7,566 matches
-
elaborată concomitent cu poezia și reflectă aceleași probleme. Poeziile din perioada 1870, din „Convorbiri literare“, merg în paralel cu proze precum Geniu pustiuși Făt-Frumos din lacrimă; marile poeme fi losofi ce, sociale și politice, cu Sărmanul Dionis, proză filosofică și fantastică în care se regăsesc aceleași teme romantice cu cele din lirica sa. Dramaturgia - rămasă în manuscris în stadii diverse de elaborare, scrisă de regulă în versuri, avea în prim plan fi guri istorice precum Decebal, Bogdan Dragoș, Alexandru cel Bun
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
secere Pan cum secerau țăranii grâul pe ogoarele fără de sfârșit ale câmpiei, poezia urcă pe cărările munților într-o metafizică neînțeleasă, amurgul divinizat cade-n apusuri roșietice, lumi în filigrană se strecoară prin razele de lună și sunete de orgi fantastice cad peste tăcerile mele ca și frunza foșnind care zboră cu vântul pe la ureche, mă plimb prin țara cu nume de doină și de basm, sfinte plaiuri dacice ciobănite de Basarabi și Mușatini, printre salcâmii albi în floare se scurge
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
de kilometri i-am parcurs cu rapiditate în autoturismul cochet și cu volanul pe dreapta, pe autostrada șerpuind printre dealuri stâncoase sau câmpuri înverzite și pline de flori, majoritatea de un galben de vis. La Limassol ne-a întâmpinat o fantastică atmosferă de carnaval început de curând și care urma să dureze încă mai bine de-o săptămână. În amurgul splendid al unei zile lungi, obositoare dar fericite, eram din nou împreună cu fetița mea! Urmau două săptămâni și jumătate de ședere
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
alte epoci. Totdeauna încerc în manieră proprie să fac conexiuni atemporale, uneori abia perceptibile de către cititori. Și dacă tot am amintit de Borges am să concluzionez răspunsul cu un citat de-al său: “Nimeni nu poate ști dacă lumea este fantastică sau reală și nici dacă există o diferență între a visa și a trăi.” MDP: De ce psihologie și poezie și nu medicină sau teologie? ILIE MARINESCU: Cele două “îndeletniciri” se întrepătrund atât de bine încât celelalte două ipostaze care mi-
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
alte epoci. Totdeauna încerc în manieră proprie să fac conexiuni atemporale, uneori abia perceptibile de către cititori. Și dacă tot am amintit de Borges am să concluzionez răspunsul cu un citat de-al său: “Nimeni nu poate ști dacă lumea este fantastică sau reală și nici dacă există o diferență între a visa și a trăi.”MDP: De ce psihologie și poezie și nu medicină sau teologie?ILIE MARINESCU: Cele două “îndeletniciri” se întrepătrund atât de bine încât celelalte două ipostaze care mi-
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
ba chiar un robot pozitronic, ar trebui să asculte de cele trei legi. - Păi nu cred că prin plecarea ei a provocat un rău cuiva. Deși ... ne obișnuisem cu ea. Pe de altă parte, avea o capacitate de a învăța fantastică. Iar de la Corina chiar avea ce învăța. Autonomia ei creștea neîncetat. O dată cu moartea Corinei, vrând nevrând, a devenit independentă. Sunt chiar îngrijorat, acum e singură, va trebui să ia decizii. Peste câteva luni eram în aceeași siditecă unde începuse totul
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
cumva și pe continentul unic lunar, într-un viitor mai mult sau mai puțin imediat, ba, poate și pe continentele subpământene ori stelare ... interesate) ... Vinovată de această antologie este scriitoarea Elisabeta Iosif, om de radio între 1971-2009, de cărți - proză fantastică, de aici spunerile de mai sus, de eseuri, de iluminări poetice, ba, de-o vreme și de redactor de revistă CETATEA LUI BUCUR, majoritatea scriitorilor din cartea aceasta fiind publicați și în această reprezentanță capitalistă (Bucur fiind, toată lumea știe, un
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
acum 2000 de ani, care nu mai are nici un fel de relevanță.... eu omul modern, bulgăre de spirit liber gânditor al secolului XXI, ce să-mi facă mie Biblia asta ? Mi-a apărut Cristos în vis. Am simțit o senzație fantastică, de pace, de bucurie, de liniște, m-am simțit de o altă esență în acest vis. Am realizat că diavolul există. Nu credeam în diavol. Diavolul mi se părea o chestie ghidușă, de râs. Poți să îți bați joc de
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
nimic și m-am trezit în vis, m-am trezit ridicat la viață, m-am trezit atras în sus ca de un abur magnetic, și L-am simțit pe Cristos. Mi-a apărut Cristos în vis. Am simțit o senzație fantastică, de pace, de bucurie, de liniște, m-am simțit de o altă esență în acel vis. Sigur că o să fie tot timpul oameni care vor zice că am fost obsedat de ideile mele, că sunt probabilități, îmi vor face teoria
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
O mai mare responsabilitate pentru creație, ca aceasta a Creatorului nostru nu există. ?n acest moment, lumea aceasta este nefinalizată. Nu este realizată din punct de vedere istoric, tabloul încă nu este terminat, dar știm că va fi un tablou fantastic, pentru că puțini sunt artiștii care sunt dispuși să se sfârtece, să rupă carne din carnea lor, sânge din sângele lor, pentru a pune pe un tablou, pentru a pune într-o creație, pentru ca această creație să fie într-adevăr pe
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
vreau să mă îngrijorez spun așa: “Doamne, stiu că Tu mă asiști în suferința mea, știu că Tu mă înțelegi în suferința mea pentru că Tu suferi împreună cu mine, pentru că Tu ai suferit împreună cu mine.” Reporter: Mântuitorul ne face o promisiune fantastică: “Eu și Tatăl vom veni la el și vom locui împreună cu el.” Sunt cuvinte de o putere inimaginabilă, ceva extraordinar. Aici, în pribegia noastră prin bucla deșertăciunii, să putem merge de mână cu Dumnezeu, iar uneori, în locurile cele mai
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
totul in extenso. Evident, avem aici de-a face cu o caricatură de egalitate. Sub stindardul fraternității universale ghilotina va fi înlocuită cu boloboacele. De la un capăt la celălalt a povestirii, bariera dintre realism și fantastic se intersectează, contopindu-se. Fantasticul sufocă aura verosimilității, încât, uneori aproape că nici nu ne mai dăm seama când avem de-a face cu o istorie veridică și când cu o ficțiune a acesteia. Voluptatea naratorului de a se implica (șiretlicul unui captațio benevolentiae), nu
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
de-a face cu o istorie veridică și când cu o ficțiune a acesteia. Voluptatea naratorului de a se implica (șiretlicul unui captațio benevolentiae), nu diminuează cu nimic din forța de evocare. Imixtiunea supranaturalului (aș numi-o mai degrabă bufonada fantasticului), care are loc cu o uimitoare naturalețe, grefată, tocmai pe puseurile de sinceritate expresivă ale autorului, devine aproape sufocantă în partea a doua, unde se interferează marea scenă a istoriei și ceea ce se află dincolo de marginile ei, să-i zicem
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
tot ce era reprezentație scenică, nu s-a diminuat însă, nici acum, când știu că n-aș mai putea urca pe scândură. Asta mi-a dăruit mie lectura, în afară de bucuria de a călători pe tărâmuri îndepărtate și a vedea lumi fantastice, închipuite: o reprezentare scenică permanentă, dar și o modalitate de evadare, în spațiul de grație unde totul era după imaginația mea. Acest climat teatral lăuntric nu m-a părăsit nici acum, când citesc ceva. Văd cu ochii minții spectacolul unei
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
acea perioadă sau faptul că Adrian Rogoz reprezenta o veche gardă, de origine evreiască, care nu se mai bucura de încrederea liderului comunist-naționalist? Rămâne un subiect de analiză. Oricum, SF-ul nu dispare și din librării, două colecții de carte - „Fantastic Club “a Editurii Albatros și „Colecția romanelor științifico-fantastice “a Editurii Univers - continuând încetișor și firav colecțiile lansate odinioară de Editura Tineretului. Câțiva ani mai târziu puteam vedea însă pe marile ecrane primul episod din „Războiul stelelor”, ale cărui bătălii spațiale
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin Univers colindă. Puteri primordiale a încolțit Cuvântul, Cum lui Anteu anticul - contactul cu Pământul. Că-nici o altă parte se naște poezie Prin timp remodelată cu multă fantezie. ........................................................... Ci toate-mi par iluzii, fantastică poveste - O lume-ntreagă care acuma nu mai este... Rămas-a doar în suflet o neîntoarsă filă, Puțin patriarhală, ingenuă, subtilă... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Prin sita amintirii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
măcinau pe autor însuși. Înclinarea scriitorului pentru morbid, pentru patologie, dezvăluie cum scria Gorki,”frica organică în fața străfundurilor tenebroase ale propriului său suflet “. Strania împletire între bine și rău, între protest și resemnare, între impuls și rațiune și rațiune, între fantastic și real, între principiul atotbiruitor al vieții și sumbra renunțare la bucuriile ei-aceasta este opera lui Dostoievski. Ea ne transmite mesajul unui suflet torturat de o dublă viziune: spectacolul tragic al lumii moderne supusă unui destin impecabil și speranța
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
spectacolul tragic al lumii moderne supusă unui destin impecabil și speranța reclădirii viitoare a omenirii prin regenerarea ei spirituală.Acestea sunt elementele caracteristice ce ne fac să percepem opera scriitorului rus, pe care el însuși a definit-o drept “realism fantastic “. Analizând-o, această formulă o putem exprima prin cuvintele unuia din personajele sale:”ceea ce pare imposibil e cel mai cu putință “. Atât în marile romane, cât și în nuvelistică, Dostoievski a arătat lupta dramatciă a diferitelor forțe sociale și felul
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
lună spre iubire vălurind. Se cutremură dorințe prin cotloane sidefii, Murmur sfânt ne primenește rătăcirile târzii; În tăcerea de pe buze, sfere de lumini se strâng, Iar sub gene-nzăpezite stele-n doruri se răsfrâng. Mii de șoapte de iubire, și fantastice culori Mugurind alintu-n vise, peste gându-mi le pogori. În beții de-arome sfinte, pe al nopților altar, Clipa - harnică albină - bea din dulcele nectar Și în ludică ninsoare - zbor de fluturi visători, Sub săruturi selenare, în condei mi te
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
în laboratorul de creație al catedrei de Limbă și literatura română din cadrul Colegiului Național ”Arany Janos” Salonta. Volumul ”Povești și Povestiri”, apărut la Editură Brevis din Oradea sub coordonarea profesoarelor Adriana Foltuț și Natalia Handra, adună între coperți 18 nuvele fantastice sau inspirate din întâmplări reale semnate și ilustrate de elevii talentați ai colegiului salontan. Printre scriitorii-juniori de ”Povești și Povestiri” în limba română se numără elevii Oana Kubinyecz, Lăură Silaghi, Iulia Sabău, Lucia Gal, Roxana Marcu, Lavinia Boldor, Lavinia Negrescu
SALONTA-BIHOR: MESERIA DE SCRIITOR SE ÎNVAŢĂ LA ŞCOALĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351685_a_353014]
-
Dorina Iuliana Trif, Dalina Roxana Toma, Malvinia Mondek, Mădălina Lăură Burtic, Cristina Lezau, George Radu Olar, Remus Mircea Petrache. Profesoară Natalia Handra întărește și investește curajul creativ al micilor scriitori printr-o povestire proprie intitulată sugestiv ”Poveste adevărată”. În timp ce poveștile fantastice sunt ilustrate cu desene personale ale autorilor sau cu imagini vesele pentru colorat, prin care se captează interesul celor mai mici cititori, povestirile sunt ilustrate cu fotografii-document care dovedesc, fata tăgada, cele relatate de autori. Cartea este scrisă de elevi
SALONTA-BIHOR: MESERIA DE SCRIITOR SE ÎNVAŢĂ LA ŞCOALĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351685_a_353014]
-
Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaș descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseși se împletesc nefiresc de prelungit cu istoria, cu fantasticul și realul, coabitând și dăruind epicului un farmec aparte, așa cum numai în bătrânile cronici se întâlnesc. Astfel se întâmplă atunci când autorul străbate cu nonșalanță potecile de sub Piatra lui Stan, acolo unde s-ar fi încăierat „titanii cu giganții și a
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
sărăcie, fiica de împărat vrea să atingă fericirea prin iubire, bătrâneii fără copii vi �sează să li se nască un fiu ... Tot așa cum se petrec lucrurile în universul lui Creangă, observăm că eroii din Strop de rouă ... pendulează între planul fantastic și planul real; împărații sunt niște gospodari mai rostuiți, iar împărățiile lor amintesc de lo �calitățile mici urbane ori rurale. Evident, personajele de basm create de autor au și trăsături magice: dragonul mănâncă oameni, ciobănașul are un fluier fermecat cu
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
literară Elemente fantastico-mitice și viziuni cosmice în literatura română veche și modernă Încet, încet, se intră cu sfială din domeniul Romantismului în aula nouă a literaturii - având decorul modern, aparținând domnului Rațional, care sobru dă mâna cu primul invitat, domnul Fantastic, urmează domnul Mitul, domnul Sentiment, reprezentantul concepțiilor, filiat domnului Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
și modernă Încet, încet, se intră cu sfială din domeniul Romantismului în aula nouă a literaturii - având decorul modern, aparținând domnului Rațional, care sobru dă mâna cu primul invitat, domnul Fantastic, urmează domnul Mitul, domnul Sentiment, reprezentantul concepțiilor, filiat domnului Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]