5,246 matches
-
Lumină din Lumină și după ce au mărturisit că Fiul e născut, iar nu făcut din substanța ori din ființa Tatălui, ei (Părinții Sinodului de la Niceea) au adăugat la aceste declarații cuvântul de o ființă, vrând să arate prin aceasta că explicarea care s-ar da cuvântului Lumină pentru Tatăl s-ar potrivi și Fiului. Căci între o lumină adevărată și altă lumină adevărată nu există nici o deosebire. De aceea, întrucât Tatăl e o lumină fără început, iar Fiul e o lumină
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
când întreaga natură văzută și nevăzută cu nimic nu puteau să ajute, atunci și el a iconomisit prezența Lui printre oameni, arătând prin aceasta, că faptul salvării omului avea nevoie de puterea dumnezeiască”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia III, p. 26) 45 Notă Prof. N. Chițescu: Fericitul Augustin (354-430) episcop de Hippo-Regius (oraș în nordul Africii) cunoscut mai ales prin Confesiunile sale, a fost un reprezentant de seamă al literaturii și spiritualității creștine din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
S-a silit, de a fi fratele nostru în toate și de aceea a lăsat pe îngeri și puterile cele de sus și la noi a venit și pe noi ne-a luat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 101) „Acelea pe care altădată patriarhii le doreau cu înfocare, profeții le preziceau, iar drepții pofteau să le vadă (Matei 13, 17), acelea s-au împlinit și au luat astăzi sfârșit. Dumnezeu pe pământ
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fost biruit, și arma cea puternică ce o avea cu sine, adică moartea, prin aceasta chiar l-a rănit Hristos, ceea ce învederează marea putere a învingătorului. Ai văzut cât bine a făcut moartea?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia IV, p. 92) „... Și a înviat a treia zi după Scripturi ...” „În același timp nu a răbdat ca templul sau trupul Său să rămână mult timp așa, ci arătându-l mort numai prin pătrunderea morții în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
adică nu acestora numai, sau numai acelora, ci decât toată începătoria și stăpânia, și puterea, și domnia, și decât tot numele ce se numește, adică orice în ceruri, decât toate e mai presus”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia III, p. 26) „Nu pe îngeri a luat cândva Dumnezeu după cum zice în epistola către Evrei, ci sămânța lui Avraam (Evr. 2, 16). Nu a luat nici începătoriile, nici stăpâniile, nici domniile și nici vreo altă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putere oarecare, ci natura noastră a luat-o, și a așezat-o de-a dreapta Lui. Și ce zic, a așezat-o? Așternut i-a făcut Lui, și toate a supus sub picioarele Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia III, p. 28) „Căci cu adevărat mare și minunat și plin de uimire este acest fapt, ca trupul cel luat de noi să șadă sus de-a dreapta lui Dumnezeu, și să fie închinat de îngeri, de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Heruvimi. Aceasta de multe ori având-o eu în minte, rămân uimit și mari lucruri îmi închipuiesc de neamul omenesc, căci mari și strălucite văd începutul și osârdia lui Dumnezeu pentru natura noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 100) „A adus Stăpânul pârga firii noastre, așa cum a luat-o. Hristos a făcut ceea ce face un plugar cu ogoarele sale încărcate de spice. După cum acesta ia câteva spice, le face snop și le
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cerurilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia II, p. 21) „Singură prezența Lui (a lui Hristos - n.n.) va fi pentru unii lumină, iar pentru alții pedeapsă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei II către Tesaloniceni, omilia III, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 307) „Aici, în tribunalele acestea de jos, drepții sunt osândiți, nedrepții scapă, vinovații - eliberați, iar nevinovații pedepsiți. Judecătorii, cu voie sau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
către Corinteni, omilia II, p. 21) „Singură prezența Lui (a lui Hristos - n.n.) va fi pentru unii lumină, iar pentru alții pedeapsă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei II către Tesaloniceni, omilia III, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 307) „Aici, în tribunalele acestea de jos, drepții sunt osândiți, nedrepții scapă, vinovații - eliberați, iar nevinovații pedepsiți. Judecătorii, cu voie sau fără voie, de multe ori greșesc când judecă, sau se înșeală
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fi necinstit. Dacă voiește cineva a se bucura de liniște, primească a fi neliniștit și tulburat. Dacă voiește cineva a se desfăta veșnic și a fi lăudat, disprețuiască-le pe cele trecătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia IV, p. 47) „Locurile de odihnă ale cerurilor nu se moștenesc prin înrudire de sânge, ci prin asemănare de viață. Săracul Lazăr nu era înrudit cu Avraam, nu-i era nici cunoscut și totuși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că prin Duhul ne apropiem de Dânsul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia VIII, p. 90) „Autoritatea Fiului și a Sfântului Duh este una și aceeași”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni, p. 7) „Tatăl Meu până acum lucrează și Eu lucrez (Ioan 5, 17). Ai văzut putere? Dacă ar fi mai jos și mai mic decât Tatăl, cuvintele acestea nu I-ar fi apărare, ci osândă mai mare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unic; Biserica depășește pe toate celelalte; și nu este nimic asemenea sau egal cu ea”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVII, 107.3.-107.6., în PSB, vol. 5, p. 544-545) „Într-adevăr, dacă am încerca o explicare verosimilă a întemeierii și formării Bisericii creștine, atunci va trebui să spunem că nu este plauzibil ca apostolii lui Iisus, oameni fără carte și simpli (Fap. 4, 23), să se fi încurajat și să se fi hotărât prin altceva să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
2005, 479 pp. 8. „Comentariile sau tâlcuirea Epistolei a doua către Corintheni”, traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1908, Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395 pp. 122 16. „Despre Rai și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395 pp. 122 16. „Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se dovedesc a fi în realitate o trăsătură a gândirii și limbajului nostru, dar o trăsătură care eludează puterile noastre de expresie“47. „Logica limbajului“ și „logica lumii“ nu sunt în Tractatus două ordini distincte. Nu poate fi vorba despre explicarea logicii limbajului prin logica lumii sau de o inferență de la logica limbajului la logica lumii. Nu trebuie să știm nimic despre obiecte independente de limbaj pentru a putea determina dacă printr-un anumit simbolism putem da de o descriere adevărată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
extremă, pare să-l fi atras pe tânărul Wittgenstein tocmai prin promisiunea de a asigura îndepărtarea oricăror întrebări și așteptări neîndreptățite. Dacă știința nu-și propune decât să construiască „imagini“, care satisfac condițiile menționate, atunci nu se va pune problema explicării posibilității și a succeselor ei, nici printr-o 160 GÂNDITORUL SINGURATIC variantă sau alta a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acel criteriu care stabilește condițiile ce fac enunțul adevărat“ (op. cit., p. 205). 81 Atrăgând atenția asupra recepției diferențiate a Tractatus-ului în Cercul de la Viena, Stadler nota: „Pentru Hahn, această scriere a unuia din afara lumii academice era un text fundamental pentru explicarea rolului logicii, chiar dacă el împreună cu Neurath, Menger, Göedel și alții nu voiau să împărtășească «tăcerea» lui Wittgenstein - afirmarea imposibilității de a afirma ceva despre limbajă“ (Fr. Stadler, op. cit., p. 179.) Și mai departe: „Așa-numita «mistică a tăcerii» era pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
experiențe. Credem în mod greșit că imaginea despre o realitate interioară și una exterioară ar explica diferențele gramaticale dintre aceste expresii când, de fapt, imaginea nu este decât un mod înșelător de a semnala aceste diferențe: „Nu este vorba de explicarea unui joc de limbaj prin experiențele noastre subiective, ci de constatarea unui joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 655.) O experiență subiectivă este cea a unei ființe care se comportă într-un anumit fel. Recunoașterea faptului că o anumită comportare poate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
manifestarea facultății, atunci cînd urmărim să aflăm în ce constă această facultate, care sînt formele, resursele și limitele ei. De altfel, studiul limbajului, al facultății omenești de a comunica, pornește, din punct de vedere filozofic, cu o dificultate de principiu: explicarea originii limbajului (și a limbii), chestiu-ne apreciată de mulți gînditori ca fiind o falsă problemă, întrucît se sustrage oricărei posibilități de abordare științi-fică4. Nici evoluția facultății de a comunica nu acceptă o explicație, fie ea oricît de generală și de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]