98,675 matches
-
am făcut cinci clase. La șaptesprezece ani am obținut diploma de bacalaureat. Dar în toate aceste examene problema era limba. Știam răspunsurile, dar îmi lipseau cuvintele. Așa că de fiecare dată ceream să fiu lăsată cu un dicționar. A fost o experiență. Dar o experiență pe care n-aș vrea să o retrăiesc: o dată a fost suficient. - Cred că în 68 sau 69 v-ați mutat, temporar, la Paris. Aveați ideea de a încerca să rămâneți acolo sau de la bun început v-
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
clase. La șaptesprezece ani am obținut diploma de bacalaureat. Dar în toate aceste examene problema era limba. Știam răspunsurile, dar îmi lipseau cuvintele. Așa că de fiecare dată ceream să fiu lăsată cu un dicționar. A fost o experiență. Dar o experiență pe care n-aș vrea să o retrăiesc: o dată a fost suficient. - Cred că în 68 sau 69 v-ați mutat, temporar, la Paris. Aveați ideea de a încerca să rămâneți acolo sau de la bun început v-ați spus că
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
semnal clasicizant, iar celălalt rezolvă, prin traseele compoziționale și prin cîteva accente puternice de modelaj, tensiunea și neliniștea romantică. Dacă prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
pe toți cei apropiați de 65 de ani. Dar, ca să încep cu sfârșitul, nu cumva tocmai în acest Consiliu care decide promovările își aveau locul "bătrânii" dascăli? Și oare la 62 de ani un medic trebuie trimis să plimbe cățelul? Experiența unor oameni este de neînlocuit. Să ne imaginăm că mari medici ca Burghele, Proca, Setlacec, Căruntu, Arseni, Andreoiu, Gherasim și alții ar fi dispărut din peisajul clinicilor la 62 de ani. Ministrul Sănătății ar trebui să reflecteze la această decapitare
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Arseni, Andreoiu, Gherasim și alții ar fi dispărut din peisajul clinicilor la 62 de ani. Ministrul Sănătății ar trebui să reflecteze la această decapitare profesională a sistemului pe care-l conduce. Nu-i dorim să ajungă să aibă nevoie de experiența vreuneia din somitățile medicinii noastre. Dar nu e deloc exclus să ajungă să aibă. Evident, îi rămâne șansa de a merge la Viena. Dar dacă nu va mai fi nimic peste câțiva ani? Și oare e normal să ne expatriem
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
sclipitorului spirit voltairian, pe cea a pozitivismului cu greoaie articulații caracteristic secolului al XIX-lea (o urmare a acestuia fiind psihanaliza), ca și nivelatoarea stihie marxizantă din veacul abia încheiat, ne putem apropia de înțelegerea artei ca mister particular, ca experiență specifică a unei transcendențe. Dincolo de delimitările sale formal-stilistice, orice creație înscrie năzuința sa spre infinit. Fatidicul relativ al limbajului său poartă amprenta elanului spre absolut. "Omul nu este doar o ființă finită, scria Berdiaev, cum vrea să afirme gîndirea contemporană
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
și "colaborare". Termenii sînt oportuni, dar trebuie explicitați. A îndruma nu înseamnă în nici un chip a dădăci, a ține lecții ori a încerca să-ți impui propriile opinii. Singurele merite de care se poate prevala profesorul sînt că are o experiență mai bogată de lectură și că dispune de o practică mai întinsă a cercetării academice. Pe temeiul lor, el poate contribui la o mai adecvată punere în valoare, conceptuală și bibliografică, a temei alese. Ceea ce implică datoria de a-i
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
cu frăgezimea și spontaneitatea discursului autobiografic. Ceea ce am izbutit să fac în cazul acestor talente de prim ordin e extrem de puțin. Am poate meritul că nu le-am împiedicat să se afirme nestingherit. Și că, în calitate de prim cititor, cu oarecare experiență în materie, am întreprins o lectură comprehensivă a lucrărilor lor, atentă la răsucirile gîndului și la nuanțele dicției. Referatul făcut lui Cărtărescu a devenit postfața Postmodernismului românesc, operă critică excelentă, înnoitoare prin propunerile de restructurare a canonului, perspicacitatea diagnosticelor și
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
la învățămîntul superior, pe care-l cunosc mai bine. Și asta nu doar fiindcă meseria mea de-o viață e de cadru didactic, ci și pentru că - așa cum știți - am fost angajat, la începutul anilor '90, în reorganizarea sistemului. Din păcate, experiența acelui memorabil an '90, trăită în compania lui Mihai Șora, ca ministru, a lui Mihai Zamfir și Silviu Angelescu, în calitate de colaboratori, și a lui N. Manolescu, în calitate de sfătuitor neoficial, s-a încheiat brutal, o dată cu invazia minerilor. De-atunci au trecut
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
nu fiu rău înțeles, precizez că actualul ministru, cu care am avut recent ocazia să mă întrețin o jumătate de oră, pare un om eminamente de treabă, cu cele mai bune intenții, însă lipsit și de un proiect, și de experiența necesară, și de atu-ul greu de definit, dar perceput îndată de toți, al capacității de a se impune și de a persuada. Intrînd în jocul Dvs. și presupunînd că mi s-ar cere să avansez cîteva priorități de lucru
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
predispusă). La sfîrșitul perioadei de teren în România, viața aiurea mi se părea ficțiune, realitatea era la București. Ce știați despre cum se muncește ŕ la roumaine cînd v-a venit ideea tezei de doctorat? Aveam multe prejudecăți, bazate pe experiența mea de "cetățean" și de "client" din anii 1990, cînd am revenit de mai multe ori în România. De aceea am și ales sectorul de servicii, pentru că am vrut să văd ce se întîmplă dincolo de tejghea, de partea angajatului și
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
să compilăm modelele lor de muncă și management, de multe ori neadaptate sau anacronice, sau pur și simplu prost compilate. Dar cum felul nostru de a munci oricum nu se conformează modelului, sigur că ajungem la forme originale. Propria mea experiență de muncă în alte țări și învățămintele sociologiei întreprinderilor sugerează mai multă modestie - nici disfuncțiile, nici reușitele din România nu sînt foarte originale. Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile prin sisteme de pile și recomandări sînt frecvente și
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
răspândite în toate paginile revistei, dau o puternică sugestie de populație scriitoricească numeroasă, de banchet al literaturii române. Cîți ochi, atîtea piese ă aceeași întîmplare, văzută de mai mulți martori, poate fi povestită de fiecare în alt fel este o experiență curentă. Dar ce te faci cînd relatarea unui gazetar este alterată de o antipatie apriorică și cu neputință de vindecat? Ne gîndim la conferința de presă de la GDS, din joi 4 mai, avînd ca temă parteneriatul dintre AER și Ministerul
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
deschise pe jumătate, dar cu gardienii la post" (p. 190). Istorisirile Signorei Sisi este un roman (cu cheie?), dar și un foarte incitant eseu despre ultimul secol de istorie românească. O perioadă pe care autorul a cunoscut-o prin prisma experienței sale din cei 85 de ani de viață și din relatările unor martori oculari din vremea tinereții sale. Nae Ionescu, Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Brătianu, I.G. Duca, generalul Ion Antonescu, Ana Pauker sunt numai câteva dintre personalitățile care au marcat
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
contabil, expeditor CFR, normator, bibliotecar, încărcător de vagoane de marfă etc. etc., absorbind în felul acesta, prin toți porii, proza vieții. Self-made-man, Liviu Ioan Stoiciu a preferat însă expresia lirică. Poate tocmai ca un contrapunct, ca o antiteză eliberatoare față de experiența acumulată pe plan existențial, deși nu fără legătură cu povara morală a acesteia, ci ca o înfruntare / asimilare a ei, ca un mijloc de a-i anihila efectele, prin intermeidul creației. Și, probabil, ca un pariu orgolios cu sine. Dramatismul
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
aproape un miliard de dolari, în timp ce majoritatea copleșitoare a populației trăiește într-o mizerie și-o promiscuitate inimaginabile. Popularitatea în Occident a lui Castro e ea însăși un fenomen ce arată scăderea dramatică în inteligență a lumii civilizate. Știu din experiență proprie cât de naivi, de creduli, de nepregătiți pentru veritabilele confruntări sunt intelectualii occidentali. Țin minte privirile pline de mirare (ca să nu zic de indignare) ale multora dintre ei când, la începutul anilor '90, îi preveneam că sunt pe cale să
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
pozitiv. Raportarea la rigiditatea mortificantă a prezentului, la timpurile noi încorsetate în "tăcerea complice și târfă" ar impune, dimpotrivă, o frenezie de bâlci oriental și o susținută activitate de port la intersecția marilor rute: pete de culoare spărgând cenușiul mizerabil, experiențe de viață alegând "infracțiunea" libertății. Nu numai constrângerea politică, directă ori insidioasă, ci orice fel de presiune determină în poeziile lui Mircea Dinescu o violentă contrareacție. Din această perspectivă privind lucrurile, nu apar mari diferențe între un volum violent anticeaușist
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
roluri dramatice, de voci distincte intră în combinatoria lirică, unitatea punctului de vedere se păstrează. Iarăși un paradox: pe cât de histrionic se prezintă autorul în viața sa diurnă, obișnuită, cam agitată după 1989, pe atât de centrată și focalizată este experiența lui poetică. Apropierile de modelul texistenței postmoderne nu ating, prin urmare, miezul tare al creației sale. În pofida biografismului, a prozaismului jucat și afișat, a hiperrealismului glisând către fantastic, nu regăsim acea multiplicitate schizofrenică a subiectului și evantaiul de posibilități alternativ-imaginare
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
si apoi exprimarea lor (a formelor), în limbaj. Cu alte cuvinte, investigațiile extraștiințifice ne sugerează ideea conform căreia înțelegerea nu s-ar limită doar la gândirea mentală, deoarece ea include multe feluri de identificare cu alte persoane și popoare, prin experiență activă de viață. Altfel spus, dintr-o perspectivă holistica a cunoașterii umane, meta-știința ar orienta studiile din cadrul fiecărei științe sociale, analizând funcțiile potențiale și actuale în societatea că ansamblu (lume și lumi posibile), ținând cont, în primul rând, de tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
precizat că la acest obiect al cunoașterii se ajunge cunoscut tot prin gândurile, emoția etc., unei ființe umane, fapt nemaiîntâlnit la alte forme de cunoaștere. ,,Identificându-se rațional și afectiv cu partenerul, prin raportarea comportamentului obiectiv al acestuia la propria experiență verificată și ea obiectiv, în practică socială, individul dobândește acel tip specific de înțelegere a semenilor” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30). În studiile de specialitate, s-au distins autori care au considerat empatia ca fiind, fie mai mult un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ocupa; 2) a te ocupă cu eliberarea care ocupă; 3) a fi ocupat prin ocupația eliberatorilor și 4) a elibera de ocupațiile lor pe cei care-i ocupi. Predau acest curs la parlamentarii care se predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Vasile Voiculescu - de aproape 74 ani este arestat și chinuit în închisori. Poetul se rupsese însă de această lume, supremul țel de-a fi era ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]