12,214 matches
-
propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală a Mănăstirii Văratec, de ordinea, disciplina și orânduiala din această lavră a ortodoxismului, filosoful Vasile Morar stabilește câteva conexiuni
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală a Mănăstirii Văratec, de ordinea, disciplina și orânduiala din această lavră a ortodoxismului, filosoful Vasile Morar stabilește câteva conexiuni și disocieri ce se cuvin a fi cunoscute și reținute. [București, 25 septembrie 2013] Stimate domnule profesor Scurtu, Ne cunoaștem demult timp, iar faptul că ați fost profesorul lui Fil la Caragiale în anii cotiturii-rupturii
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
ultima noastră discuție purtată telefonic mi-ați spus că vă bucurați pentru ca destinul a fost darnic cu dumneavoastră: „am cunoscut Văratecul de mic”. După aceea ați continuat pomenindu-i pe cei care s-au perindat pe acolo, iluștri scriitori, istorici, filosofi, istorici ai literaturii, psihologi, oameni politici. Inevitabil, apăreau acorduri sau dezacorduri față de opiniile sau descrierile locului. Dumneavoastră aveți avantajul că ați trăit spiritul acelui spațiu binecuvântat în chiar vremea copilăriei și adolescenței. Pentru aceasta vă port o caldă invidie. N-
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Petrescu și altora, în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui, esențial, la elaborarea unei biografii complete al celui mai bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator la Casa Școalelor, i-a publicat, promovat și recompensat. Impresionează, în aceste epistole, știrile despre
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator la Casa Școalelor, i-a publicat, promovat și recompensat. Impresionează, în aceste epistole, știrile despre filosoful și sociologul Nicolae Petrescu și dramaticul său sfârșit. * [București], 30 ianuarie [1]950 Dragă Niculae, Întâi nu lipsesc a mă interesa de sănătatea ta, mai presus totuși de orice îndoială. Dar așa inspiri îngrijorare de acum, pentru că ai pierdut bunul
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
aproape două luni) s-a prăpădit bietul nostru prieten Nicolae Petrescu, în urma unei hemoragii cerebrale cum l-a surprins la masa de lucru, când lucra la traducerea Noului Organon al lui Bacon. La înmormântarea lui au fost de față dintre filosofi Dan Bădărău, Mircea Florian, Tudor Vianu și Posescu. Sărmanul s-a luptat o săptămână cu moartea. Ultimele lui cuvinte, îndată după ce l-a găsit soția, căzut jos sub masa de lucru, ar fi fost: „Am făcut exces de tutun”. Fuma
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
I.L. Caragiale, nr. 34, Iași - Șerban Cioculescu, Str. Dr. Turnescu, nr. 5]. Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află la Arhivele Naționale, București. Fond Nicolae Bagdasar. Dosar nr. 170, f. 4r-v-5r, 6r-v, 7r-v, 8r-v și 9r-v. 1. Nicolae Petrescu (1886-1954), filosof, sociolog și memorialist. Membru al Academiei Române. 2. Nicolae Petrescu - Anglia. Societatea, statul, civilizația. București, Fundația pentru Literatură și Artă „Carol II”, 1938, 504 pagini.
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
de exprimare sunt vîrtejuri ivite din dereglări intime. La mijloc e un tropism cu bătaie teleologică: nu poți concepe universul decît în perspectiva a ceva nobil, și atunci orice fleac ce este lipsit de sens trezește reacții aspre. Pe un filosof îl recunoști după cît de tiranică îi este nevoia de sens. Chiar și anarhicii sau colericii, în măsura în care sînt atrași de disciplina conceptelor, suferă de sindromul ordinii imperioase. „A fi“ e totuna cu „a avea sens“. E ca o ahtiere după
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
conjunctural, frați cu oricine: cu foști dușmani, cu hoți de drumul mare, cu vipuri de mîna a doua, cu papagali țanțoși, pendulînd între imbecilitate și ridicol", susține Andrei Pleșu în cel mai recent editorial al său din Adevărul. Mai mult, filosoful chiar apreciază că prioritățile PMP nu diferă de cele ale partidului totalitar din perioadă de dinainte de 1989. Evident, domnul de care vorbeam la început, cel care le cerea colegilor săi să prefere curajul, spiritului de obediență și interesele țării, interesului
Palmă dură pentru PMP, de la Andrei Pleșu: Este la fel ca PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29605_a_30930]
-
pag. Ce surprinde la Hronicul și cîntecul vîrstelor, scriere acoperind primii 25 de ani din viața lui Blaga, e prăpastia dintre vîrsta la care a fost scrisă și tonul nefiresc de edulcorat. În noiembrie 1945, cînd își începe scrierea amintirilor, filosoful e trecut de pragul a 50 de ani, etate îndeajuns de bătătorită pentru a făgădui o autobiografie de înaltă clasă. Mai mult, în primăvara lui 1946, cînd termină Hronicul la Sibiu, autorul e mulțumit de forma finală a manuscrisului, semn
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
potrivită temperamentului său placid decît ființele încărcate cu otrăvuri sufletești. Viața spontană îl încurcă, surprizele îl stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
dinafară o carte erudită fără să se poată pronunța asupra valorii ei. În acest caz, știi perfect toată informația volumului, dar nu știi să spui dacă volumul e bun sau rău din punct de vedere estetic. Așa și cu Blaga. Filosoful suferă de anosmia vieții, adică de carența acelui miros cu ajutorul căruia să poată zugrăvi în chip verosimil trecutul. Hronicul place prin limbă și respinge prin optica naivă a povestitorului.
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Nicolae Scurtu Filosoful, traducătorul și memorialistul Constantin Noica (1909-1987) a fost, în același timp, și un pasionat epistolograf de la care s-a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
Cristina Alexandrescu Jurnalistul Victor Ciutacu a explicat, pe pagina sa de Facebook, pentru "filosofii de bodega", care a fost punctul-cheie ce i-a adus succesul lui Mircea Diaconu la europarlamentare 2014. "Filosofii de bodega ai politicii dâmbovițene nu reușesc să se prindă care a fost punctul-cheie al succesului lui Mircea Diaconu. Dincolo de notorietate (pe
Ciutacu dezvăluie punctul-cheie al succesului lui Diaconu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28996_a_30321]
-
Cristina Alexandrescu Jurnalistul Victor Ciutacu a explicat, pe pagina sa de Facebook, pentru "filosofii de bodega", care a fost punctul-cheie ce i-a adus succesul lui Mircea Diaconu la europarlamentare 2014. "Filosofii de bodega ai politicii dâmbovițene nu reușesc să se prindă care a fost punctul-cheie al succesului lui Mircea Diaconu. Dincolo de notorietate (pe care mulți actori mari o au, dar nu le folosește politic la nimic) și de sprijin mediatic (doar
Ciutacu dezvăluie punctul-cheie al succesului lui Diaconu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28996_a_30321]
-
spectrul celei din care s-a născut. Cele mai reușite pagini sunt date de rememorarea unor episoade concrete, de la evocarea prieteniei cu animalele și pînă la zugrăvirea celor trei figuri masculine care s-au strecurat în sufletul autoarei: motociclistul sas, filosoful îmbătrînit înainte de vreme și veteranul de război. În aceeași categorie intră descrierea aievea a unor secvențe biografice, cu amănunțirea unor însușiri care dau carne amintirilor. În schimb, cînd iese din condiția evocării și trece la filosofarea în marginea ei, cînd
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
Alexan Am început să citesc cartea lui Ștefan Afloroaei, Privind altfel lumea celor absurde, ca un recenzent, dar am sfârșit lectura punându-mi cu neliniște întrebări despre mine însumi: așadar, am înainte cartea unui filosof, așa cum filosofia poate fi contemplare a conceptului și conversie a ei în mod de viață. Tema ei se construiește cu răbdare, surpând pas cu pas siguranțele de sine ale cititorului. Metoda ei este simplă și clară: ea formează un concept
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
anii ’20 - ’30 ai veacului trecut, chiar dacă acțiunea cărților ajunge până în timpuri recente. Maigret nu e un simplu comisar aflat în căutarea adevărului. Nu știu dacă Noica l-a citit, dar el ar fi reprezentat o excelentă ilustrare a ceea ce filosoful de la Păltiniș definea drept „operator ontologic.”
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
absurdă, figurile odioase devin caraghioase, iar eroii au aerul unor inadaptați romantici. Limba lui Pavlovici, de o distincție cultă, e în contrast cu mizeria catacombelor, farmecul cărții venind tocmai din discrepanța dintre noblețea erudită a expresiilor și sordidețea întîmplărilor surprinse. Cînd un filosof, pus să descrie urdorile unei subterane, face uz de idiomul elegant al seminarelor, lasă exact impresia pe care o lasă Pavlovici descriindu-și calvarul. De aceea, violența cărții nu are virulență, cum nici bestiile nu sunt inumane. Aceste trei trăsături
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
XIV-lea al ediției Fundoianu/ Fondane. Cartea, în sine, este formidabilă. Lui Cioran i se pare - după cum îi comunică într-o scrisoare din 7 mai 1946 doamnei Geneviève Fondane - că „nu s-a scris niciodată ceva mai profund despre Baudelaire”. Filosoful nu poate fi suspectat nici de complezență, nici de „patriotism”: chiar și azi, în ciuda evoluției inerente a exegezei operei poetului, interpretarea lui Benjamin Fondane stă în picioare și, mai ales, își păstrează nealterate profunzimile de care vorbea Cioran. Pentru că nu
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
Dar, ca să nu mai prelungesc martiriul pudic al gardienilor din PNL, vă solicit, domnule președinte Antonescu să vă gândiți dacă, pe scaunul pe care, anterior, au stat , printre alții, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, iar mai recent, filosoful Andrei Pleșu și scriitorul Marin Sorescu, nu ar trebui să vină un om, un liberal, pentru care utilizarea acuzativului, a nominativului si acordurile pronumelor personale posesive nu reprezintă marea dilemă profesională a carierei. Cu amiciție și multă bunăvoință, Radu Popa
Deputat PSD, pentru Antonescu: Dl. Ştirbu şi-a plombat drumul... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33535_a_34860]
-
Elena Badea, elena badea Filosoful Andrei Pleșu a comentat, vineri, în legătură cu o eventuală numire a președintelui Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Gigel Știrbu, ca succesor al lui Daniel Barbu la Ministerul Culturii, apreciind că "un Gigel în plus nu mai contează, din moment ce în toate
Pleșu, reacție acidă privind eventuala numire a lui Știrbu la Cultură by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33559_a_34884]
-
susțin pe dl Antonescu, dl Antonescu care în vara lui 2012 dădea lovituri de stat. Eu nu pot să-l susțin pe dl Crin Antonescu pentru că a avut neșansa că românii să-l vadă 6 săptămâni președinte și, daca dormea filosof rămânea, am văzut ce declarații făcea, cum se afișa la toate mitingurile USL-iste. Nu pot să-l susțin pe Crin Antonescu care alături de Nastase au fost singurii oamnei care și-au propus să desființeze PD”, a declarat Vasile Blaga
PDL nu-l va susține pe Crin Antonescu în turul doi la prezidențiale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33688_a_35013]
-
Batiștea își trage numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din În curte la Dionis) numită inițial, nu mai puțin pitoresc, a Fărâmițoaiei. Bucureștiul acestor mahalalele care curg dintr-una într- alta ca apa
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]