. Ceea ce diferă la noul jurnalism este faptul că exegeții au început să îl ia în serios odată cu apariția în scenă în anii '60 ai secolului al XX-lea a unor reporteri precum Gay Talese, Truman Capote, Joan Didion și mulți alții. Și totuși, în ciuda eforturilor de amploare ale exegeților
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
exegeții au început să îl ia în serios odată cu apariția în scenă în anii '60 ai secolului al XX-lea a unor reporteri precum Gay Talese, Truman Capote, Joan Didion și mulți alții. Și totuși, în ciuda eforturilor de amploare ale exegeților, chiar și la începutul secolului al XXI-lea, istoria jurnalismului literar a reușit să treacă neobservată de majoritatea criticilor. De fapt Talese, Capote, Didion și alții aparțin unei tradiții îndelungate și respectate, ce poate fi trasată sub diferite forme cel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dans une farce grave" [Nana, p.147]. Zola pătrunde în culisele actrițelor de meserie și ale virtuții, descoperind contrastul între aparentă și esență lor, ipocrizia persoanelor "comme îl faut", si simulacrele ieftine ale actrițelor. Henri Mitterand [Zola, 1990, p.36-37], exeget consacrat al operei lui Zola, îl compară pe scriitor cu un regizor, constatând că unitatea de decupare la Zola nu este evenimentul, ci gestul, vorbirea; spațiul global este înlocuit prin aspectele sale succesive, localizării abstracte a acțiunii autorul substituindu-i
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cortina de fier” instalată după încheierea celui de-al doilea război mondial, la care lucrase, lucru deja uitat, și Winston Churchill, dar din neatenție și nepăsare față de o bună parte a Europei, lăsase sforile cortinei în mâinile lui Stalin. Ideologi, exegeți și istorici, care bătuseră din palme după cortina trasă de Stalin, vin acum să acrediteze ideea că deosebirea dintre vestul și estul Europei ține exclusiv de perioada de 45 de ani, cât timp o bună parte din Europa abandonată a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
decât dacă e Învins răul, iar acesta nu poate fi Înlăturat decât renunțând la satisfacții facile. Balada „Zburătorul” a fost publicată mai Întâi cu titlul „Baladă. Zburătorul” În „Curierul românesc”, la 4 februarie, 1844, apoi În „Curierul de ambe sexe”. Exegeții au numit-o ,,Zburătorul”, iar Al. Piru o numește Într-un studiu Închinat lui I. H. Rădulescu, ,,Sburătorul”. Ceea ce este de remarcat e faptul că limba practicată de autor În textul poetic nu a fost alterată de concepțiile sale lingvistice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]