2,392 matches
-
372 Ion BELDEANU Tragedia lui Eminescu văzută de Theodor Codreanu 375 Ioan ȚICALO M. Eminescu și Th. Codreanu 377 ÎN OGLINZILE LUI VICTOR TELEUCĂ, CHIȘINĂU, EDITURA UNIVERSUL, 2012 Andrei ȚURCANU Victor Teleucă dincolo de vremuri 380 Ion CIOCANU În așteptarea unei exegeze propriu-zise 382 Emilian MARCU Vitrina cărților [Theodor Codreanu, "Valori din două veacuri"] 3865 VALORI DIN DOUĂ VEACURI, GALAȚI, EDITURA AXIS LIBRI, 2012 Emilian MARCU Vitrina cărților [Theodor Codreanu, "Valori din două veacuri"] 386 BASARABIA EMINESCIANĂ, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2013 Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu Dialectica stilului, 1984), Marin Tarangul (Intrarea în infinit sau Dimensiunea Eminescu, 1992). 4 Pseudonim folosit de eminescologul Nicolae Georgescu 5 Titlu denaturat de editură, restabilit în ediția de la Chișinău: Complexul Bacovia. 6 Afirmație care nu se arată astfel în exegeza lui Th. Codreanu. 7 Opiniile lui Edgar Papu par a se referi la zilele noastre, deși aceste rânduri au fost scrise cu aproape șaptesprezece ani în urmă! 8 Perechea adjectivală vierean-viereană este, totuși, familiară exegezei... vierene. 9 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu se arată astfel în exegeza lui Th. Codreanu. 7 Opiniile lui Edgar Papu par a se referi la zilele noastre, deși aceste rânduri au fost scrise cu aproape șaptesprezece ani în urmă! 8 Perechea adjectivală vierean-viereană este, totuși, familiară exegezei... vierene. 9 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, trad. rom la Ed. Polirom, Iași, 1999, p. 53. Apud Th.C., op. cit., p. 216 (n.ed., L.C.). 10 Radu Enescu, Despre postmodernism după sau dincolo, în "Familia", nr. 1/1988. 11 I.B. Lefter, Postmodernism. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cultură hispano-ronianică, deschisă influențelor străine și cu precădere bizantine, al cărei reprezentant principal este Isidor, succesor al fratelui săi Leandru în funcția de arhiepiscop al orașului în 604 și restaurator al studiilor în Peninsula Iberică. Scrierile sale de teologie, de exegeză, geografie, numerologie creștină, de știință a limbajului și istorie (Marea Cronică, Istoria Goților, a Vandalilor și Suevilor) și în primul rînd Etimologiile sale nu aduc nimic cu adevărat nou gîndirii, dar constituie o vastă enciclopedic a cunoașterii medievale, compilată cu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza - folosind metafora geometriei tridimensionale utilizată de Blaga - și în alte spații românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a extrage coordonatele definitorii ale avangardei reflecției ideologice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rețetă. Dacă ți-o însușești, nu mai trebuie decât să o aplici. În momentul în care își atinge scopul, practica filozofiei, înțeleasă ca „medicină a sufletului“, se auto-suspendă. Filozofia, spun stoicii, nu trebuie să fie nici teorie pură, nici trudnică exegeză de text. Ea trebuie să producă un îndreptar, o „tehnică“ a optimei viețuiri. Odată ce ai tehnica, nu mai e nevoie să filozofezi, pentru că nu mai e nimic de căutat. Or creștinismul recuperează tocmai prestigiul căutării. Și al aventurii individuale. El
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
spune că scrisul tău nu e doar al tău. Și e cu atât mai puțin al tău, cu cât e mai izbutit. Veselul Caragiale Ca orice mare autor, Caragiale sfârșește prin a nu mai putea fi citit din cauza abuzului de exegeză. Fiecare istoric sau critic literar, fiecare regizor de teatru sau film, fiecare condeier, profesionist sau de ocazie, îl dublează pe scriitorul Caragiale cu un Caragiale privat, reamenajat după gustul, obsesiile, idiosin craziile și „creativitatea“ proprie. Toți se simt în posesia
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 18 (80) * CUBLEȘAN, Constantin, Eminescu în exegeze critice, Iași: Junimea, 2014, 326 p. Eminesciana. Serie nouă; 19 (81) * DORIAN Gellu, IORDACHE Emil, Pașii poetului, Iași: Junimea, 2014, 326 p. Eminesciana. Serie nouă; 20 (82) * VULTURESCU, George, Complexul Ghilgameș, Iași, Junimea, 2015, 194 p. Eminesciana. Serie nouă; 21
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
rezistase, ceilalți eram divorțați. În ce mă privește, inconștient am adoptat altă credință a lumii rurale: unui copil nu-i poți înlocui tatăl. Cum să visezi la cercetare? În România exista un singur gânditor - liderul partidului. Puteai publica elogii și exegeze ale ,,gândirii sale creatoare". Norma de profesor însemna, în primii trei ani, planuri de lecție pentru fiecare oră. În această rutină a muncii de la clasă și a redactării scrise a obiectivelor, metodelor și conținuturile a ceea urma să predai și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din acest capitol va argumenta ideea că teoria fluxului orizontal al modei (trickle-across), formulată ca alternativă explicativă a mecanismului de propagare a modei, a susținut democratizarea consumului, dar nu a reușit să aibă un rol decisiv în sociologia modei. Multiplele exegeze asupra scrierilor lui Georg Simmel îl caracterizează drept o personalitate marcantă în fundamentarea științifică a disciplinei sociologice (D. Frisby, 1984/2004, xiv; R. Sassatelli, 2000, 42; S. Dungaciu, 2003, 18) și poate "sociologul clasic cel mai important" (D. Frisby, 1984
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la Georg Simmel (1904) sub denominația de "fluxul vertical al propagării modei" (teoria trickle- down), potrivit cărei moda se propagă pe verticală, de sus în jos, iar traseul acesteia descrie structura societății în care se manifestă. Totuși, în baza unor exegeze deja consacrate (D. Frisby, 1984/2004; S. Dungaciu, 2003; R. Sassattelli, 2000) cu privire la opera și viața lui Georg Simmel, precum și a direcțiilor de studiu generate în tradiția sociologică, consider că asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen a produs o direcție
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
justifice îndeajuns existența unei filosofări cu proprie identitate, în Răsărit. Precizări mai recente au venit să clarifice înțelesul folosinței termenului de filosofie în spațiul bizantin, reușindu-se într-o bună măsură să se iasă din fundătura interpretativă la care ajunsese exegeza clasică bizantină. În primul rând trebuie găsită raționalitatea sub care se justifică dubla atitudine a bizantinilor față de filosofie: respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită de Nikos Matsoukas, care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la platonismul mijlociu sau neopitagorismul ce renăscuseră cu două secole înainte de Plotin, ca și în mediile gnostice contemporane cu acesta, dar fără a se afirma o valoare privilegiată a apofazei. În cazul lui Plotin, accentuarea valorii căii apofatice ține de exegeza pe care fondatorul neoplatonismului a făcut-o unor dialoguri ale lui Platon, de o importanță aparte fiind lectura făcută celei de a doua părți din Parmenide. Un caz interesant pentru istoria ideilor, o înțelegere greșită a pasajelor din dialogul lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de a doua părți din Parmenide. Un caz interesant pentru istoria ideilor, o înțelegere greșită a pasajelor din dialogul lui Platon a dus la o interpretare fantezistă a intențiilor Maestrului, având rezultate cu totul remarcabile. Plotin face în perspectiva acestei exegeze aserțiuni despre suprema transcendență și incognoscibilitate a primului principiu al realității, uneori plasând-o dincolo de ființa reală (Formele platoniciene) și de mintea divină care a creat universul. Cu toate că cercetarea căilor de cunoaștere își împrumută termenii și caracteristicile generale din filosofia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cale de a răspunde la întrebările vremii. In fond, pentru bizantini, clasicii greci nu fuseseră niciodată cu totul abandonați, ceea ce făcea diferența în aceste veacuri de apogeu cultural era o reluare a lecturii clasicilor cu filtre exegetice de alt gen. Exegeza clasicilor era un exercițiu absolut obligatoriu pentru oricine dorea să devină un om cu adevărat instruit, însă în acest exercițiu bizantinul își găsea un teren pentru nuanțarea problemelor care îl chinuiau. In acest mediu intelectual și spiritual are loc o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fiind înțelegerea semnelor pe care suprafața abisului o pune în raza privirii. Însă un alt aspect al acestei interpretări a naturii secunde pe care omul a dobândit-o în istoria sa terestră se dovedește a fi de o semnificație aparte. Exegeza bizantină, de la Ioan Hrisostom încoace, a văzut că mai trebuie descoperită o dimensiune a noii relații care s-a stabilit între om și lume în urma căderii. Omul se găsește într-un nou raport cu materialitatea, într-o relație improprie și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu adevărat impresionant acest caracter compact pe care l-a câștigat cultura bizantină prin neîncetatul apel la Tradiție, ca o constantă revendicare a unui anumit program și ideal spiritual. Este și motivul pentru care majoritatea literaturii neopatristice, ca și a exegezei contemporane asupra spațiului răsăritean al Europei își permit o interpretare a fenomenului spiritual bizantin dintr-o perspectivă generală și unificatoare. Rămân însă o seamă de riscuri, legate în special de pericolul suprapunerii și amestecului atitudinilor noastre mentale cu cele ale
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sau italieni, fără megalomanii locale ridicule, dar și fără complexe de inferioritate paralizante”1. Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, în pofida diferențierilor de structură temperamentală, de putere expresivă și a rezultatelor concrete în planul exegezei critice, merg umăr la umăr în considerarea operei din unghi estetic, bizuindu-se pe o vastă cultură, pe bun gust și intuiție, probând o exemplară „transparență” (maiorescianăă față de literatura ce se făurea sub ochii lor, respingând hotărât nonvalorile. Ei tind
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literaturii curente, în genul lui Pompiliu Constantinescu, aplicând perspectiva istoristă asupra clasicilor, reevaluându-i spectaculos, în maniera lui Șerban Cioculescu. Deși este foarte greu, dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în pragul faptei; ocolul spre a vedea cum voi începe este o ezitație și sunt mai obosit înainte de a mă sforța”1. (subl. n.Ă. Ezitările sunt repede depășite și exegeza înaintează energic spre miezul incandescent al operei. După minuțioase analize, după evaluări atente, după descifrări laborioase ale universului poetic arghezian - excurs temerar, nu lipsit de grele obstacole și de aproximații și judecăți sceptic-relativiste, după acumulări exegetice lente, născute din confruntarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere superioară întreaga desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
scrie în 1935. Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: „Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător.”1 Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență, „simplă rezumare”. Relevându-i lui Călinescu „temperamentul său critic deosebit de interesant”, „resursele excepționale de scriitor”, munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea volumelor II
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
resursele excepționale de scriitor”, munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea volumelor II și III. Peste 30 de ani, în studiul Eminescu văzut de G. Călinescu, criticul nostru traversează cu o privire cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urbanacademici. Rândurile conclusive sunt înalta probatoare: „...imaginea critică pe care a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]