KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410

multe rafturi cu o „drăcovenie” care se numea Gender Studies și că la raftul de filosofie era un număr mare de cărți cu numele năucitor: filosofie feministă. Nici n-am avut curiozitatea să le deschid. Mofturi occidentale. Pe atunci, singura feministă de care îmi aminteam era Ecaterina Oproiu. Mă fascina în adolescență. Nu doar prin inteligență și charismă, ci și prin îndrăzneala confruntărilor ei cu bărbații publici, pe tema nedreptății în sfera privată, a dublei zile de muncă. Aveam încă o

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
Îmi dau seama că vorbește ignoranța arogantă în ele cum vorbea și în mine. În vara lui ’91 s-au produs două evenimente ciudate. Într-o bună zi, Adrian Miroiu mi-a spus că a citit un studiu de epistemologie feministă și că l-a impresionat ca abordare. N-aș vrea să citesc și eu? Am reținut informația, dar nu i-am dat curs. În aceeași vară, William Mander, tânăr profesor la Oxford s-a reîntors în România cu Avril, soția

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
dat curs. În aceeași vară, William Mander, tânăr profesor la Oxford s-a reîntors în România cu Avril, soția sa, ca să ne facem concediul la Costinești. Mi-a adus o carte a Moirei Gatens despre diferențe și asemănări în filosofia feministă. Am citit-o. Când am terminat-o, știam. Știam că de acum în colo eu n-am să mă mai pot situa dincolo de orice paradigmă (ce iluzie!) și că mi-am găsit pentru întâia dată calea de a exista în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
mă asum cum sunt și să mă bucur pentru prima oară că nu sunt bărbat în cultură sau persoană fără gen. A început de atunci o istorie care se derula rapid, după principiul bulgărelui de zăpadă: un doctorat în filosofie feministă, dat sub oblăduirea fermecător de receptivă și de provocatoare a lui Ludwig Grünberg; crearea AnEI în ’93, împreună cu Laura Gruünberg, mai întâi ca utopie, apoi ca organizație, apariția unui număr din Revista 22, primul dedicat femeilor și feminismului; introducerea cursului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
oblăduirea fermecător de receptivă și de provocatoare a lui Ludwig Grünberg; crearea AnEI în ’93, împreună cu Laura Gruünberg, mai întâi ca utopie, apoi ca organizație, apariția unui număr din Revista 22, primul dedicat femeilor și feminismului; introducerea cursului de filosofie feministă la Facultatea de Filosofie (1994), primele studii și cărți publicate. Alții, din ce în ce mai mulți și mai buni au început să intre în sistemul de referință al cercetărilor feministe. Alții să râdă și să le respingă a priori. Aveam tot soiul de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
număr din Revista 22, primul dedicat femeilor și feminismului; introducerea cursului de filosofie feministă la Facultatea de Filosofie (1994), primele studii și cărți publicate. Alții, din ce în ce mai mulți și mai buni au început să intre în sistemul de referință al cercetărilor feministe. Alții să râdă și să le respingă a priori. Aveam tot soiul de feedbackuri: e interesant ce face, dar nu prinde la noi... Un personaj important susținea că am hormoni masculini, sunt sterilă și plină de păr pe corp; persoane

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
feedbackuri: e interesant ce face, dar nu prinde la noi... Un personaj important susținea că am hormoni masculini, sunt sterilă și plină de păr pe corp; persoane foarte cultivate m-au rugat să nu mă mai proclam în gura mare feministă, căci aș fi mult mai respectată; mama m-a rugat să nu-mi extind teoriile asupra modului de viață, să nu părăsesc obsesia primordială care trezește din somn orice femeie respectabilă: ce am de făcut astăzi pentru familia mea, să

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
avem forța, răgazul, curajul să generăm forma autentică a feminismului, cea creativă. În lumea poeziei și criticii de artă, o întâlnire asemănătoare a fost și cea cu Magda Cârneci. Celelalte întâlniri nu au avut loc dincolo de cercul asumat al teoreticienelor feministe, mai ales din zona științelor sociale, adică în „mediul proxim”. Poate, ca mulți alții, trăim mult mai îngust, striviți de nevoile propriilor domenii și instituții, tot mai puțin prezenți măcar ca spectatori în celelalte chipuri ale culturii. Istoria a dovedit

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
că m-am pripit în judecățile mele. Societatea noastră era și este încă prea saturată de alte nevoi încât să permită „luxul” creativității. Mai ales pentru acelea dintre noi care produc (re)începuturi. Atunci când mi-am asumat noviciatul în filosofia feministă, am făcut-o împreună cu toate femeile care îmi alcătuiesc ginomorfozele, încercând să fiu într-un fel o conștiință de sine a multor femei care își șușoteau între ele, într-o disidență sfioasă, modul de gândire asupra lor și al lumii

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
un fel o conștiință de sine a multor femei care își șușoteau între ele, într-o disidență sfioasă, modul de gândire asupra lor și al lumii care le alcătuia și pe care o alcătuiau. Îmi plăcea simbioza mea cu filosofia feministă și cred că niciodată nu m-am simțit mai transsubstanțiată cu o idee ca în momentele în care, fie descopeream cu o stupoare de estetică retardată cât de spectaculoasă este zona creației feministe... Îmi era mult mai familiară condiția ancilară

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
alcătuiau. Îmi plăcea simbioza mea cu filosofia feministă și cred că niciodată nu m-am simțit mai transsubstanțiată cu o idee ca în momentele în care, fie descopeream cu o stupoare de estetică retardată cât de spectaculoasă este zona creației feministe... Îmi era mult mai familiară condiția ancilară a femeilor din zonă: ele sunt în stare să povestească, uneori consistent și talentat, gândurile bărbaților filosofi. Și mie problema nașterii nu mi-a părut că ar avea „demnitate filosofică”. Și mie mi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
sau „macaragistă” a comunismului, uitând faptul că alternativa acelor femei este spălatul manual sau căratul greutăților în cârcă. În vremea supunerii oarbe la gen (ca și la orice diferea de ideologia oficială) nu se putea dezvolta o conștiință de sine feministă, alături de alte „isme” specifice societăților libere. Iar când acest fel de dezvoltare este și posibil și necesar, apare un soi de timiditate și de teamă. Este greu să te identifici cu o ideologie, pe deasupra „marginală” într-o societate aflată în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
timiditate și de teamă. Este greu să te identifici cu o ideologie, pe deasupra „marginală” într-o societate aflată în adolescența (dacă nu în pubertatea) democrației. Poate nu este nevoie să o faci explicit. Este de preferat să acționezi ca o feministă (sau ca un profeminist), decât să sporovăi demagogic despre acestea. Ceea ce se întâmplă în România lui 2001 este un fapt îmbucurător: politicienele încep să părăsească unilateralitatea politicianului și să acționeze în direcția legislației care ușurează condiția femeilor. Unele dintre ele

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
cea a politicii. Dacă unii și unele dintre noi nu observă cât de departe suntem de parteneriat în viața cotidiană, în cultură, în profesii și în politică, este și pentru că nu au nici măcar curiozitatea intelectuală minimă să înțeleagă semnificațiile conceptelor feministe, necum să acționeze profeminist. De câștigat pe termen scurt, câștigă cei care se simt bine că cineva este, în același sistem de referință, „etern” mai jos ca ei, eventual slujește scopurilor lor, precum și cele care se iluzionează că vor fi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
admirate pentru felul în care „arată” sau pentru că au fost acceptate ca excepții în clubul „upper-sex”. Pe termen lung, orice categorie de dependenți pierde. Revista Contrapunct, nr. 3, Mai, 2001 „Feminismul face bine la sex-appeal” Interviu luat de Zina Bolea Feministele sunt etichetate cu epitete puțin măgulitoare. Circulă o sumedenie de prejudecăți, cum că ele ar fi altfel decât celelalte femei. Nu mă simt diferită deloc de celelalte femei obișnuite. Sunt căsătorită cu același bărbat de douăzeci și șase de ani

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
Nu de aici mi se trage. Nu de la eșecuri de felul acesta, nu de la neputință, și nici de la eșecuri profesionale sau de la faptul că am vreun resentiment față de cineva... Și totuși v-a motivat ceva? În copilărie cred că prima feministă pe care am cunoscut-o era străbunica, o femeie foarte autonomă, cu totul extraordinară, semianalfabetă, dar foarte creativă. Am socotit-o întotdeauna o femeie care nu numai că stătea pe picioarele ei și se conducea după capul ei, dar era

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
conducea după capul ei, dar era în stare să țină o întreagă familie, un „trib” întreg pe judecata și munca ei. Cred că aceasta a fost primul model feminist din familie. Ea habar n-avea, săraca, de fapul că era feministă. N-am știut nimic despre feminism. Termenul mi-a fost total străin. Au fost intuiții și mici izbucniri care se legau de constrângerea în raport cu libertatea mea față de băieți. M-a durut când eram copilă și după aceea în adolescență că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
prima perioadă a tinereții mele am încercat să scriu numai literatură, pentru că mi se părea că acesta este apogeul creativității pe care și-l permite o femeie. Își permite să scrie literatură, să producă literatură, dar nu filosofie. Am devenit feministă, în mod explicit, după ce am citit prima carte de filosofie feministă. M-am simțit, în sfârșit, în pielea mea. Aveți un feed-back pozitiv de la femeile din România, sau pe multe din ele le-ați stresat, când le-ați trezit din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
pentru că mi se părea că acesta este apogeul creativității pe care și-l permite o femeie. Își permite să scrie literatură, să producă literatură, dar nu filosofie. Am devenit feministă, în mod explicit, după ce am citit prima carte de filosofie feministă. M-am simțit, în sfârșit, în pielea mea. Aveți un feed-back pozitiv de la femeile din România, sau pe multe din ele le-ați stresat, când le-ați trezit din calmul patriarhal? Nu pot să vă răspund exact. Nu am un

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
Ei, ați înțeles ce-i cu feminismul?”. Ele au răspuns limpede și răspicat: „Domnule, am înțeles că e de bine pentru femei. La noi când vine?”. În acel moment am avut efectiv intuiția că am să fiu cu adevărat o feministă pentru celelalte femei atunci când o să vorbesc așa încât să mă înțeleagă și femeile de serviciu. Restul a fost o încercare fantastică să trec de la un nivel de cunoaștere înalt, la un mod de a relata acea cunoaștere ca să înțeleagă lumea din afara

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
o am, cred, destul de des. Eu știu acum că pot să discut despre aceasta și cu femeile de la țară și cu muncitoarele. În mod direct am și făcut-o. Mai mult decât atât, cred că lumea este plină de țărănci feministe, de muncitoare feministe, de pensionare feministe. Dar și de femei care se complac în postura de victimă și servitoare, sau le sperie efortul pe care trebuie să-l facă pentru a ieși din rolul acesta? Unele se complac, dar sunt

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
destul de des. Eu știu acum că pot să discut despre aceasta și cu femeile de la țară și cu muncitoarele. În mod direct am și făcut-o. Mai mult decât atât, cred că lumea este plină de țărănci feministe, de muncitoare feministe, de pensionare feministe. Dar și de femei care se complac în postura de victimă și servitoare, sau le sperie efortul pe care trebuie să-l facă pentru a ieși din rolul acesta? Unele se complac, dar sunt frustrate, sunt supărate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
știu acum că pot să discut despre aceasta și cu femeile de la țară și cu muncitoarele. În mod direct am și făcut-o. Mai mult decât atât, cred că lumea este plină de țărănci feministe, de muncitoare feministe, de pensionare feministe. Dar și de femei care se complac în postura de victimă și servitoare, sau le sperie efortul pe care trebuie să-l facă pentru a ieși din rolul acesta? Unele se complac, dar sunt frustrate, sunt supărate și au sentimental

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
mai elaborate lucruri pe care multe femei le trăiesc și le simt. Nu au deloc impresia că le pare ceva importat, „parașutat”. Asta mă bucură mult. Am vorbit cu bunicuțe, cu femei din foarte multe categorii, care nu privesc abordarea feministă ca pe una ce n-are legătură cu viața lor și nici cu ce simt ele, dimpotrivă, cred că le reprezintă foarte bine ideile și interesele. Probabil că bărbații, refractari la parteneriat cu femeile, nu-și cunosc avantajele în cazul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
Așa este, nu înțeleg bine problema, dar cred, că atunci când o înțeleg, ar vrea ca femeile din jurul lor să fie autonome. Bărbații, dacă sunt suficient de onești și de inteligenți sunt la fel de deschiși spre feminism ca și femeile. Și bărbații feminiști cum se raliază la mișcarea feministă? Se raliază public. Și asta este mai important. O fac prin diverse mijloace, unii pur și simplu susțin instituțional cercetarea și politicile de acest gen. Destul de receptivi sunt tații de fete. Chiar dacă se arată

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]