2,202 matches
-
împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima lui Faraon și inima slujitorilor lui s-a schimbat față de popor. Ei au zis: Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?" 6. Faraon și-a pregătit carul de război, și și-a luat oamenii de război cu el. 7. A luat șase sute de care de luptă cu oameni aleși, și toate carele Egiptului; în toate erau luptători. 8. Domnul a împietrit inima lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și-a pregătit carul de război, și și-a luat oamenii de război cu el. 7. A luat șase sute de care de luptă cu oameni aleși, și toate carele Egiptului; în toate erau luptători. 8. Domnul a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și Faraon a urmărit pe copiii lui Israel. Copiii lui Israel ieșiseră gata de luptă. 9. Egiptenii i-au urmărit; și toți caii, carăle lui Faraon, călăreții lui și oștirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de război, și și-a luat oamenii de război cu el. 7. A luat șase sute de care de luptă cu oameni aleși, și toate carele Egiptului; în toate erau luptători. 8. Domnul a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și Faraon a urmărit pe copiii lui Israel. Copiii lui Israel ieșiseră gata de luptă. 9. Egiptenii i-au urmărit; și toți caii, carăle lui Faraon, călăreții lui și oștirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîți lîngă mare, lîngă Pi-Hahirot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
carele Egiptului; în toate erau luptători. 8. Domnul a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și Faraon a urmărit pe copiii lui Israel. Copiii lui Israel ieșiseră gata de luptă. 9. Egiptenii i-au urmărit; și toți caii, carăle lui Faraon, călăreții lui și oștirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîți lîngă mare, lîngă Pi-Hahirot, față în față cu Baal-Țefon. 10. Faraon se apropia. Copiii lui Israel și-au ridicat ochii, și iată că Egiptenii veneau după ei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Copiii lui Israel ieșiseră gata de luptă. 9. Egiptenii i-au urmărit; și toți caii, carăle lui Faraon, călăreții lui și oștirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîți lîngă mare, lîngă Pi-Hahirot, față în față cu Baal-Țefon. 10. Faraon se apropia. Copiii lui Israel și-au ridicat ochii, și iată că Egiptenii veneau după ei. Și copiii lui Israel s-au înspăimîntat foarte tare, și au strigat către Domnul după ajutor. 11. Ei au zis lui Moise: Nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pornească înainte. 16. Tu, ridică-ți toiagul, întinde-ți mîna spre mare, și despică-o, și copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat. 17. Eu voi împietri inima Egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Și Faraon și toată oastea lui, carele și călăreții lui, vor face să se arate slava Mea. 18. Și vor ști Egiptenii că Eu sunt Domnul cînd Faraon, carele și călăreții lui, vor face să se arate slava Mea." 19. Îngerul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
uscat. 17. Eu voi împietri inima Egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Și Faraon și toată oastea lui, carele și călăreții lui, vor face să se arate slava Mea. 18. Și vor ști Egiptenii că Eu sunt Domnul cînd Faraon, carele și călăreții lui, vor face să se arate slava Mea." 19. Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, și-a schimbat locul, și a mers înapoia lor, și stîlpul de nor care mergea înaintea lor, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și apele s-au despărțit în două. 22. Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, și apele stăteau ca un zid la dreapta și la stînga lor. 23. Egiptenii i-au urmărit; și toți caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat după ei în mijlocul mării. 24. În straja dimineții, Domnul, din stîlpul de foc și de nor, S-a uitat spre tabăra Egiptenilor, și a aruncat învălmășeala în tabăra Egiptenilor. 25. A scos roatele carelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dimineață, marea și-a luat iarăși repeziciunea cursului, și la apropierea ei Egiptenii au luat-o la fugă; dar Domnul a năpustit pe Egipteni în mijlocul mării. 28. Apele s-au întors și au acoperit carele, călăreții și toată oastea lui Faraon care intraseră în mare după copiii lui Israel, nici unul măcar n-a scăpat. 29. Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta și la stînga lor. 30. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El îl voi preamări. 3. Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. 4. El a aruncat în mare carele lui Faraon și oastea lui. Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în marea Roșie. 5. I-au acoperit valurile, și s-au coborît în fundul apelor, ca o piatră. 6. Dreapta Ta, Doamne, și-a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pe muntele moștenirii Tale, în locul pe care Ți l-ai pregătit ca locaș, Doamne, la Templul, pe care mîinile Tale l-au întemeiat, Doamne! 18. Și Domnul va împărăți în veac și în veci de veci. 19. Căci caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat în mare, și Domnul a adus peste ei apele mării. Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării." 20. Maria, proorocița, sora lui Aaron, a luat în mînă o timpană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Seforei; unul se numea Gherșom (Străin), căci Moise zisese: "Locuiesc ca străin într-o țară străină", 4. iar celălalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: "Dumnezeul tatălui meu mi-a ajutat, și m-a scăpat de sabia lui Faraon." 5. Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu. 6. A trimis vorbă lui Moise să-i spună: "Eu, socrul tău Ietro vin la tine cu nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ieșit înaintea socrului său, s-a aruncat cu fața la pămînt și l-a sărutat. S-au întrebat unul pe altul de sănătate, și au intrat în cortul lui Moise. 8. Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon și împotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferințele care veniseră peste ei pe drum, și cum îi izbăvise Domnul din ele. 9. Ietro s-a bucurat pentru tot binele, pe care-l făcuse Domnul lui Israel, și pentru că-l izbăvise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Ietro s-a bucurat pentru tot binele, pe care-l făcuse Domnul lui Israel, și pentru că-l izbăvise din mîna Egiptenilor. 10. Ietro a zis: "Binecuvîntat să fie Domnul, care v-a izbăvit din mîna Egiptenilor și din mîna lui Faraon, El, care a izbăvit poporul din mîna Egiptenilor! 11. Cunosc acum că Domnul este mai mare decît toți dumnezeii, căci în lucrul în care s-au purtat cu trufie El a fost mai presus de ei." 12. Ietro, socrul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de părinții lui, cînd s-a născut: pentru că vedeau că era frumos copilul, și nu s-au lăsat înspăimîntați de porunca împăratului. 24. Prin credință Moise, cînd s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25. ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. 26. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăție decît comorile Egiptului, pentru că avea ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
ce lucrează inul dărăcit, și cei ce țes țesături albe vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării vor fi întristați și toți simbriașii vor fi cu inima amărîtă. 11. În adevăr, voievozii Țoanului au înebunit, sfetnicii înțelepți ai lui Faraon s-au prostit. "Cum îndrăzniți voi să spuneți lui Faraon: Noi suntem fiii înțelepților, fiii străvechilor împărați? 12. Unde sunt înțelepții tăi? Să-ți facă descoperiri dumnezeiești, și să spună ce a hotărît Domnul oștirilor împotriva Egiptului." 13. Voievozii Țoanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării vor fi întristați și toți simbriașii vor fi cu inima amărîtă. 11. În adevăr, voievozii Țoanului au înebunit, sfetnicii înțelepți ai lui Faraon s-au prostit. "Cum îndrăzniți voi să spuneți lui Faraon: Noi suntem fiii înțelepților, fiii străvechilor împărați? 12. Unde sunt înțelepții tăi? Să-ți facă descoperiri dumnezeiești, și să spună ce a hotărît Domnul oștirilor împotriva Egiptului." 13. Voievozii Țoanului au înebunit, voievozii Nofului s-au înșelat, căpeteniile semințiilor duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Vai, zice Domnul, de copiii răzvrătiți, care iau hotărîri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu, și îngrămădesc astfel păcat peste păcat! 2. Ei se coboară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, și să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor! 3. Dar ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară. 4. Căci voievozii lui au și ajuns la Țoan, și trimișii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
care nu vin din Duhul Meu, și îngrămădesc astfel păcat peste păcat! 2. Ei se coboară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, și să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor! 3. Dar ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară. 4. Căci voievozii lui au și ajuns la Țoan, și trimișii lui au și atins Hanesul. 5. Dar toți vor rămîne de rușine, din pricina unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
putere. În cine ți-ai pus dar încrederea, de te-ai răsculat împotriva mea? 6. Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat ca sprijin această trestie ruptă, care înțeapă și străpunge mîna oricui se sprijinește pe ea! Așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 7. Dar poate că îmi vei spune: Ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!" Dar nu este El acela ale cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicînd lui Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
talmudice : pruncul Abraham a fost ascuns la naștere într-o peșteră, pentru a nu fi ucis de regele Nimrod (asemănător cu pruncul Isus, pentru a nu fi ucis de regele Irod ; cu pruncul Moise, pentru a nu fi ucis de Faraon etc.). După mai mulți ani, când i s-a permis să iasă afară, copilul Abraham a început în mod spontan să vorbească în „sfânta limbă ebraică” (10, p. 135). în cadrul primului mitem, copilul izolat este anonim și lipsit de destin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ebraică faptul că, a fost abandonat de propria-i mamă în apele Nilului, înspăimântată că fiul său ar putut fi ucis ca urmare a politicii demografice din acele timpuri. Moise a fost scos din apele fluviului și crescut de fiica faraonului; legenda lui Sofocle ne prezintă adopția lui Oedip în Grecia Antică de către regele Corintului care nu a avut urmași proprii. Cazuri similare sunt identificate și în timpul Imperiului Roman. Poate cel mai cunoscut caz este cel al lui Iulius Cezar care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
furii printre baroni și proprietari, într-un cuvânt, se demonstrează a mia oară că oamenii nu știu și nu pot învăța când și pe cine să omoare. 27: Cu o mie de ani înaintea erei noastre, regina egipteană Makeri, soția faraonului Painetchem I din a 20-a dinastie, mare preoteasă a lui Amon, moare la nașterea fiicei sale - Mutemhit. Nou-născutul nu are nici el multe ore de trăit. Mamă și fiică, regină și prințesă, sunt înmormântate împreună. Mumiile lor dorm somnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mai ticăloase decât acelea în care sclavii construiau piramidele. După cum zgâriind bine oameni vii descoperi - după primul strat de piele - o mumie bine conservată, având în creierul înghețat idei putrede, în ciuda bunei conservări. Zgârii bine oameni vii și dai peste faraoni care visează sclavi. Cazul Mutemhit nu e nici singura, nici cea mai gravă impostură din împărăția mumiilor. 27/7/68: Arhiepiscopul de Viena a anunțat că o comisie specială ar fi fost constituită pentru revizuirea procesului lui Galileo Galilei, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
următoarele: cele treizeci de monede de argint au fost bătute de Tharé, tatăl lui Avraam, pentru regele Asiriei. Cum-necum, ele au ajuns la ismaeliții care l-au cumpărat pe Iosif. Din punga fraților lui Iosif au trecut apoi în tezaurul faraonului egiptean și de aici la regina din Saba, care i le-a dăruit lui Solomon. Prin Nabucodonosor, monedele ajung în Nubia, de unde sunt aduse la Betleem de Melchior, unul dintre cei trei regi magi. Din grabă sau neatenție, Fecioara Maria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]