2,688 matches
-
pentru că se distruge din interior. Astfel, epoca medievală este în măsură să ne ofere un model pentru ceea ce se întâmplă în zilele noastre 40. În consecință, reapariția unor tipologii culturale medievale în cultura contemporană nu este accidentală. Aceasta ține de fascinația Evului Mediu și de dorința noastră mai mult sau mai puțin conștientizată de reîntoarcere la Evul Mediu ca sistem de referință și ca sursă de inspirație valoroase. Amprenta noastră "modernă" asupra acestor modele "vechi" constă în revi-zitarea, reciclarea și remodelarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Europa centrală și estică s-a combinat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea cu credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei centrale și estice se va transforma în cele din urmă în vampirul construit de romantismul englez 70
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din spatele nostru, atât Nina Auerbach, cât și Veronica Hollinger, după modelul definiției pe care Julia Kristeva a dat-o "abjectului", consideră că atunci "când ne uităm în oglindă nu vedem altceva decât pe noi înșine 101". Aceasta ar însemna că fascinația exercitată de vampiri și monștri asupra noastră provine din identificarea noastră parțială cu aceștia, fie prin închipuirile minții noastre, fie ca rod al căutării legitimității sociale, culturale și politice. O rudă a "vampirului spiritist" și o altă posibilă subcategorie a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din impas și o ajutase să câștige luptele împotriva englezilor. Ioana d'Arc (miniatură, sec. XVI) Ioana d'Arc reprezintă o combinație de trăsături feminine și masculine, care au transformat-o într-un idol cu multiple fațete și care, în ciuda fascinației pe care încă o exercită, păstrează multe ele-mente subversive. Perpetuarea imaginii fecioarei constă tocmai în combinația dintre idealul feminin (castitate, puritate și supunere prin jurământul făcut lui Dumnezeu și îngerilor) și idealul masculin (atitudinea războinică, hotărâtă, curajoasă și încăpățânată). După cum
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
explica acest fenomen ca o formă de invadare a centrului de către margine. Dacă susținem însă teoria deplasării centrului și ne plasăm pe noi înșine la periferia culturală a noului sistem, receptarea și acceptarea formelor culturale creolizate pot fi explicate prin fascinația pe care o simte întotdeauna marginea față de centru. Indiferent de teoria pe care o alegem, nu putem nega interesul crescut al europenilor față de formele culturii populare americane, interes care poate fi rezultatul "efectului de bumerang". Europene prin tradiție, modelele culturale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al doilea rând, înveninarea, ranchiuna, atitudinile resentimentare, setea de putere și răzbunare, toate derivate din faptul că-și ia meseria doar ca pretext de câștigare cu orice preț a autorității. Al treilea pericol vine din plăcerea jocurilor de politică literară, fascinația combinațiilor și utilizarea în scopuri autoprofitabile a capitalului de încredere deținut în cuprinsul electoratului de breaslă. O plăcere tot mai accentuată pe măsură ce criticul acumulează experiență și prestigiu. Cărțile despre care se pro-nunță devin un simplu decor, o butaforie, un pretext
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
scriitorilor români contemporani de a fi traduși, înainte de a-și "epuiza" cititorii autohtoni. Care credeți că sunt germenii acestei obsesii? Nu știu, domnule. Zău că nu știu de unde psihoza asta. Un bovarism ca de eroină cehoviană. E ceva aproximativ similar fascinației pe care-o au puștanii pentru marii fotbaliști, nu fiindcă sunt mari mingicari, cum eram noi hipnotizați pe vremuri de Pele sau Eusebio, ci fiindcă le joacă-n fața ochilor milioanele de dolari prea intens și ispititor etalate-n mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Caragiale dovedesc nu de puține ori o conștiință tranzacțională și o natură umană care este așa cum se manifestă (respectiv conformistă) chiar dacă rămîn și sublime excepții resimțite ca atare atît de contemporani cît și de urmași. NOMEN EST OMEN! O permanentă fascinație a onomasticii străbate atît viața cît și opera lui Ion Luca și a lui Mateiu, ambii situîndu-se într-o perpetuă postură adamică care le poruncește să ia în stăpînire lumea prin denumirea elementelor ei constitutive nimic neputînd exista fără o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la orice; chiar și la trupurile celorlalți"20. Trei secole și jumătate mai tîrziu, modul de gîndire al lui Hobbes privind natura umană se bucură încă de un mare prestigiu. Aceasta, în parte, din cauză că nu am scăpat încă de vechea fascinație burgheză a temelor neohobbesiene Peter Gay, în studiul său remarcabil, a arătat exact cît de puternică a fost această fascinație în secolul trecut 21 și, în parte, pentru că ideea că natura umană este violentă prezintă o oarecare atracție intuitivă, mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
privind natura umană se bucură încă de un mare prestigiu. Aceasta, în parte, din cauză că nu am scăpat încă de vechea fascinație burgheză a temelor neohobbesiene Peter Gay, în studiul său remarcabil, a arătat exact cît de puternică a fost această fascinație în secolul trecut 21 și, în parte, pentru că ideea că natura umană este violentă prezintă o oarecare atracție intuitivă, mai ales atunci cînd "faptele" par să o confirme. Ce altceva decît lașa natură umană se afla în spatele acțiunilor diabolice ale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și privată asigură circulația mai mult sau mai puțin liberă a imaginilor violente. Asta înseamnă că libertatea comunicării în societatea civilă face ca violența împotriva aproapelui să poată fi, și adesea să fie, transformată în distracție, adică să devină obiectul fascinației, emoțiilor și încîntării populare. Violența "anomică", care are loc în mod obișnuit în societățile civile, nu este totdeauna, și uneori chiar foarte rar, trăită ca o pierdere sau o cădere în nimicnicie. Cruda realitate este că violența poate fi săvîrșită
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de la ABC și programul sovietic de dimineață 90 de minute au transmis prin releu versiuni ale unui summit care semnala sfîrșitul Războiului Rece. Se obiectează uneori că astfel de transmisii răspîndesc ritualuri de pacificare, lăsînd publicul de pe glob mut de fascinația spectaculozității evenimentului. S-ar putea să fie legitime acele obiecții privind extrem de cenzuratele prezentări ale războiului din insulele Malvine și ale Războiului din Golf, dar sînt totuși semne că transmisiile globale ale summit-urilor și ale altor evenimente tind să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
început că irepresibila lui vocație de "dascăl" își putea face pereche cu aceea de "scrietor". Și cum aproape invariabil a înțeles să procedeze? Luând-o dinspre starea sufletească axială: iubirea cu toate precedențele, metamorfozele, corelativele, antonimele sale. Le urmărea cu fascinație, metodic, pe verticală (fire, impulsuri "subliminale", cazuistică balansând între sugestiile angelice și cele de "advocatus diaboli" etc.) precum și pe orizontală (împrejurări, dispoziții intime aparținând prezentului imediat și prelungindu-se din comportamentul global până în stările fiziologice, apoi determinările ambientale de la cele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu toate că inteligența le "bifează". Cititorul mai mult sau mai puțin avizat e, însă, impresionat de pasajele în care criticul dă măsura talentului său analitic. Cu răbdare și detașare cordială, Magdalena Popescu își scrie cartea despre cartea preferată, aici se ascunde fascinația fiecărui "popas" asupra oricărui text slavician ales. Limbajul e de o simplitate desăvârșită de unde și ușurința cu care cititorul va reține ideile prezentate. Un exemplu în acest sens ni-l oferă portretele eroinelor din romanul Mara: "Mara e asemeni arborelui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vinovăție și suferință. Homo moralis aparține unui spațiu în care deliberarea etică nu există, în sensul că aceasta a fost depășită. El nu cunoaște maladiva carență de absolut a omului etic. Cunoaște în schimb eșecul și mai ales asumarea lui, fascinația transcenderii codului și resimte ca fiindu-i improprii tensiuni ca incompetență morală sau progres moral. E mereu în mișcare, în incertitudine, dar are privilegiul tenacității mersului și experiența rătăcirii asumate. Din această perspectivă, la antipod, homo ethicus atât de bine
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi revine, de asemenea, să cerceteze care grupuri și care medii au fost focarele privilegiate, îi revine și misiunea de a le urmări în dezvoltarea sau în declinul lor, de a le restitui, în toată complexitatea ei resimțită concret, puterea fascinației. Studiul viselor unei societăți constituie, pentru cunoașterea sa, un instrument de analiză căruia nu-i poate fi neglijată eficiența, și pune, într-adevăr, într-o lumină defavorabilă postulatele teoretice din pricina cărora istoricul își interzice o metodă de cercetare, o formă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
anatema care cade asupra lui apare din ce în ce mai clar ca replică sau ca ecou al vechilor procesiuni vrăjitorești. E vorba de același dosar și același rechizitoriu, de aceleași fixații și obsesii, de aceeași atmosferă nevrotică în care se amestecă spaima și fascinația. Cu ritualurile sale clandestine, cu ceremonialul său inițiatic, cu ierarhia ei supusă unei discipline de fier, secta conspiratoare apare asemenea acestei contra-Biserici, aflată în slujba Răului, pe care o denunță vechile tratate de demonologie. Așa cum în secolele al XVI-lea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vedem triumfînd oficial Gîndirea raționalistă și Ideea scientistă, în conformitate cu trăsăturile sale tradiționale, avînd alături legiunile servitorilor săi din lumea de pucioasă a Infernului, Prințul întunericului rămîne el însuși eroul privilegiat al unei literaturi abundente 15. El continuă să inspke spaimă, fascinație sau măcar o curiozitate ciudată. Numărul admiratorilor săi e încă destul de mare pentru a permite la tot felul de escroci să fie deosebit de prolifici și atrăgători în mistificările lor. Dincolo totuși de aceste fabulații grosolane, putem spune că tocmai în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la atacurile furioase ale dreptei care denunță influența ocultă a masoneriei, acuzații răspund aproape în aceiași termeni, invocînd necesitatea de a combate cu aceleași arme manevrele subterane, practicile de delațiune ale congregațiilor și societăților cucernice 19. Putem constata deci această fascinație care face ca secolul al XIX-lea european și ceea ce îi urmează imediat să poată fi considerate drept Vîrsta de aur a Conjurației. De pildă, nu întîmplător, în limitele geografice și cronologice ale Franței din vremea monarhiei constituționale, creșterea numărului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model, un model deosebit de apropiat, în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil să exercite în jurul său un fel de fascinație senzuală, care conferă fiecărui gest, fiecărui cuvînt o rezonanță afectivă de mare profunzime. Pentru a-i merita stima, pentru a beneficia de prietenia, de bunăvoința sa nu există sacrificiu de care cei mai umili dintre membrii grupului să nu se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Din cauza "tiraniei planului didactic", o clasă trebuie să se concentreze asupra a ceea ce cere planul pentru ziua respectivă, indiferent de ceea ce clasa (sau profesorul) ar considera interesant. Imaginați-vă "un grup de copii emoționați care examinează cu deosebit interes și fascinație o broască țestoasă. Acum, copii, insistă profesorul, lăsați broasca. Urmează lecția de zoologie în care vom discuta despre crabi". (Ritzer, Mcdonaldizarea societății, p. 112). Iar descrierea este valabilă pentru orice școală din lumea largă. În acest context, chiar și posibilele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
suspenda un moment din fluxul realității și a te dedica doar lui, a te lăsa absorbit de acel moment, ceea ce, în concepția lui Maslow, constituie condiția esențială a creativității: "Una dintre caracteristicile principale ale experienței de vârf este tocmai această fascinație totală față de chestiunea-în-cauză, această pierdere de sine în prezent, această detașare temporală și spațială". (Maslow, 2013, p. 309). Iar mai departe detaliază: "Cel mai bun mod de a privi o problemă prezentă este prin a-i da tot ce ai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
una dintre enigmele pe care scriitorul nu dorește sa le dezlege. Remarcăm aceeași inconsistență a eroinelor, specifică tuturor romanelor lui Mircea Eliade. Ca și în Întoarcerea din rai sau în Nuntă în cer, existența personajelor feminine este certificată doar de fascinația, uneori mistică, pe care ele o exercită asupra spiritelor masculine. Prin ele, personajele masculine ,,sunt antrenate în «aventuri» al căror efect este o «rupere de nivel ontologic»: o revelație sau , cel puțin, semirevelație. Revelația posibilității de trăire și într-un
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
istoria și antropologia comparată nu sunt doar simple descrieri ale evenimentelor și practicilor, ci reprezentări ale acestora. Cu toate acestea, planul la care se referă Heidegger este ușor diferit de cel la care se referă Mitchell, primul fiind legat de fascinația pentru imagine a omului modern, iar al doilea, de modalitatea prin care individul recreează lumea înconjurătoare, de semnificația pe care o atribuie realității. La acest nivel, poate fi revalorizată întrebarea în ce măsură imaginea și reprezentarea pot fi văzute ca un personaj
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care sunt legate indisolubil de căutarea permanentă a sensului. Omul modern, susținea Jung225, este bolnav pentru că a pierdut adevăratele resurse ale culturii sale și este un străin între mituri și simboluri care nu mai au niciun sens pentru el. Subliniind fascinația lui Jung pentru mituri și pentru capacitatea omului de a le crea, Anthony Stevens 226 arată faptul că Jung considera creștinismul un mit și pe Iisus Hristos un erou mitic fără a le conferi în vreun fel conotații peiorative, întrucât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]