12,882 matches
-
esența, nebunia și orgoliile? Așa se face că ceea ce ar fi putut foarte bine să devină un dezastru avea să se transforme, în cazul lui Alexandru Dragomir, într-una dintre cele mai fascinante aventuri ale filozofiei din istoria culturii române: filozofia ca gîndire solitară pură, ca solilocviu infinit, ca bucurie de a gîndi pentru tine tot ce te înconjoară. Pentru aceasta, Dragomir a trebuit să îndeplinească o singură condiție: să facă din clandestinitatea culturală o profesiune de credință. Condiția aceasta a
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
un context cultural oficializat ca „marxist“. Noica m-a anunțat într-o bună zi că vom merge „la Sănduc Dragomir“: „Gabi dragă, este un elev al lui Heidegger, tocmai a ieșit la pensie și vrea să se reapuce serios de filozofie, a tot citit în anii ăștia, dar mai mult pe apucate, o face pentru plăcerea lui, n-are nici un gînd anume. O vreme, după ce am ieșit de la închisoare, n-a vrut să mă vadă, fie pentru că se temea, fie pentru că
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
picioarele patului, un uriaș fotoliu desfundat, acoperit cu o cuvertură. Sub geam, o masă de lucru, extrem de mică, cu un fotoliu în dreptul ei. Pe peretele din dreapta ușii, biblioteca, cu nu mai mult de o sută-două de cărți, mai toate de filozofie: Hegel (ediția Glockner), Platon în „Belles Lettres“, un Aristotel bilingv și monografia lui Jäger, o ediție masivă în latinește a Summei lui Toma d’Aquino, Chamberlain, Die Grundlagen des XIXen Jahrhunderts, o ediție franceză în patru volume a Jurnalului lui
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
limită „în sine“. M-a atacat atunci din alt punct, spunîndu-mi că nu disting între „conștiința de sine a limitei“ și „conștiința de sine a limitării“ și că, în general, practic „o tehnică a amalgamului“ — „Lucrul cel mai periculos în filozofie! Amesteci de pildă tragicul grec cu cel modern, transferînd în mod nepermis categorii ale filozofiei moderne în universul elin.“ Concluzia era că una peste alta e bine dar, dacă e vorba de „gîndire“, aș mai avea cîte ceva de învățat
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
conștiința de sine a limitei“ și „conștiința de sine a limitării“ și că, în general, practic „o tehnică a amalgamului“ — „Lucrul cel mai periculos în filozofie! Amesteci de pildă tragicul grec cu cel modern, transferînd în mod nepermis categorii ale filozofiei moderne în universul elin.“ Concluzia era că una peste alta e bine dar, dacă e vorba de „gîndire“, aș mai avea cîte ceva de învățat. Ne-am despărțit — Noica a mai rămas — și am plecat cu convingerea că „bătrînii“ puseseră
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
pentru care „linia partidului” era sfântă. Împrejurările în care desenatorul și scenaristul italian Hugo Pratt descinde pe malurile Senei sunt cunoscute. Enigmatică rămâne decizia conducerii revistei Pif de a adăposti în paginile sale un erou ale cărei valori, comportament și filozofie de viață erau departe de ideologia editorilor parizieni. Corto Maltese își face debutul impetuos și, cum spuneam mai sus, ambiguu, pentru că însăși planșa-reclamă, de la pagina 11 a revistei, îl așează în plan secund. Figura centrală a episodului publicat în numărul
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
interdit au Moyen Âge. La quête manquée de L’ Avalon occidentale, tot la L’Harmattan, apoi Du paradis perdu á l’antiutopie aux XVIe-XVIIIe siècles și Les antiutopies classiques, la Garnier. Un proiect amplu, dedicat imaginarului utopic european, inspirat de filozofia lui Jean-Jacques Wunenburger, dar provenind dintr-o forma mentis personală. Cititorii români se pot familiariza cu acest univers din romanele sale fantastice sau din volumul De la arhetip la anarhetip, unde se lansează un nou concept, anarhetipul și unde sunt investigate
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
doilea dintre comentatorii pe care tocmai i-am citat). Fiindcă nu despre Octavian Chețan scrie numaidecât Gabriel Liiceanu și, cu atât mai mult, nu lui Octavian Chețan îi sunt destinate epistolele de aici. Faptul că fostul coleg de la Institutul de Filozofie (și, mai târziu, fostul acționar al proaspăt înființatei Edituri Humanitas) e luat drept partener de „dialog” e, în chip cât se poate de evident, o convenție literară. (Cu îndelungată tradiție la noi și aiurea). Sigur că în cele trei sute de
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
de Petru Creția la Universitatea din București au putut remarca ,,partea de delir metafizic" a acestor cursuri, discursul lui Creția asupra formelor limbii eline devenind o ,,incursiune fascinantă în marile ipostaze ale ființei" (Gabriel Liiceanu), o introducere în ontologie. În filozofie, Petru Creția s-a concentrat, în afară de exegeza gîndirii grecești (stoicii, Plotin, Lucian din Samosata) mai ales asupra eticii (Obiectul eticii, 1975, republicat în volumul Epos și logos, 1981; 50 de gîn-duri despre bine și rău în sfera moralității, parțial Contingența
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Tudorel Urian Cea mai memorabilă definiție a noțiunii de �politolog" am auzit-o în timpul uneia dintre lungile și incitantele discuții cu mereu surprinzătorul Alexandru Paleologu: �politologul este un ignorant absolut ( habar nu are de istorie, filozofie, literatură, logică etc.), dar care își dă cu părerea în toate". Un prost, asta este", a căzut abrupt, ca o ghilotină, concluzia domnului Paleologu, după care, inevitabil, a urmat o întrebare care se dorea retorică: Poți să-mi dai un
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
pe urmă a răsfoit cartea uitîndu-se la poze - fotografii după portrete de familie - memoriile unui general care trăise pe vremea războiului de independență. - Ce dracu' e asta? - a mormăit nemulțumită. Ar fi trebuit să se aștepte - Pați nu citea decît filozofie sau istorie - adora anecdotele istorice, le memora cu grije și le plasa cu mult spirit de à propos, ceea ce îi crease o reputație de om spiritual și plin de vervă. - De unde o ai? a mai întrebat ea, mai mult din
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
că trebuie eliminați din toate treptele învățământului ,profesorii care se bucură de popularitate", adică tocmai profesorii cu vocație, competenți și cu înaltă ținută morală. Citim mai departe că trebuie scoase din programele liceelor ,predarea limbilor latină și greacă veche, a filozofiei generale, a logicii și geneticii"; istoria trebuia revizuită radical, accentul urmând să fie pus pe lupta maselor exploatate împotriva regilor asupritori. La prima vedere, includerea între materiile care urmau să fie eliminate din școală a limbii latine și a elinei
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
geneticii"; istoria trebuia revizuită radical, accentul urmând să fie pus pe lupta maselor exploatate împotriva regilor asupritori. La prima vedere, includerea între materiile care urmau să fie eliminate din școală a limbii latine și a elinei pare paradoxală. Dacă dispariția filozofiei din programele școlare, de pildă, poate fi înțeleasă - evident în logica sistemului moscovit -, deoarece materialismul dialectic și istoric era considerat de sovietici știința supremă conținînd adevărurile ultime și cheia infailibilă pentru dezlegarea tuturor problemelor umane și cosmice, cele două limbi
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
profund și blând (printr-un fel de al doilea botez, spiritual), sfătuindu-l să nu mai scrie versuri proletcultiste (,oribile"), după cum recunoaște Bezdomnîi însuși) este Maestrul. Datorită acestei inițieri, Bezdomnîi redescoperă valorile și principiile adevărate ale existenței: moartea, ucenicia, prietenia, filozofia. Nu este de mirare, de aceea, că, în finalul romanului, după ce a devenit ucenicul Maestrului, Ivan Bezdomnîi este melancolicul, solitarul și profundul profesor de filozofie Ponîrev. Făptura sa a fost atât de zguduită din temelii, încât și la fostul său
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
Maestrul. Datorită acestei inițieri, Bezdomnîi redescoperă valorile și principiile adevărate ale existenței: moartea, ucenicia, prietenia, filozofia. Nu este de mirare, de aceea, că, în finalul romanului, după ce a devenit ucenicul Maestrului, Ivan Bezdomnîi este melancolicul, solitarul și profundul profesor de filozofie Ponîrev. Făptura sa a fost atât de zguduită din temelii, încât și la fostul său nume a trebuit să renunțe. Satana l-a făcut să iasă din starea de lobotomizat al regimului comunist, iar Maestrul l-a făcut să descopere
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
și neputincioasă a imaginii. Fără o imagine însoțitoare pe care s-o avem în minte, nici un cuvînt nu ar putea să aibă pentru noi vreun înțeles. De aici și verdictul psihologic pe care îl putem acum rosti în privința acestei discipline: filozofia este arta de a-ți ascunde fantasmele în spatele unui limbaj cît mai abstract cu putință. Despre imagini și despre felul în care filozofia le-a înțeles de-a lungul timpului este vorba și în cartea lui Jean-Jacques Wunenburger. Atîta doar
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
noi vreun înțeles. De aici și verdictul psihologic pe care îl putem acum rosti în privința acestei discipline: filozofia este arta de a-ți ascunde fantasmele în spatele unui limbaj cît mai abstract cu putință. Despre imagini și despre felul în care filozofia le-a înțeles de-a lungul timpului este vorba și în cartea lui Jean-Jacques Wunenburger. Atîta doar că tonul lucrării, decantat de ambiția unui punct de vedere personal, împrumută aerul seren și sobru al unei lucrări de strictă specialitate. Filozoful
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
a lungul timpului este vorba și în cartea lui Jean-Jacques Wunenburger. Atîta doar că tonul lucrării, decantat de ambiția unui punct de vedere personal, împrumută aerul seren și sobru al unei lucrări de strictă specialitate. Filozoful francez este profesor de filozofie generală la Universitatea ,Jean Moulin", Lyon 3, iar cărțile pe care le-a publicat pînă acum ni-l înfățișează ca pe un constant cercetător al problematicii imaginarului uman. Cartea de față - Filozofia imaginilor - este un cuprinzător vademecum, o călăuză a
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
de strictă specialitate. Filozoful francez este profesor de filozofie generală la Universitatea ,Jean Moulin", Lyon 3, iar cărțile pe care le-a publicat pînă acum ni-l înfățișează ca pe un constant cercetător al problematicii imaginarului uman. Cartea de față - Filozofia imaginilor - este un cuprinzător vademecum, o călăuză a cărei trăsătura distinctivă nu este atît originalitatea ideilor cuprinse în rîndurile ei, cît mai curînd circumscrierea cît mai largă și mai documentată a acestei teme. Cum însuși autorul o mărturisește, cartea este
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
interpretării propuse. Wunenburger face muncă didactică, prezentînd opinii și curente de idei, fără a da însă verdicte. El clasifică și sistematizează, adună și ordonează, reușind să scrie o lucrare al cărei conținut nu lasă nimic pe dinafara cadrului acestui domeniu. Filozofia imaginilor este o lucrare caleidoscopică, un fel de abordare panoramică de pe urma căreia cititorul rămîne mai întîi cu o viziune de ansamblu și, abia apoi, cu punctarea, în funcție de preferințe și de afinități, a unor curente dominante privitoare la filozofia imaginilor. De la
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
acestui domeniu. Filozofia imaginilor este o lucrare caleidoscopică, un fel de abordare panoramică de pe urma căreia cititorul rămîne mai întîi cu o viziune de ansamblu și, abia apoi, cu punctarea, în funcție de preferințe și de afinități, a unor curente dominante privitoare la filozofia imaginilor. De la teoria platonică a mimesis-ului, potrivit căreia imaginea este copia unui model, și pînă la teoriile actuale conform cărora imaginea este un construct mental căreia nu-i corespunde nici un model în realitate, Wunenburger trece în revistă cam tot ceea ce
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
din rîndurile cărții: astăzi civilizația imaginii a înlocuit-o pe cea a cuvîntului, imaginea ajungînd să fie nu atît o chestiune menită amatorilor de subtilități speculative, cît mai degrabă o problemă de viață cotidiană. În această privință, viața a devansat filozofia, filozofiei nemairămînîndu-i decît să încerce să țină pasul cu o lume căreia, sincer vorbind, puțin îi pasă de filozofia imaginilor. Privim imagini, trăim printre imagini, sîntem stăpîniți de imagini și, cel mai adesea, sîntem manipulați prin mijlocirea lor. Totul în jurul
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
rîndurile cărții: astăzi civilizația imaginii a înlocuit-o pe cea a cuvîntului, imaginea ajungînd să fie nu atît o chestiune menită amatorilor de subtilități speculative, cît mai degrabă o problemă de viață cotidiană. În această privință, viața a devansat filozofia, filozofiei nemairămînîndu-i decît să încerce să țină pasul cu o lume căreia, sincer vorbind, puțin îi pasă de filozofia imaginilor. Privim imagini, trăim printre imagini, sîntem stăpîniți de imagini și, cel mai adesea, sîntem manipulați prin mijlocirea lor. Totul în jurul nostru
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
o chestiune menită amatorilor de subtilități speculative, cît mai degrabă o problemă de viață cotidiană. În această privință, viața a devansat filozofia, filozofiei nemairămînîndu-i decît să încerce să țină pasul cu o lume căreia, sincer vorbind, puțin îi pasă de filozofia imaginilor. Privim imagini, trăim printre imagini, sîntem stăpîniți de imagini și, cel mai adesea, sîntem manipulați prin mijlocirea lor. Totul în jurul nostru, de la avalanșa agresivă a reclamelor stradale și pînă la monitoarele televizoarelor sau calculatoarelor, totul este o sursă de
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
Totul în jurul nostru, de la avalanșa agresivă a reclamelor stradale și pînă la monitoarele televizoarelor sau calculatoarelor, totul este o sursă de imagini. Efectul secundar al acestui exces imaginar este tocmai opusul a ceea ce s-a întîmplat pînă acum în istoria filozofiei. Dacă acolo cuvîntul, ridicat la rang de concept, deținea supremația, aici în lumea noastră nefilozofică, cuvîntul a devenit cea mai de plîns dimensiune a ființei noastre. L-am aruncat ca o zdreanță în umbra lăsată de strălucirea imaginilor în vogă
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]