1,949 matches
-
centrul căreia broșează cifra regelui Carol I (doi C adosați și intercalați în care este înscrisă cifra romană I). În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * BRAȘOV. Semnificația elementelor însumate a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
Medalia „Mihai Eminescu”. se conferă pentru: Medalia „Nicolae Testemițanu” se confecționează din tombac patinat în formă de cerc, cu diametrul de 30 mm, având în centru efigia în relief a chipului lui Nicolae Testemițanu. În partea superioară a medaliei, în exergă este imprimată în relief inscripția „Nicolae Testemițanu”. Medalia se fixează cu un inel de o baretă, acoperită cu o panglică albă de moar, cu lățimea de 30 mm, având dungi simetrice de culoare albastră, roșie și verde și la mijloc
Medalia „Nicolae Testemițanu” () [Corola-website/Science/334408_a_335737]
-
monedelor veritabile cu valori exprimate în euro. În stânga este gravată valoarea nominală, , iar în dreapta valoarea de ; denumirea țării emitente, , este gravată în partea de jos a hărții Europei; câte o ramură de măslin încadrează, în stânga și în dreapta, milesimul , aflat în exergă. Pe centrul reversului monedei este gravat portretul domnitorului Vlad Țepeș, iar circular, în stânga textul și în dreapta . <br>Moneda nu a avut putere de circulație. O altă monedă de probă, de data aceasta cu valoarea nominală de 2 euro, a fost
Monede euro românești () [Corola-website/Science/308143_a_309472]
-
din Anglia. A început să fie emisă începând din 1824. Medalia reproduce imaginea telescopului de 40 de picioare construit de astronomul William Herschel. Circular, în partea de sus este gravat textul latin (în traducere: „Tot ce strălucește trebuie observat”). În exerga medaliei este gravat numele laureatului și anul atribuirii. La început, se întâmpla adesea ca mai multe medalii să fie decernate în același an, dar începând din 1833, s-a hotărât să nu se mai atribuie decât câte o singură medalie
Medalia de Aur a Royal Astronomical Society () [Corola-website/Science/333070_a_334399]
-
în anul 324, tezaurul de război al adversarului său Licinius, apoi, în 331, prin confiscarea metalelor prețioase păstrate în templele păgâne romane. Standardul de greutate stabilit la 1/72 dintr-o libră romană se poate vedea pe aversul monedei, în exergă, alături de prescurtarea monetăriei, prin literele OB care în grecește desemnează cifra 72 (a 72-a partte dintr-o libră romană). Prin urmare pe un solidus bătut în capitală se poate distinge în exergă legenda CONOB (CON - de la Constantinopol, OB - 72
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
se poate vedea pe aversul monedei, în exergă, alături de prescurtarea monetăriei, prin literele OB care în grecește desemnează cifra 72 (a 72-a partte dintr-o libră romană). Prin urmare pe un solidus bătut în capitală se poate distinge în exergă legenda CONOB (CON - de la Constantinopol, OB - 72 - standardul de greutate). Totodată literele OB desemnează și prescurtarea de la obryziacum - purificat, ceea ce sublinia noua monedă față de vechiul aureus roman. În sfârșit, pentru realimentarea stocului său de aur, într-un mod mai regulat
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
succesorii săi, Valentinienii. În anul 368, Valentinian I și Valens întăresc valoarea "solidus"-ului impunând trecerea titlului în metal prețios de la 95% la peste 99%, garantat prin sigla "OB" (pentru "obryziacus", adică aur pur, de 24 k), pe reversul monedelor, exergă. Sub Teodosiu I, crearea monedei "semissis" (1/2 dintr-un solidus) și mai ales a "tremissis" (1/3 dintr-un solidus), acesta din urmă având greutatea de 1,5 g (de aur), emise din abundență, face aurul mult mai accesibil
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
din 20 martie 1774. Pe toate aceste documente în care apare păunul se poate vedea inscripția: „"Pecetea târgului Botaș"”. În 1780, Sfântul Gheorghe apare pentru întâia oară pe stema târgului moldav într-o jalbă, iar în motto-ul încadrată în exergă lămurește noua situație: „"PECETEA TÂRGULUI BOTOȘAN[I] AFIEROSIT LA S[FÂN]T[UL] GHEO[R]GHIE 1780"”. Această schimbare a apărut datorită desființări instituției șoltuzului și a faptului că pecetea târgului va fi aplicată de epitropul Bisericii Sfântul Gheorghe, stolnicul
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
lama orientată spre dreapta. Scutul modern francez era timbrat de o coroană ce semăna cu o coadă răsfirată de păun, iar în partea de jos este trecut 1832. Acesta era susținut de doi delfini afrontați și este înconjurată de o exergă în care este trecută legenda: „"PECETE SFATULUI MUNIȚIPAL DE BOTOȘENI"”. Din acest moment coasa devine, pe lângă simbol al orașului, simbol al întregului județ Botoșani.
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
argint, compusă din fascicole de raze multiplicate și ordonate într-un pătrat imaginar cu laturile ușor convexe. Crucea este încărcată cu un medalion rotund avînd în câmp roșu, în relief, efigia simbolică a domnului țării ecvestru, de aur, iar în exergă, între două cercuri liniare de același metal, pe email alb, legenda cu litere capitale, de asemenea de aur: sus „Bogdan”, jos „Întemeietorul”, segmentele inscripției fiind separate de câte trei fianite pe flancurile drept și stâng. Diametrul ordinului este de 45
Ordinul „Bogdan Întemeietorul” () [Corola-website/Science/334401_a_335730]
-
Buc. 28 dec.1918" - se înțelege că a fost expediată de către I.G.Duca din capitala României, lui D.Drăghicescu la Paris, 11 rue d'Astorg. Timbrul folosit este însă francez, iar pe cele două ștampile ale poștei e trecută în exergă "rue de La Boëtie", o stradă aflată în centrul orașului de pe Sena. Pe plic fusese inițial scrisă adresa "103 Rue La Boëtie", după care ea a fost ștearsă cu o linie roșie orizontală. De observat, de asemenea, un fapt legat de
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
acesta grav stăruie și în afirmările cărora li s-a devotat pictorul Paul Gherasim, atunci când a simțit nevoia, unui tipar active de solidaritate, între el și alți pictori, afini prin cuget și atitudine. Numele Grupului Prolog, ce figurează și în exerga actualei expoziții personale, deschisă la Muzeul Palatelor Brâncovenești Mogoșoaia, nu are o îndreptățire de tehnicism estetic, nu se revendică de la analogii din istoria spectacolului - cutare parte precedând intrarea Corului, la antici, ori articulând uvertura și primul act, în partiturile tragediei
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
de oțel, a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului). Legea descrie Stema României astfel: Tot potrivit aceleiași legi, sigiliul statului este însemnul suveranității naționale, el garantând autenticitatea actelor statului. Pe sigiliul statului este reprezentata stema țării, cu „ROMÂNIA”, în exergă, în partea inferioară. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România. În Țara Românească și Moldova stemele districtuale au apărut începând cu secolul al XVIII-lea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de Justiție din București", sculptată de Louis Stelmans. Medalia, în două variante, una din bronz patinat și alta din alamă argintată, ambele cu diametrul de 6 cm, prezintă pe avers bustul spre stânga al regelui Carol I și legenda, în exergă: „CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe revers este modelată personificarea Justiției, un personaj feminin, așezat pe un tron, cu spadă în mâna dreaptă (simbol al păzirii legilor) și un volum deschis pe care este gravată o făclie și pe care
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
a artistului gânditor. Așa încât toți cei care doresc moartea eminescianismului (și cât de tristă și meschină este lista de nume, și opuscule dușmănoase modelului Eminescu) se văd grav desmințiți de admirabila carte a lui Codreanu care ar putea pune în exergă "capul de zeu tânăr" al poetului, cum numea Iorga capul celui "veșnic tânăr". Prefață la ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, 1999 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă Obsesia depășirii condiției noastre de națiune mică, de țară... balcanică, prizonieră a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar când e vorba de poeți religioși recunoscuți, precum Ioan Alexandru". Proba cea mai grăitoare în acest sens o constituie ciclul Doina din volumul Alte fragmente din Muzeon, carte închinată "Cu pietate Marelui Nostru Maestru Mihai Eminescu", cu notația din Exerga ce deschide volumul: "Eminescu-i Dumnezău/ iar eu mi-s Profetul său". Întoarcerea la eminescianism printr-o despărțire "sporitoare" (Noica) nu este pentru Cezar Ivănescu declarativă, ci esențială, mai ales pe linia arheului jignit, scos din istorie, ca și neamul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
București, Editura Humanitas, 1996, p. 181. își oferea, astfel, posibilitatea de a se prezenta ca dezrădăcinat și revoluționar, ca exilat de profesie și conștiință negativă a epocii sale. Disertația inaugurală care îi aducea tânărului Marx titlul de Privat-Docent purta în exergă un citat din Eschil: „Într-un cuvânt, urăsc toți zeii“102. Aceștia reprezentau, în opinia lui, societatea care reprimă toate impulsurile personale. Zeii sunt tot una cu părinții sau cu autoritatea - agenți consacrați ai coerciției 103. Iar ordinea este, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sunt, bineînțeles, capitale, întrucât ele validează, în ultimă instanță, cercetarea. Răspunsurile - nicidecum simple - depind de amintita „descriere densă” a contextului (mai precis, a habitusurilor culturale) în care se găsesc prinse „microsocietățile” cercetate, un context care lasă să se ghicească, în exergă, conturul întregii societăți. Postulatul implicit al acestei relații - curentă în antropologia culturală - este că „textul” unei acțiuni sociale (adică normele, regulile și principiile ce o guvernează) e inseparabil de „pretextul” ei, altfel spus, de sistemul de simboluri și semnificații comune
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pură fantezie, eliberată de tirania adecvării obligatorii la "realitate". Conștient probabil de inadecvarea celor două coduri estetice, el va recurge din capul locului la răsuflatul truc al manuscrisului găsit, datorită căruia perspectiva narativă se dedublează și capătă adâncime, ca în exergă, teatralizând discursul. Prin urmare, în nuvela ce deschide volumul (O dragoste florentină, republicată în 1912 cu un alt titlu: Crinul), există mai întâi un narator "implicat" ("actor"), pe nume Leon, și acesta relatează prietenului său (naratorului propriu-zis al "nuvelei") o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
jur ajung de nesuportat, amplificând ridicolul în zeci de oglinzi, Andrei părăsește în grabă sala, indignat și copleșit de tristețe. Episodul acesta cu rol de mise en abîme ne călăuzește direct spre inima textului, profilată în relief, ca-ntr-o exergă, deoarece tiparul teatral-melodramatic modelează deopotrivă psihologia personajului și poetica romanului lovinescian, pe fondul cenușiu al unor reflecții și digresiuni cu caracter reflexiv (am mai spus: de jurnal) care umplu spațiul dintre cele câteva nuclee epice și secvențe dialogate. În consecință
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care l-a condus studiul lui Nietzsche. Este oare o întâmplare că Nietzsche se deschide cu un citat din Anticristul, care corespunde exact încheierii Contribuțiilor? Acesta vorbește despre ultimul zeu, iar primul capitol din Nietzsche se deschide cu citatul în exergă: Aproape două milenii și nici un singur zeu nou!169. Sugestia provocatoare care ar putea deriva de aici este cea de a citi gândirea lui Heidegger ulterioară confruntării cu Nietzsche, așadar ultimul Heidegger, ca pe o tentativa deznădăjduită de a se
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop 1 Citatele în exergă îi aparțin lui Nicolás Gómez Dávila. 2 Nietzsche, Fr., Sämtliche Werke. Kritische Studienausgabe, Editura G. Colli e M. Montinari, 15 vol., de Gruyter/dtv, Berlin /München, 1988, vol. XII, p. 350. Pe parcursul cărții, versiunea românească a citatelor din operele netraduse
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Suceava. Nume proprii: Lazăr Piscu Mănăilă Marușca Mihăilă și Pițurcă nepoții lui Poiană Dan. Mireca Cozma Bușteanul Marcu Anușca Neacșa Costea Sărăcină Gavril Hubiș Nastasia Marina Vasco Iurie Serban 6986: Egumenul Putnei: Kir Iosif. 200 zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
à la lettre”. Este vorba de o formă de hybris care-i asociază dispo- zitivul unei viziuni deformatoare transferate tehnic unui procedeu care a devenit comun literaturii și picturii, ulte- rior și cinematografiei. Procedeul mise en abîme permite prezența în exergă, la nivelul detaliului a unui element-cheie pentru edificiul hermeneutic al compoziției. Acest detaliu poate fi devoalat numai în logica speculară pe care o pro- pune discret și subversiv deformarea optică pe care o induce reflectarea. Caracterul deformator al mise en
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
creăm din nimic!” este acela de a suporta ceea ce, În fulgerări ciudate, scurte, uneori teribile, Întrevedem din uriașul mister, fenomen, uragan, ce se cheamă viață!... Sau ființă! Am mai amintit acel citat din Nietzsche pe care l-am pus În exergă la romanul meu Îngerul de gips, apărut În ’73 și care trebuia, Într-un fel, să mă reabiliteze În ochii multora care, intoxicați de zvonuri, credeau ba că sunt Încă „fugit”, ba că sunt „nebun”: „Cât adevăr Îndrăznește, cât adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]