12,343 matches
-
gingașe, sensibile, pure, delicate, preocupată de modă și gastronomie, de decorațiuni interioare, de arta de a stăpâni codul bunelor maniere. Această nevoie de idilism corespunde cerințelor epocii, este o nevoie psihologică, dar reprezintă și o nevoie pragmatică, având la bază exigența contractului de lectură dintre publicul, care are un anumit orizont de așteptare și ziarul sau revista care au nevoie de cititori pentru a supraviețui. Publicistica interbelică promovează imaginea femeii idilice prin reviste adresate în primul rând publicului feminin, și nu
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
art. 79 alin. (1). În acest sens arată că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul legalității, care, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituțională a reținut că regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize
DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292950]
-
constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat, pentru că ar deveni standard de referință
DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292950]
-
militare, capabilități specifice, în special în cele care vizează capacitățile de comandă, control, comunicații, analiză, informație, supraveghere și recunoaștere. Industria națională de apărare trebuie să se adapteze, să producă la nivelul necesar în actualul context internațional și la nivelul de exigență al războiului modern. În egală măsură, industria națională de apărare trebuie să fie aptă să migreze rapid, prin resorturi interne planificate, către o industrie capabilă să susțină un eventual efort de apărare a teritoriului național în fața unui conflict pe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292185]
-
Legea nr. 165/2013, nefiind, așadar, justificată și o limitare a bazei de calcul prin raportare la care se stabilește întinderea acestora. Apreciază că reiterarea unor dispoziții legale asupra cărora instanța de contencios constituțional a efectuat deja o analiză întemeiată pe exigența egalității în drepturi a părților este de natură să încalce atât prevederile art. 16 din Constituție privind interzicerea discriminării, cât și, sub aspect procedural, art. 147 din Constituție, care instituie efectul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 9. Susține, de asemenea
DECIZIA nr. 385 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293039]
-
din Legea nr. 7/1996 rezultă că registratorului de carte funciară îi incumbă obligația - iar nu facultatea - de a verifica, alături de alte cerințe enunțate de textul legal, atât dacă înscrisul în baza căruia se solicită înscrierea în cartea funciară întrunește exigențele de formă prevăzute de lege, cât și dacă actul respectă alte prevederi stabilite prin legi speciale, „a căror verificare se află în competența registratorului“. ... 77. În continuarea raționamentului expus, cu referire la cea de-a doua chestiune supusă interpretării, reiese
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
Așa fiind, numai o recunoaștere a majorării punctajelor lunare în condiții similare, fără a distinge între încadrările anterioare în grupe de muncă, în procedura de stabilire/recalculare a cuantumului pensiei, este în acord cu voința legiuitorului și de natură să respecte exigențele de interpretare și de aplicare a legii“. (paragraful 111) 132. Așa fiind, nu se poate considera că prin asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ca fiind desfășurată în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, toate aceste persoane
DECIZIA nr. 89 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292786]
-
reținut că redeschiderea urmăririi penale este, sub sancțiunea nulității, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile. O astfel de abordare a fost desprinsă din necesitatea punerii de acord a instituției redeschiderii urmăririi penale cu exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, prin hotărârile din 22 mai 1998, 3 iunie 2003 și 4 august 2005, pronunțate în cauzele Vasilescu împotriva României, paragraful 41, Pantea împotriva României, paragraful
DECIZIA nr. 663 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299138]
-
imobilului expropriat și de accesul la despăgubirea aferentă. Se susține că normele legale criticate încalcă dispozițiile constituționale potrivit cărora exproprierea se poate face doar cu dreaptă și prealabilă despăgubire, iar privarea de proprietate se poate realiza doar cu îndeplinirea unor exigențe de proporționalitate. ... 7. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate se încalcă, de asemenea, interdicția generală a discriminării, având în vedere că se creează o diferență de regim juridic între persoanele expropriate în baza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză
DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299119]
-
a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a observat că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 21. În acest context, Curtea a reținut că situația creată prin pasivitatea legiuitorului în urma
DECIZIA nr. 589 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299238]
-
I privind familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sau în temeiul anexei nr. VIII privind familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“. ... 50. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie exigențelor mecanismului de unificare activat, deoarece nu urmărește, în realitate, o interpretare și dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie de încadrare și
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ci reprezintă, în realitate, o solicitare de calificare a raportului juridic dedus judecății, pentru a putea fi determinată norma aplicabilă în funcție de cadrul dedus judecății în concret. ... 55. O astfel de situație contravine exigențelor procedurii hotărârii prealabile, atât celor din reglementarea generală a art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și din cea specială instituită prin art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, mecanism procedural care impune ca sesizarea să
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 30. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Împrejurările expuse au caracter obiectiv, cuantificabil și se constituie în situații extraordinare, care impun urgent măsuri cu caracter excepțional, temporar și derogatoriu de la legea generală a salarizării, astfel că nu se poate reține încălcarea exigențelor cuprinse în art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 37. Curtea observă că, în lipsa unor elemente de noutate care să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția pronunțată prin deciziile anterior indicate și considerentele pe care aceasta se
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
intră sub efectul dispozițiilor anuale de plafonare, nefiind evidențiat niciun aspect de natură să justifice intervenția instanței supreme într-o procedură rezervată unor dezlegări în drept de principiu. ... 54. În consecință, sesizarea de față, cu ambele ei solicitări, nu întrunește exigențele procedurale ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a declanșa mecanismul unificării jurisprudențiale prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, lipsind o veritabilă chestiune de drept
DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299134]
-
de apărarea stabilității economice a statului român (a se vedea în acest sens Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplinește exigențele constituționale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. ... 24. În ceea ce privește susținerile privind discriminarea creată între persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcție de data acordării acestora, invocând jurisprudența
DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299197]
-
de motive, din perspectiva unei critici de natură extrinsecă a Legii nr. 165/2013, ci reliefează inadecvarea la realitatea faptică a duratei termenelor stabilite pentru soluționarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001. Or, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că exigențele de calitate a legii și cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relație cauzală. În schimb, între acestea există o relație funcțională, în sensul că expunerea de
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
În situația reglementată de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, condiționarea o reprezintă necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 și 34 din lege, termene în legătură cu care instanța de contencios constituțional a apreciat că se conformează exigențelor constituționale și convenționale (a se vedea, exemplificativ, și Decizia nr. 569 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1125 din 23 noiembrie 2020, paragrafele 20 și 21). ... 25. Totodată, instanța de control constituțional a
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 73. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția
DECIZIA nr. 145 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299162]
-
de prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. ... 24. În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că este, de asemenea, neîntemeiată. Aceasta, deoarece autorii excepției sunt nemulțumiți de creșterea exigențelor impuse candidaților pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc la instanțe și parchete, situație ce generează un dezavantaj celor care, sub imperiul legii vechi, ar fi putut beneficia de condiții mai facil de îndeplinit. Or, în jurisprudența sa, Curtea
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu există nicio prevedere constituțională și nici vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor de judecată să fie stabilit direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești. ... 15. Curtea de Apel Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că nicio prevedere constituțională și nici vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impun ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat direct prin lege, iar legiuitorul a prevăzut expres ca aceasta desemnare să se facă de către colegiile
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
și situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 26. Nu există nicio prevedere constituțională și nici vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie stabilit direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese rezultă că legiuitorul a acceptat ca un
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
cu alte cuvinte, prin lege. ... 28. Prin urmare, pentru argumentele de mai sus, Curtea a reținut că nu se poate susține încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 29. Totodată, prin Decizia nr. 758 din
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]