5,981 matches
-
ILIEȘU, Petru (12. IX. 1951, Timișoara), poet. Este fiul Melaniei (n. Lup) și al lui Ioan Ilieșu, inginer. A absolvit Liceul „Eftimie Murgu” din Timișoara (1971) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1978). Între 1979 si 1989 lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. Este arestat pentru răspândire de manifeste în 1982 și, din nou, în 21 decembrie 1989, la București. Ulterior va fi președinte-fondator al Fundației
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
, Stancu (23.XI.1933, Fărcașele, j. Olt), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Voicu) și al lui Voicu Ilin, țărani. După ce a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română - limba germană (1957), a fost repartizat cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București, unde lucrează până în 1999. În 1963-1964 a îndeplinit funcția de șef al serviciului UNESCO
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
socială, cărturarii ardeleni situau însă cauza națională. Ideea emancipării naționale prin „luminare”, prin întemeiere de școli, prin cultivarea limbii, prin răspândirea învățăturii la sate polarizează întreaga lor activitate. Aceasta s-a materializat în lucrări în primul rând de istorie și filologie, obiectivele esențiale fiind dovedirea originii romane a poporului român, a continuității lui în Dacia și a latinității limbii române. Pe lângă istorii, gramatici, dicționare, au fost întocmite cărți și broșuri de inițiere în filosofie, logică, etică, teologie, științe juridice, geografie, etnologie
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
, Adriana (31.V.1938, Craiova), istoric și critic literar, prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Cernătescu), profesoară, și a lui Aurelian Iliescu, jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme ca redactor la „Gazeta literară” (1960-1962). Din 1992 este conferențiar, apoi profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Este fiul Georgetei Ilisei (n. Zăhărescu), învățătoare, și al lui Ilie Ilisei, preot. Primele clase le face la Mănăstioara, învățând apoi la Fălticeni, unde între 1957 și 1961 este elev al Liceului „Nicu Gane”. În 1966 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura română. Lucrează ca redactor la Studioul de Radio Iași (1966-1968), corespondent pentru Radio București (1968- 1972), redactor-șef adjunct la Radio Iași (1972-1983), redactor la revista „Convorbiri literare” (1983-1990
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
ILIESCU, Nicolae (7.II.1956, București), prozator și publicist. Este fiul Sandei (n. Manole) și al lui Ene Iliescu, ofițer. După absolvirea Liceului „Gheorghe Lazăr” din capitală (1975) și a Facultății de Filologie a Universității bucureștene (1979), este profesor de gimnaziu la Crevedia, apoi, din 1983, profesor de liceu în București, funcționar al Uniunii Scriitorilor, iar după 1989, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul”, redactor la revista „Arc” și, din 1996, secretar științific
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
1979), este profesor de gimnaziu la Crevedia, apoi, din 1983, profesor de liceu în București, funcționar al Uniunii Scriitorilor, iar după 1989, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul”, redactor la revista „Arc” și, din 1996, secretar științific al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. A debutat în 1978, cu o schiță în revista „Tribuna” și cu un eseu critic în „Amfiteatru”. A fost membru în cenaclul Junimea al studenților filologi bucureșteni și a participat la „desantul” colectiv organizat în 1983
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
o schiță în revista „Tribuna” și cu un eseu critic în „Amfiteatru”. A fost membru în cenaclul Junimea al studenților filologi bucureșteni și a participat la „desantul” colectiv organizat în 1983 de Ov. S. Crohmălniceanu. Și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București în 2002. Întâia carte a lui I. a fost una de proze scurte, Departe, pe jos... (1983). Rețeta preferată este mixajul intertextual, pe claviatura căruia se operează în două registre. Pe de o parte, cel doct
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
să indice înrudirea cu Ștefan Petriceicu, domn al Moldovei în veacul al XVII-lea. Face școala mai întâi la Camenița, Vinița și Rovno, liceul la Chișinău, iar între 1855 și 1857 urmează studii de drept, audiind, probabil, și cursuri de filologie și de istorie la Universitatea din Harkov, fără a obține însă vreo diplomă. Intrat în armata rusă, traversează o perioadă trăită intens, consemnată într-un jurnal intim unde tânărul își etalează spiritul aventuros, teribilist, emfatic, dar și marea febrilitate și
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele în limba rusă), îndeobște cu subiecte istorice, se află un fragment de roman și o schiță dramatică intitulate Arbore, fragmentul de dramă Domnița Rosanda, poemul Domnița Voichița, poeziile Sunt dac!, Sunt român
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
1870-1877, 1882-1883). Este director la „Foaia societății «Românismul»” (1870-1871) și la „Revista literară și științifică” (1876), colaborează la alte gazete ale vremii („Buciumul”, „Familia”, „Sentinela română”, „Românul”, „Perseverența”, „Ghimpele” ș.a.). Chiar dacă treptat revistele lui H. vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o forță puțin obișnuită, conștient de nevoia depășirii diletantismului în publicistică și capabil să facă acest pas pe cont propriu. Spirit independent, își exprimă clar atitudinea democratică, ideile despre destinul românilor în etapa de după
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de domeniul evidenței - valoarea operei științifice. În 1864 i se încredințează conducerea revistei „Arhiva istorică a României”, în 1865 își tipărește monografia Ion Vodă cel Cumplit, iar în 1873-1875, Istoria critică a românilor. Din anul 1874 ține un curs de filologie comparată la Universitatea din București (Principie de filologie comparativă ario-europea, publicat în 1875), apoi, din 1876 funcționează și ca director al Arhivelor Statului (până în 1900), iar în anul 1877 este ales membru al Societății Academice Române (după ce în 1869 îi
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
i se încredințează conducerea revistei „Arhiva istorică a României”, în 1865 își tipărește monografia Ion Vodă cel Cumplit, iar în 1873-1875, Istoria critică a românilor. Din anul 1874 ține un curs de filologie comparată la Universitatea din București (Principie de filologie comparativă ario-europea, publicat în 1875), apoi, din 1876 funcționează și ca director al Arhivelor Statului (până în 1900), iar în anul 1877 este ales membru al Societății Academice Române (după ce în 1869 îi fusese respinsă candidatura). Își editează principalele opere filologice
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Negru Vodă ș.a. Stilistica exaltată a lui N. Bălcescu e de regăsit în aceste pagini, în discuție fiind nu atât înrâurirea, modelul, cât mai cu seamă afinitatea temperamentală. Cu o viziune care trimite întotdeauna la romantism, H. consideră că istoria, filologia, etnopsihologia, folcloristica sunt discipline congenere. Influențat de Giambattista Vico, crede, ca și N. Iorga și G. Călinescu mai târziu, că toate aparțin unui singur domeniu, istoria generală, identificată ca studiu multidisciplinar al vieții unui popor. Pentru că, în opinia lui, grifa
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
crede, ca și N. Iorga și G. Călinescu mai târziu, că toate aparțin unui singur domeniu, istoria generală, identificată ca studiu multidisciplinar al vieții unui popor. Pentru că, în opinia lui, grifa spiritualității etnice are pregnanță în primul rând în limbă, filologia este înțeleasă în sensul cel mai larg, de humanitas. Pornind de la studiul istoriei limbii române, de la editarea de documente, de texte vechi slave și românești, ca instrumente în cercetarea istorică, H. va proceda la individualizarea filologiei și a lingvisticii ca
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
primul rând în limbă, filologia este înțeleasă în sensul cel mai larg, de humanitas. Pornind de la studiul istoriei limbii române, de la editarea de documente, de texte vechi slave și românești, ca instrumente în cercetarea istorică, H. va proceda la individualizarea filologiei și a lingvisticii ca științe, fiind din nou deschizător de drumuri și creator de școală. Când încearcă să restabilească în articulațiile ei adevărate configurația istorică a limbii, el situează limba română în context indoeuropean și în relații cu limbile popoarelor
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
și lingvistic, fără să fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a etnopsihologiei, intră ca o componentă care ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
să fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a etnopsihologiei, intră ca o componentă care ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
ca el și-o putea îngădui. Din tot ce ar fi putut crea, au rămas multe șantiere, și foarte puține monumente. Dar planurile acestor șantiere sunt suficiente să acorde semnificație istorică unei întregi epoci. MIRCEA ELIADE SCRIERI: Luca Stroici, părintele filologiei latino-române, București, 1864; Filosofia portretului lui Țepeș, București, 1864; Micuța, București, 1864; Trei ovrei: jupânul Shylock al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac și jupânul Moise al lui Alecsandri, București, 1865; Ion Vodă cel Cumplit, București, 1865; ed. 2
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Cluj-Napoca, 1979; Teatru, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 1982; Scrieri filosofice, îngr. și introd. Vasile Vetișanu, București, 1985; Opere, I, îngr. Stancu Ilin, introd. George Munteanu, București, 1986, II-IV, îngr. Stancu Ilin și I. Oprișan, București, 1996-2003; Studii de lingvistică și filologie, I-II, îngr. și introd. Grigore Brâncuș, București, 1988; Scrieri literare, postfață Paul Cornea, București, 1989; Istoria toleranței religioase în România, îngr. și pref. Stancu Ilin, București, 1992; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Stancu Ilin, Chișinău-București, 1993-1997; Ursita, îngr
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
critic literar și estetician. Numindu-se la naștere Janos Maximilian, I. este fiul Anei Lató (n. Leitner), ziaristă, și al lui Iuliu Steinberger, comerciant. Este căsătorit cu Janina Ianoși. După absolvirea Liceului „Ioan Meșotă” din Brașov (1944-1947), face studii de filologie maghiară-franceză la Cluj (1947-1949) și de filosofie la Leningrad (1949-1954), unde își dă doctoratul (1955). Intră ca ziarist la „Elöre”, apoi lucrează în activul central al Partidului Comunist Român (1956-1965). Își începe cariera didactică la Institutul de Teatru și Cinematografie
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Română a Universității din București, unde urmează cursurile timp de treisprezece luni, până în 1956, când este arestată și condamnată pentru opiniile sale politice. Căsătorită cu Andrei Lillin, se stabilește la Timișoara (1959). Își încheie în 1972 studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București (cursurile fără frecvență). Își susține doctoratul în filologie cu o teza despre Lucian Blaga (1980). După 1989 desfășoară o intensă activitate pe tărâm politic. Un posibil portret al studentei Gloria Bârnă, cu eroismul și naivitatea tânărului
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
până în 1956, când este arestată și condamnată pentru opiniile sale politice. Căsătorită cu Andrei Lillin, se stabilește la Timișoara (1959). Își încheie în 1972 studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București (cursurile fără frecvență). Își susține doctoratul în filologie cu o teza despre Lucian Blaga (1980). După 1989 desfășoară o intensă activitate pe tărâm politic. Un posibil portret al studentei Gloria Bârnă, cu eroismul și naivitatea tânărului cărturar, se află în Justă de Paul Goma (1985). Debutează publicistic în
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
Instituția are un număr de patruzeci de cercetători, printre care membri activi și membri corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei (Haralambie Corbu, Mihai Cimpoi, acesta ales și membru de onoare al Academiei Române, Nicolae Bilețchi), doctori habilitați și doctori în filologie (Mihail Dolgan, Grigore Botezatu, Sava Pânzaru, Leonid Curuci, Andrei Hâncu, Nicolae Băieșu, Ion Ciocanu, Anatol Gavrilov, Victor Cirimpei, Sergiu Pavlicencu, Alexandru Burlacu, Ana Bantoș, Ion Plămădeală ș.a.). Institutul editează, împreună cu Institutul de Lingvistică, „Revista de lingvistică și știință literară” (din
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
Suceava - 29.XII.2000, București), istoric literar și traducătoare. Este fiica Ilenei (n. Sibeki) și a lui Gheorghe Preluca, învățători. Urmează cursurile Liceului Teoretic de Fete din Piatra Neamț între 1940 și 1947. Se înscrie la Universitatea din București, Facultatea de Filologie, secția limbi romanice (franceză), absolvind în 1951. Redactor din octombrie 1952 la revista „Știință și tehnică”, urmează cursurile Școlii de Ziaristică și devine din 1954 asistent la Catedra de teorie și practică a presei a Universității din București. În perioada
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]