12,672 matches
-
înconjurător. S-a afirmat că toate efectele asupra sănătății oamenilor arătate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman și mediuul înconjurător. În anumite situații de poluare s-au înregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronșite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febră tifoidă, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemică, amibiaza, lambliazafascioloza, intoxicații (poluarea apei). În concluzie, se pare că poluarea mediului înconjurător dăunează foarte mult sănătății omului și de aceea ar trebui să ne îndreptăm cu toții atenția asupra acestei consecințe a poluării. Protejarea
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
un comportament docil și senzația de plutire, iar În cazul dozelor mari acesta inhiba comportamentul de atac. Pe langă efectele somatice ale consumului de amphetamine că: tahicardie, hipertensiune, reducerea apetitului, creșterea frecventei respiratorii, pupile dilatate putându-se ajunge pana la febră, transpirații, cefalee, privire Încețoșata, amețeli, dificultăți de coordonare În cazul consumului unei doze mai mari pot apărea chiar la o doză mică sau moderată: comportamente compulsive, halucinații vizuale sau auditive. Consumul de amphetamine În doze mici este asociat cu o
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
și antropologică au dus la concluzia că în epoca paleolitică erau foarte frecvente osteoartrozele cronice. Epoca hipocratică, ce inaugurează un model de gândire rațional-științifică al bolilor, subliniază caracterul procesual al evoluției clinice și, în mod special, dinamica ciclică a bolilor (febrele, epilepsia, bolile psihice etc.). În Evul Mediu sunt specifice marile pandemii (pesta), dar și psihozele colective cu temă mistică, datorate unui mod de gândire închis, al unei „gândiri duble” cu caracter antagonist, contradictoriu, care opunea credința creștină ereziilor legate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
posesiune demonică) asupra oamenilor. Pentru Renaștere este specifică o boală nouă, venită în Europa din America: sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării omului în „universurile imaginare”. Secolul XX schimbă complet modul de viață, felul de a gândi și de a acționa al omului, dar, odată cu acestea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenologice. În sensul acesta sunt semnificative două definiții ale bolii psihice elaborate la interval de 150 de ani între ele. Încercând să dea bolii psihice o definiție clinică, Esquirol afirmă că „nebunia este o afecțiune cerebrală de obicei cronică, fără febră și caracterizată prin tulburări ale sensibilității, inteligenței și voinței”. În epoca contemporană, H. Ey recunoaște faptul că boala psihică este greu de definit și conceptualizat, preferând ca în locul unei definiții să noteze „patru aspecte tematice” care „subînțeleg” boala psihică și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenele de slăbiciune și astenie; d) sindromul asteno-vegetativ și asteno-ipohondriac, în care tabloul clinic este dominat de tulburările neurovegetative, ideile iponhondriace, obsesii, fobii etc. Cauzele care pot produce un sindrom astenic sunt multiple, și anume: - boli toxice și infecțioase (gripă, febră tifoidă, malarie, tifos, TBC), - boli somatice (cardiopatii, hipertensiune arterială, ulcer gastric, colită, boli hepatice), - boli endocrine (insuficiență tiroidiană, maladia Adison, insuficiență ovariană), - boli organice cerebrale (scleroză în plăci, tumori cerebrale, sifilis nervos, traumatisme cranio-cerebrale care pot genera „cerebrastenia post-traumatică” sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normali), b) somnus, lethargus, catalepsis (la bolnavi), c) stupor (apoplexie, epilepsie, catatepsie). 3) Mentis alienatio care cuprinde următoarele: a) stultitia (de cauze înnăscute), b) temulentia, animi commotio (de cauze externe), c) mania, melancholia, parenitis și paraphernitis (de cauză internă, cu febră sau fără febră). 4) Mentis defatigatio, desemnând starea de insomnie. La scurt timp, Jonston (1644), referindu-se de data aceasta în mod direct la „bolile creierului”, distinge opt grupe de tulburări, și anume: 1) Tulburări ale simțului intern (cefalalgiile); 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lethargus, catalepsis (la bolnavi), c) stupor (apoplexie, epilepsie, catatepsie). 3) Mentis alienatio care cuprinde următoarele: a) stultitia (de cauze înnăscute), b) temulentia, animi commotio (de cauze externe), c) mania, melancholia, parenitis și paraphernitis (de cauză internă, cu febră sau fără febră). 4) Mentis defatigatio, desemnând starea de insomnie. La scurt timp, Jonston (1644), referindu-se de data aceasta în mod direct la „bolile creierului”, distinge opt grupe de tulburări, și anume: 1) Tulburări ale simțului intern (cefalalgiile); 2) Tulburări ale simțului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de nevroză apare în secolul al XVIII-lea în legătură cu studiile efectuate de Vieussens asupra creierului. El începe să fie folosit în mod curent de către W. Cullen (1769) pentru a desemna „un ansamblu de tulburări ale sentimentului sau ale mișcării fără febră și fără o leziune decelabilă a organelor interne, dar în raport cu o afecțiune de ordin general a creierului”. Ph. Pinel (1819) introduce în grupa nevrozelor următoarele afecțiuni: surditatea, cecitatea, diplopia, tetania, eclampsia, convulsiile, hidrocefalia și coreea. M. Romberg (1840) include în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de agitație; d) bolnavul prezintă iluzii și halucinații vizuale terifiante, de regulă zoopsice, care-l amenință și-l atacă; e) apare o stare confuzională cu dezorientare autoși allo-psihică, stare de anxietate terifiantă, activitate onirică, agitație motorie extremă, crize convulsive și febră. Evoluția clinică netratată este gravă și ea poate duce la moartea bolnavului. Demența alcoolică Este o gravă tulburare psihică ce se instalează în timp la alcoolicii cronici și este o stare de slăbire intelectuală progresivă de tip demențial, datorită unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Progresele spectaculoase și eșecurile înspăimântătoare ale științei au generat, în ultima jumătate de veac, și o nouă cultură de masă; aceasta a recepționat „din plin” atât triumfurile, cât și incertitudinile în care s-au împotmolit științele, intrând și ea în febra realității halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de emergența absurdului cotidian al practicilor ideologice la care ne-am înregimentat, fără a produce altceva, cu unele excepții, decât bancuri și mecanisme de apărare. Toată suflarea românească a fost curprinsă la un moment dat - în anii ’80 - de o febră, fără temperatură, corpul social luând forma unui stup, solidar, mistic și organic atașat partidului, antrenat în psihoza triumfalismului naționalist. Valul a pornit de sus în jos, ajungând la vârste fragede, prin inventarea - probabil, ideea unui culturnic creativ - a celei mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dormi cu rândul jos și până atunci să le dăm celor doi mai multe pături”. Bineînțeles că nimeni nu ne-a dat nici o pătură și au uitat să mai facă schimbul. Peste câteva zile, unul dintre colegi s-a îmbolnăvit, febră mare, tuse... L-am examinat și am constatat că este vorba despre pleurezie masivă dreaptă. Am anunțat gardianul de secție, a venit felcerul închisorii și l-a luat pe cel bolnav la infirmerie. În timp ce l-am ajutat pe colegul bolnav
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de nichel, mercur, cobalt, plumb); - consumul unor medicamente teratogene care pot acționa încă din primele zile, producând fie afectarea embrionului, fie apariția unor mutații genetice și tulburări metabolice; - boli infecțioase virotice (rubeolă, rujeolă, gripă etc.); - boli cașectizante ale mamei (tuberculoză, febra tifoidă, avitaminoze etc.); - traumatisme ale mamei în timpul sarcinii; - tulburări endocrine ale mamei (diabet, tulburări tiroidiene etc.); - incompatibilitate Rh între mamă și făt; c) factori fetopatici - intervin asupra dezvoltării intrauterine a fătului, între luna a patra și a noua de sarcină
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de hemoragii în urechea internă sau la nivelul scoarței cerebrale; - anoxie sau asfixie albastră urmată de insuficientă oxigenare a structurilor nervoase cerebrale; - bilirubinemia sau icterul nuclear; c) în perioada postnatală: - boli infecțioase de tipul: otită, mastoidită, meningită, encefalită, scarlatină, rujeolă, febră convulsivă, oreion etc.; - traumatisme craniocerebrale; - abuz de antibiotice și alte substanțe medicamentoase; - traumatisme sonore (acestea pot determina și unele boli profesionale); - stări distrofice, intoxicații, afecțiuni vasculare etc. În funcție de localizare la nivelul urechii, putem identifica următoarele cauze: a) la nivelul urechii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
normal) Caz 3. Elevul a fost un sugar vioi, care a început să vorbească la 11 luni. La vârsta de 2 ani, el formula propoziții scurte. La vârsta de 4 ani, a contractat o boală contagioasă în formă gravă, cu febră mare, timp de două săptămâni. Când s‑a vindecat nu mai vorbea. Familia interpretează divers acest fapt. (categoria: limbaj întrerupt în dezvoltare) Caz 4. Toată copilăria a vorbit. Părinții erau mândri de el/ea, dar la grădiniță educatoarea nu a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cea mai mare parte cu cei descriși în capitolul referitor la deficiențele senzoriale, însă, printre cauzele frecvent invocate în apariția surdocecității, în diversele ei forme de manifestare, enumerăm: - bolile infecto‑contagioase (contactate de mamă mai ales în perioada de sarcină) - febra tifoidă, rubeola 1, sifilisul, infecția cu citomegalovirus, encefalita, meningita etc.; - intoxicații medicamentoase sau în urma consumului de stupefiante și al altor substanțe toxice (toxoplasmoza congenitală); - leziuni ale structurilor nervoase și traumatisme produse în primii ani de viață; - sindromul Usher: afectează 3
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de Vladimir Streinu și de George Ivașcu, a reținut atenția e pentru că versurile consonau cu tendințele timpului: „ne consideram niște novatori” („Un singur fel de ocupație în starea civilă: inovatori”). Și totuși, poezia lui P., ce fixează în notații obstinate febra mecanică a unui veac încins „cu arc voltaic”, pulsând în „ritmul tacheților”, în „angrenajul pistoanelor” și „violența reoforilor” aprinși, nu face elogiul progresului, al tehnicii. Dimpotrivă, viziunea sa e cea a copleșirii și uniformizării umanului prin impersonalitatea trufașă, de o
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
conduce la limpeziri de contur, nu face decât să tulbure și mai mult imaginea intricată a constelațiilor factuale, a căror semnificație psihologică ultimă nu se revelează, în totalitatea ei, decât altui observator - celui care a trăit, cu ochii măriți de febrele spaimei, suferințele și ororile războiului. Și aici, distanța față de Proust se menține totuși considerabilă, scrierea purtând, în ciuda unității subiective de perspectivă, suficiente însemne ale emblematicii normative tradiționale - liniaritate cronologică, dozare a intensității dramatice, organizare arborescentă a discursului - pentru ca devansarea sistemului
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
pref. Dumitru Micu, București, 1960; Ochii, București, 1962; Întoarcerea focului, București, 1964; Toporul de argint, București, 1964; Celălalt prezent, București, 1965; Frumusețea pietrei nevăzute, București, 1965; Acolo unde vântul rostogolește norii, I-II, București, 1966; Aventură și contraaventură, București, 1966; Febră de origine necunoscută, București, 1967; Chirie pentru speranță, București, 1968; Înotătorul rănit, București, 1969; Terr-Orr, București, 1969; Știi, Lavinia, caracatițele..., Cluj, 1970; Moartea ca o floare de „nu mă uita”, București, 1970; Jurnalul oficial al misiunii Scorbowsky, Cluj, 1971; Teroare
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
1984; Balada căpitanului Haag, București, 1984; Orhidee pentru Marifelis, Cluj-Napoca, 1986; Curbura dublă a infinitului, Iași, 1988; Deodată, inevitabilul, București, 1990. Repere bibliografice: Al. Săndulescu, „Toporul de argint”, GL, 1965, 3; Virgil Cuțitaru, „Celălalt prezent”, IL, 1966, 2; Constantin Cubleșan, „Febră de origine necunoscută”, TR, 1967, 39; Teodor Tihan, „Chirie pentru speranță”, ST, 1968, 11; Valentin Tașcu, „Terr-Orr”, TR, 1969, 32; Dana Dumitriu, „Știi, Lavinia, caracatițele...”, RL, 1970, 23; Valentin Tașcu, „Știi, Lavinia, caracatițele...”, TR, 1970, 32; Mircea Iorgulescu, „Acoperiș cu
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
5.2. Modificările sodiului seric (vezi capitolul „Dezechilibre hidroelectrolitice”) Atât reducerea, cât și creșterea severă a sodiului seric pot determina manifestări clinice importante, în special în sfera neurologică. 1. Hipernatremia (Na >145 mmol/l) se întâlnește în caz de: • diaree, febră, transpirații importante, poliurie (prin pierderi de apă relativ mai mari decât cele de sodiu); • aport hidric insuficient; • tratament cu diuretice (în special furosemid, în anumite cazuri); • tulburări hormonale (diabet insipid, hiperaldosteronism, tratament cu corticosteroizi). 2. Hiponatremia (K <3,5 mmol
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ents should be avoid Tabloul clinic al GNEC este, tipic, cel al unei GN rapid progresive (GNRP). GNRP este definită, de obicei, prin dublarea creatininemiei, într-un interval mai mic de 3 luni. Debutul poate fi acut (cu hematurie macroscopică, febră, cefalee, artralgii, tulburări digestive, oligurie sau edem pulmonar acut) ori insidios (cu astenie, subfebrilitate, edeme moderate). Perioada de stare se manifestă cu oligurie (până la anurie completă), uneori edeme (în jumătate din cazuri, discrete), iar TA este normală sau puțin crescută
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în 1/3 din cazuri se asociază și ANCA. SG este o boală rară, reprezentând circa 10 % dintre GN rapid progresive. Se întâlnește în special la bărbați între 20-30 de ani și la femei între 60-70 de ani. Semne generale: febră, scădere ponderală, sindrom inflamator. Semne renale: tabloul obișnuit este de GN rapid progresivă: edeme, hematurie, cilindri hematici, oligurie, proteinurie moderată. Insuficiența renală, frecventă în momentul diagnosticului, poate evolua adesea foarte rapid. Ac anti-MBG pot fi identificați în ser prin RIA
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu alterarea stării generale și afectare viscerală multiplă de la început. Uneori, debutul poate fi legat de expunerea la anumiți factori declanșatori: RUV, medicamente, infecții, intervenții chirurgicale, sarcină. Semnele generale sunt aproape întotdeauna prezente în perioadele de activitate a bolii: astenie, febră (80 %), scădere ponderală (65-85 %). Manifestările articulare reprezintă manifestarea clinică cea mai frecventă în LES (90 %). Pot precede apariția manifestărilor viscerale cu 6 luni până la 5 ani: • artralgii, uneori însoțite de redoare matinală; • poliartrită acută/subacută (evocă RAA); • poliartrită cronică, afectează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]