2,075 matches
-
tendoanelor mușchilor flexori luna al deaetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os luna, pereche, torsionat în axul său lonaitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului (Fiaura 41) prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. în afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului (posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
os luna, pereche, torsionat în axul său lonaitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului (Fiaura 41) prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. în afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului (posterior). Corpul peroneului prezintă trei fețe: - laterală care în: - 2/3 superioare prezintă inserțiile mușchilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doi tuberculi de către un șanț în care se inseră liaamentul peroneocalcanean; -față postero-externă, sub forma unui șanț prin -care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; -ofață laterală, cutanată; -ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră liaamentul peroneoastraaalian; 1. Capul peroneului 2. Creasta medială 3. Marainea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marainii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marainii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. Inserția terminală este pe fațeta mijlocie a marelui trohanter al humerusului. Raporturi. Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Acțiunea este de: - rotație în afară a humerusului, cu mai mare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
teres minor) Originea este pe: - fața posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect lateral, în sus, trecând posterior față de articulația scapulo-humerală. Inserția terminală este pe fațeta inferioară, posterioară a marelui trohanter humeral. Raporturile mușchiului sunt cu cei care-l încadrează: infraspinosul și marele rotund. Acțiunea mușchiului: - este de rotator în afară al brațului; când ia punct fix pe omoplat realizează adducția brațului. Inervația se realizează prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
roman cu o încărcătură epică densă. Tematica de strictă actualitate, iar modalitățile „realiste” și „eseistice” de investigare a realului social și sufletesc sunt îmbinate fericit. Cărțile lui B. mărturisesc un demers unic, de ansamblu, conceput „pe scară mare”; ele sunt fațetele unei experiențe spirituale pe care scriitorul o propune cititorilor, instituindu-se pe sine ca o conștiință vizionară, ca „dascăl”. Unitatea operei e semnalată și de circulația temelor, motivelor și tipurilor; scriitorul construiește - ca Balzac, deși e antibalzacian - o „lume ficțională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
a personajului întruchipat. Măștile nu mai pot fi alternate, pentru că omul însuși s-a preschimbat într-o mască." Îndărătul unei măști, Mihail Sebastian regăsea o regală noblețe ("Scrisul său avea ceva regal prin noblețe") iar George Călinescu descoperea mai multe fațete ale unicului multiplicat în om, artist, personaj: "Mateiu Caragiale avea snobismul nobiliar, își alcătuia un blazon și vîna ordine străine, el care nu era în nici un chip aristocrat. [...] Cu Mateiu Caragiale se petrecea un fenomen de confuzie ereditară, caracteristică multor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare triumfala a Banului răstoarnă ordinea valorilor umane. Astfel apar consecințele diverse ale operației lui Haussmann: progresive pentru urbanizarea metropolei și discutabile pentru ceea ce se ascunde în spatele fațetelor: oameni și relații. Lumea descrisă de Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu rolul de a servi drept momeală soțului în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Vianu, 1998, p.65]. Pariziana face parte din miturile foarte "individualizate", în jurul unui erou, al unui personaj excepțional. Literatura i-a făurit deseori o imagine stereotipa și reducționista. De exemplu, în românul popular, clișeele perpetuează o imagine cu mai multe fațete, cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai cu seamă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
F. Aderca (Coșbuc cel adevărat, un comentariu impresionist în două secțiuni: Efortul liric și Efortul epic), Camil Baltazar (I. Vinea, medalion literar), Pompiliu Constantinescu (Poezia d-lui Adrian Maniu). Numărul 2-3/1930 este dedicat „marei europene” Hortensia Papadat-Bengescu, cuprinzând diverse „fațete de portret” și interpretări aparținând lui Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, F. Aderca ș.a. Cronicile literare sunt susținute de Petru Comarnescu, Camil Baltazar, Mihail Sebastian, Dan Botta, Lucian Boz. Calitatea publicației este dată și de prezentarea grafică, desenele fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
spune sau arăta la ce sau cum se folosește (mimă, pantomimăă. Altă variantă ar fi jocul „Cine are mai multe?” (2-3 jucători): Se folosesc jetoanele galbene și cubul ilustrat. Pe rând, copiii dau cu zarul (cubul) și în funcție de imaginea de pe fațeta superioară vor selecta cât mai rapid jetoanele care trebuie pentru rezolvarea sarcinii. Cei trei copii pot apela la câte un prieten pentru a-i ajuta. Copiii care nu greșesc primesc câte un jeton roșu, în caz contrar, câte unul verde
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
personaj pornește o săgeată personalizată (pătrate colorateă care duce undeva la centrul jocului și reprezintă „casa”. Lângă fiecare personaj sunt marcate 4 spații ocupate cu 4 mingi de aceeași culoare. Zar în 4 culori (roșu, galben, verde, maro) și 2 fațete cu semnul X și alta cu un desen ce reprezintă „Monstrul”. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Jucătorii își aleg personajul preferat, așază mingile în spațiile rezervate și încep jocul, pe rând, prin aruncarea zarului. Dacă fața superioară a zarului are culoarea mingilor jucătorului
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
patru jucători își aleg câte un carton cu personajul din desene animate și, pe rând, aruncă cu zarul colorat obligând fiecare participant să selecteze doar balonul indicat de culoarea zarului și să îl așeze la locul lui. Dacă zarul arată fațeta albă, jucătorul stă o tură iar, dacă se repetă culoarea, spune “Ocupat”. - Varianta II: Se poate juca și cu partea dublă a cartonului unde este personajul din poveste. De data aceasta jucătorii folosesc zarul cu cifre (1-5). De exemplu, dacă
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
pliat în două pe care sunt desenate insecte cunoscute din cântece, poezii, scenete ( Furnica Gospodină, Furnica Zgârcită, Greierele Necăjit, Greierele Isteț), pentru fiecare personaj câte 10 spații delimitate (pentru semințe); Un zar mare (cub) cu cifrele 1-4, iar pe două fațete semnul X (stop joc), și ? (pedeapsă); Grăunțe, sâmburi. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se intuiesc personajele de pe cartonul de joc, se aleg după preferințe și se numără spațiile alocate fiecărui personaj. Supraveghetorul de joc stabilește ordinea începerii jocului și tot el urmărește corectitudinea
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]