2,281 matches
-
sunt doar jocuri, ci și 6. Societăți virtuale. Second Life, proiectul companiei Linden Research, este cel mai proeminent exemplu al unei astfel de lumi. Utilizatorii pot să-și construiască un personaj virtual (un avatar) cu care să trăiască o viață ficțională într-una dintre numeroasele lumi virtuale din Second Life. Interesant este că Second Life are propria economie și propria monedă (dolarii Linden pot fi cumpărați cu dolari adevărați și invers). Tot ce există în Second Life - obiecte 3D (clădiri, peisaje
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
am tot plictisit uitându-mă la alții cum își obțin catarsisuri obosite cu manieriști „simpatici“ precum Foarță sau Brumaru. Despre proza nouă publicată aș mai aminti texte care „au mers“, care mi-au indicat posibile urme de viață pe planetă ficționala românească. Dan Lungu și babă lui comunistă i-au indignat prin clișee pe unii critici. Mie îmi plac clișeele. Mihnea Rudoiu nu e rau cu Micul Abelardy, el suferă doar de un soi de inflație a textului în detrimentul structurării atente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Raman. — Dar eu nu știu nici dacă a existat sau nu. Nu-i nimic. — Nici dacă a murit cu adevărat sau nu. — Nu contează. Ce vreți să spuneți? — Nu crezi că Raman ar putea fi personajul perfect, nici real, nici ficțional? — Pentru o biografie ai nevoie de informații exacte, de interviuri, în schimb eu nu am decât proza lui. — Nu mă gândisem la o biografie, ci la un roman. — Să fac din Raman un personaj? — Exact. — E cam târziu, deja se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
întinderea unui ocean al imaginației. Ea este, în cele din urmă, o invitație la călătorie și o poartă care se deschide către această grădină secretă a benzii desenate. Post-scriptumul adăugat acestei serii de eseuri este încercarea de a da trup ficțional acestei admirații resimțite față de geniul prozei grafice. Am imaginat, pe marginea celor două texte, un exercițiu apocrif care se inspiră din lecția borgesiană a lecturii infidele a tradiției. Cum ar arăta o nouă aventură a lui Tintin ? Și care ar
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
niciodată încheiată. Universalitatea lor, probată de atâtea traduceri, este universalitatea pe care o deține doar aventura în stare pură, eliberată spre a cuceri lumea celor mari. Un album de familie Tintin se află în centrul unui univers care se extinde, ficțional, cu fiecare dintre episoadele ce se adaugă ciclului său narativ. Dincolo de mirabila vocație de cartograf pe care Hergé o posedă, adăugând noi tărâmuri la imperiul său de hârtie, geniul textelor rezidă și în capacitatea de a umple acest spațiu saturat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
umanității, iar nu instrumentul damnării ei. Capacitatea prodigioasă a lui Hergé de a fi demiurgul ce zidește universuri narative autonome este vizibilă și în atenția cu care desenează,odată cu L’oreille cassée, conturul unei alte țări memorabile din atlasul său ficțional. Este vorba de San Theodoros, republica sud-americană aflată în conflict cu Nuevo Rico, vecinul său, vecin nu mai puțin excentric în materie de guvernare. San Theodoros, ca și Syldavia, este obiectul geografic a cărui identitate se hrănește din memoria secolelor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cel care alege să se arunce din rachetă spre a salva viața colegilor săi, ar fi putut apărea inacceptabil unui catolic precum Hergé. În definitiv, nimic nu este mai devastator decât povara celui mai groaznic dintre păcate, sinuciderea. Dar lectura ficțională a lui Hergé reabilitează un suflet ce aspiră la puritatea pierdută. Remușcările lui Wolff sunt semnul renașterii binelui care forțează regăsirea solidarității cu semenii. Ca de atâtea ori, Tintin este prezența ce acționează asemenea unui catalizator. Moartea lui Wolff este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și în seria lui Blake și Mortimer, răul este adesea asociat acestei tehnici golite de umanism și de busolă etică. Simbolic, cele două episoade din seria „razei misterioase”, Le „Manitoba” ne répond plus și L’éruption du Karamako, se întemeiază, ficțional, pe contopirea a două dintre cele mai influente ingrediente din spațiul epocii de aur al benzii desenate, pirații și proiectele tehnologice menite să subjuge întreaga omenire. În acest punct, seria lui Jo, Zette și Jocko poate fi pusă în legătură cu profilurile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de romantism și tăietură retro. Blake et Mortimer desfide ipoteza în acord cu care banda desenată este condamnată să fie un gen minor, delectabil doar pentru publicul ce refuză propria maturizare intelectuală. Ceea ce clădește Edgar P. Jacobs este un spațiu ficțional autonom, urmând, pe acest itinerariu, literatura și cinematografia. Fascinația pentru Blake și Mortimer este fascinația resimțită în fața forței irezistibile a visului în libertate. Semnul celor patru Edgar P. Jacobs creează, în Blake et Mortimer, un cuplu în jurul căruia se organizează
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este cutia de rezonanță în care se pot identifica frânturile de imagini și de cuvinte ale secolului XX. Debutând în 1946, atunci când optimismul postbelic lasă, treptat, locul presimțirii conflictelor ce vor veni, banda desenată a lui Jacobs investighează un teritoriu ficțional dominat de un „război rece” ce își exportă, în text, propria sa mitologie. Niciodată inocentă ideologic, niciodată ruptă de contextul care o generează, seria lui Jacobs este similară, până la un punct, ciclului cinematografic al lui Bond. Diferă însă prin tonalitatea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
clasică. Retorica rezistenței amintește tonul churchillian al toamnei lui 1940. Nici un compromis nu se poate închipui cu răul ce posedă resurse inepuizabile. Speranța se cere conservată, cu orice preț. Mortimer este Știința aliată cu tenacitatea curajului. Savantul este, în ecuația ficțională a lui Jacobs, nu doar cel ce descifrează tainele lumii materiale, dar și cel care îi îndrumă pe cei din jurul său pe drumul speranței. Sacrificiul este îndreptat către un viitor ce înlătură povara devastărilor aduse de invazia lui Basam Damdu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
întemeiază, deloc paradoxal, pe verosimilitatea detaliilor. Un triumf al imaginației lui Jacobs, ce evocă gramatica romanului popular francez, este L’affaire du collier. Odată cu subtilizarea de către Olrik a unei bijuterii fără de preț, Mortimer și Blake sunt absorbiți în vârtejul universului ficțional populat de umbrele unor Rocambole, Fantomas și Arsène Lupin. Căutarea „colierului” (obiect mitic convocând strălucirea grațioasă a Vechiului Regim și monarhia franceză) expune subteranele unui Paris ce îl atrăgeau și pe Jean Valjean în pântecele sale. Ca și iluștrii săi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este capabilă de a elibera visele pe care le ține sub control cenzura diurnă. Miturile moderne se suprapun peste scenografia elaborată în care se întâlnesc navele spațiale și tehnologiile grație cărora umanitatea este rede finită. Extratereștrii sunt parte din decorul ficțional, iar pluralitatea lumilor devine regula de la care nici un creator de aventuri nu se poate abate. Proza grafică a anilor ’60 și ’70 rafinează ipoteza pe care se ridică cel mai impresionant și luminos edificiu al călătoriilor interplanetare. Odată cu Flash Gordon
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Gordon, Luc Orient este mai aproape de unidimensionalitatea mitului decât de complexitatea altor personaje ale prozei grafice. Alături de Lora, asistenta lui Hugo Kala, el ipostaziază o variantă ideală, epurată de păcate a eroului salvator. Logica simplificării este parte din regula jocului ficțional. Și ca în orice înfruntare ce se revendică de la mit, Binelui îi răspunde, în oglindă, Răul ce trece prin istorie, cu trena sa sângeroasă. Doctorul Julius Argos este, ca Septimus al lui Edgar P. Jacobs, o figură luciferică și damnată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
între cele două minți geniale seduse de puterile științei să se extindă dincolo de limitele inteligibilului și ale cunoscutului. Aventurile lui Luc Orient și ale lui Hugo Kala sunt plasate pe fundalul vast și imprevizibil al ciocnirii cu civilizațiile extraterestre. Speculația ficțională ia ca punct de plecare ipoteza paleo astro nautică (popularizată și în spațiul românesc grație traducerii celebrului volum al lui Erich von Däniken). Și dacă trecutul omenirii este marcat de întâlnirile mirabile și de acțiunile de explorare ale unor emisari
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
actor care nu dorește să se angajeze, dar este aspirat în vârtejul pe care nu îl mai poate evita. Spectrul revoluției braziliene s-a întins și în această insulă din Caraibe, dominată de trupele marii puteri din nord (un deghizament ficțional al Statelor Unite), ca și de bananele în numele cărora se moare și se trăiește. O valiză cu bani este motorul unei curse infernale, punctate de morți și de travestiuri. Cauza revoluției înseamnă alungarea „yankeilor” care ocupă Mosquito : în această comedie dramatică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în lume. Corto Maltese en Sibérie și La maison dorée de Samarkand sunt dipticul prin care Pratt oferă un decupaj narativ și grafic în care se topesc vocile și obsesiile lui Malraux, Bulgakov și Șolohov. În centrul acestui vast tablou ficțional, recompus cu minuție documentară afină cu rigoarea de arheolog a unor Hergé sau Edgar P. Jacobs, se află suflul stihial al revoluției ruse, cel care alungă pacea din Casa Turbinilor. Și poate că nimeni nu era mai bine plasat decât
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și arma pe care o mânuiește, unitatea este dată de intelectul ce pulsează în ritmul fanatismului ce vine din adâncul secolelor. Din acest vortex al Africii și al eresurilor se ivește și una dintre acele femei prin a căror invenție ficțională Pratt își reconfimă apartenența la realismul magic.Ghula , misteriosul ghid din țara Dankali, ascunde un secret pe care nu va întârzia să îl împărtășească lui Koinski. Mai mult decât un simplu pelerin ce alunecă pe oglinda de nisip a Africii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ambiguă despre secrete, remușcări și moarte. În tot acest cosmos al celui de-Al Doilea Război Mondial, Ernie Pike (creație a argentinianului Hector Oesterheld și a lui Hugo Pratt) deține o poziție privilegiată, de martor și de duhovnic. Silueta lui ficțională este modelată după biografia celui care a fost Ernie Pyle. Din suita de texte pe care acest jurnalist pornit în căutarea istoriei le lasă în urma sa se desprinde ciclul narativ al lui Pike. Corespondent de război, asemenea celui care moare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
umbrelor, umbre pe care le convoacă interogând conștiința celor care au supraviețuit. Duhovnic al acestei lumi care și-a ieșit din țâțâni, Pike este personajul cel mai cinematografic pe care Pratt l-a desenat vreodată. Micile lui întâmplări au structura ficțională a unui episod de serial de televiziune. Eliminând emfaza și retorismul, ceea ce rămâne este magma de pasiune și de ambiguitate a omenirii împinse de război să se confrunte cu proprii demoni. Martor al carnagiului, Ernie Pike pune în discuție stereo
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi tranformat în discursul ce pune sub semnul întrebării identitățile clasice și stereotipurile rasiale. Publicată în Argentina anilor ’50, proza grafică lui Pratt și Oesterheld se constituie ca un omagiu polemic închinat ilustrei tradiții a benzii desenate western americane. Arta ficțională dezvoltată aici evocă, mutatis mutandis, regândirea europeană a tiparului cinematografic american. Perspectiva se schimbă, unghiurile de abordare descumpănesc, iar personajele nu mai sunt distribuite în acord cu o gramatică simplistă. Ca și în westernurile italiene de un deceniu mai târziu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Deșteptarea primăverii Scrisă de Pratt și ilustrată de Manara, Un été indien redeschide un dosar central în imaginarul lui Pratt. Prin educație intelectuală și accident biografic al familiei, Pratt este legat de o Americă de Nord pe care o încadrează, ficțional, încă de la debuturile sale. America de Nord a lui Pratt înseamnă, înainte de toate, coborârea pe firul cronologic către un timp al genezei, către timpul în care englezi, francezi și indieni poartă un război teribil și sângeros pentru continentul pe cale de a se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
toate, coborârea pe firul cronologic către un timp al genezei, către timpul în care englezi, francezi și indieni poartă un război teribil și sângeros pentru continentul pe cale de a se naște și a se înfățișa europenilor. Influențat de o literatură ficțională și memorialistică organizată în jurul Americii coloniale, Pratt este, prin Fort Wheeling, unul dintre cronicarii ce rescriu istoriile originare ale lui Fenimore Cooper. Pentru Pratt, înainte de America „burgheză” și imperială pe care o detestă, se află mitologia vitală și romantică a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
rescriu istoriile originare ale lui Fenimore Cooper. Pentru Pratt, înainte de America „burgheză” și imperială pe care o detestă, se află mitologia vitală și romantică a acestei Arcadii hrănite de sânge și de aventură. Vara indiană aparține acestui proiect intelectual și ficțional de arheologie americană pe care Pratt îl inițiază în urmă cu decenii. În centrul acestui text se află tradiția la care Pratt și Manara se referă, polemic, propunând un dialog intertextual cu Nathaniel Hawthorne, a cărui The scarlet letter este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
află tradiția la care Pratt și Manara se referă, polemic, propunând un dialog intertextual cu Nathaniel Hawthorne, a cărui The scarlet letter este evocată de vocea naratorului către final. Îi revine acestui narator (care nu este altceva decât o mască ficțională a lui HP) să înscrie povestea puritană a femeii cu fața însemnată de fierul roșu în acel continent de sensibilitate, rigoare și fanatism al Salem-ului și vrăjitoarelor sale. Textul devine, asemenea atâtor altor istorii scrise de Pratt, o borgesiană reflecție
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]