7,518 matches
-
cât și dificultățile de a face față constructiv incertitudinii generează rigiditatea sistemului, orientarea sa patologică. În procesul socioterapiei, specialistul încearcă să reorienteze sistemele, sprijinindu-le să-și conștientizeze mecanismele patologice și să cultive mecanismele normale care asigură o funcționare rațională, flexibilă și eficace. Specialistul poate alege una dintre următoarele strategii de terapie: terapia sistemului prin terapia indivizilor sau terapia directă a sistemului. Cele două strategii de intervenție au o lungă tradiție. Ele ridică probleme specifice care merită a fi evocate pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bine atât motivația profundă a propriilor lor comportamente, cât și motivația comportamentelor celorlalți, blocajele lor interioare, cât și cele interpersonale, identifică mecanismele patologice din propria lor comportare, cât și din activitatea grupului. Învață cum să fie ei înșiși sisteme deschise, flexibile, raționale și cum să formeze, împreună cu ceilalți, asemenea sisteme. Diferitele forme de analiză de caz (Benne, 1961b; Pigors și Pigors, 1961) reprezintă tot o modalitate de terapie a sistemului prin terapia membrilor săi. Scoase din sistem, persoanele sunt puse să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
treilea val al terapiilor comportamentale și cognitive acordă o atenție specială contextului și funcțiilor fenomenelor psihologice, nu doar formei acestora. In consecință, acesta tinde să insiste asupra strategiilor de schimbare contextuale și experiențiale, încercând să construiască împreună cu subiectul repertorii largi, flexibile și eficiente ale comportamentelor, mai degrabă decât să se mulțumească a elimina, așa cum încearcă să procedeze primul și al doilea val, unele probleme comportamentale limitate”. In cadrul celui de al treilea val, Hayes citează în special: - terapia de acceptare și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceilalți „R” decurgând din acesta. Dar cei 4R pot fi folosiți indiferent de ordine. Un terapeut poate întări, apoi reformula, recontextualiza și rezuma, poate utiliza mai multe reformulări sau recontextualizări pe rând... Acești „4R” sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu prezintă un pericol obiectiv, este recomandată și efectele sale sunt reevaluate în ședința următoare. Terapiile cognitive au atras atenția asupra unui anumit număr de probleme cum ar fi culpabilitatea și postulatele disfuncționale și a propus modalități de intervenție mai flexibile. Iată un program care poate fi utilizat în practică: 1. Expunere la scena traumatizantă respinsă (imagini, gânduri, senzații fizice). 2. Reprezentarea de comportamente adaptate traumatismului. 3. Acceptarea de imagini de „răzbunare”. 4. Reprezentarea în imaginație a nurturing figures: figuri parentale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu 310 voturi din 619. Până acum ne-am imaginat calitatea de membru a unui grup ca fiind un lucru stabil. Dar aceasta nu este o condiție necesară. Ne putem imagina un joc în care calitatea de membru să fie flexibilă și în care atât raționalitatea de grup, cât și cea individuală să dicteze comportamentul strategic. Să ne întoarcem la exemplul nostru cu trei grupuri - 600 voturi împărțite în 291, 289 și 20. Să ne imaginăm, de exemplu, că grupul A
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
culese de la familiile investigate permit evocarea evoluției stilurilor de educație, de la educația primită de vârstnici și până la cea care este dată nepoților lor. Dihotomizând tipurile de educație În autoritare, stricte sau severe, pe de o parte, și tolerante, permisive sau flexibile, pe de altă parte, ancheta a pus În evidență faptul că, În cadrul fiecărei generații, educația dată copiilor este mai suplă și mai permisivă decât educația primită de la părinți. Concluzia generală este că, de la o generație la alta, În educație tendința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai permisivă decât educația primită de la părinți. Concluzia generală este că, de la o generație la alta, În educație tendința dominantă este de a fi mai indulgentă decât cea anterioară. Întotdeauna, generația intermediară sau pivot este inovatoare, adoptând, moduri de educație flexibile cu privire la copii, chiar dacă generația Însăși a fost educată Într-un stil sever. Sociologii francezi observă o mai mare apropiere Între generații. Discordanțele dintre mărturisirile părinților și cele ale copiilor demonstrează că vorbele (cuvintele) nu au aceeași semnificație pentru unii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
educați) mai sever decât cei mai mici (Attias-Donfut, 2000, 653). În opinia lui Attias-Donfut, oricare ar fi amplitudinea schimbării sociale, aceasta nu afectează decât o parte din familii În cadrul unei generații. Reproducerea unor stiluri educative - fie că sunt severe sau flexibile - rămâne dominantă: 66% din cei vârstnici, 57% din generația intermediară și 60% dintre cei tineri prezintă o continuitate educațională cu cea a predecesorilor lor. În acest punct al anchetei, sociologii francezi au fost nevoiți să-și pună Întrebarea: „De unde vine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel dat de bunicii lor. Rezultatele anchetei demonstrează că filiațiile În care același stil de educație a fost primit de trei generații succesive reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
partenerii din cuplu. Deși evoluează lent, Împărțirea sarcinilor Între partenerii de cuplu Începe să devină un fapt incontestabil, spun sociologii francezi. În plus, modelul de educație primit influențează modelul de cuplu constituit: faptul de a fi primit o educație suplă, flexibilă, Îngăduitoare determină formarea unui cuplu egalitar, cu toate că, subliniază Attias-Donfut, această legătură statistică este destul de slabă și puțin semnificativă. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în mod pe cât de contradictoriu, pe atât de în forță. Pe de o parte, ea devine tot mai extinsă, mai cuprinzătoare, pentru a include fenomene ale dinamicii globale a spațiului și timpului social. Actorii, instituțiile și organizațiile devin tot mai flexibile într-o mișcare în cadrul căreia asemănările sunt tot atât de pregnante ca și diferențele. Pe de altă parte, construcțiile identitare ale actorilor sunt tot mai proeminente, iar comunitățile locale se preocupă să ofere acestora spații constitutive și de manifestare. Astfel, rezultă un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru manifestări ale decentrării, ale particularismului și localismului, în care individualitatea este universul constitutiv primordial, iar identitatea personală forma cea mai adecvată de expresivitate. Relația dintre roluri și identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e greu de susținut. Oricine poate fi orice și poate face orice, pentru ca în același timp să pretindă cu totul altceva, fără a exista vreun blam public în consecință. Cel mai adesea, acțiunile de acest tip se produc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
strânsă dintre calificarea certificată și locul de muncă a dispărut. Câmpurile de ocupații ce corespund unei calificări sau unui domeniu mai cuprinzător de calificare se stabilesc astfel încât competențele cognitive și profesionale să fie cât mai largi, pentru a facilita angajarea flexibilă pe o piață a muncii și a ocupațiilor mereu schimbătoare. În sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu „competențe generice”, de tipul comunicării performante, al capacităților cognitive operante, al abilităților manageriale și sociale consolidate, al responsabilității etice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială este structurală, explicația mecanismelor funcționării sociale se face prin invocarea structurilor, cunoașterea este distribuită asimetric între experți și novici. În al doilea rând, distingem raționalitatea reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în propria țară), fiind astfel de patru ori mai mare față de cea din 2000, când erau „doar” 1,8 milioane de studenți internaționali. Pe de altă parte, țările cu un sistem de învățământ superior care nu se adaptează rapid și flexibil la cererea individuală și socială de educație superioară rămân cu un număr rezidual destul de semnificativ de tineri sau adulți ce caută altundeva furnizori de servicii educaționale și de calificări. De exemplu, noi încă nu dispunem de programe competitive și suficiente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de programe de studii ar fi totuși instabilă, pândită de puternice mișcări centrifuge. De aici, nevoia de a aserta ideea integratoare de universal, adică de universitate ce unește și oferă contraponderea fragmentării. Granițele rigide dintre discipline sunt înlocuite de frontiere flexibile, mobile, care delimitează nu atât insule izolate, cât arhipelaguri de cunoașteri unite prin multiple legături. Studenților li se cultivă mult mai puțin identitatea disciplinară. Ei sunt socializați cu condițiile de identificare cu problematici cognitive și aplicative mereu extensibile și tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dobândit o amploare mare în ciuda potențialului natural existent și experienței de succes a unui antreprenor local, dintr-un sat care aparține comunei Trifești, menționat ca model de majoritatea liderilor locali. Piața forței de muncă locale este extrem de puțin dinamică și flexibilă, oferta de locuri de muncă în sectoarele secundar și terțiar fiind restrânsă. În localitate există o moară de grâu și porumb și 14 unități comerciale, asociații familiale și SRL-uri (unități de alimentație publică, depozit de materiale de construcții, centre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câteva mijloace de locomoție de acest fel aflate în permanență aici, mai amintește de forfota navetiștilor de altădată și arată că satul nu este totuși unul părăsit. Pe de altă parte, microbuzele - care asigură un transport mai ieftin și mai flexibil din punctul de vedere al orarului - trec peste calea ferată atât de încărcate încât dau senzația că în orice moment ar putea să se rupă, impunându-se din când în când cu agresivitate în liniștea aparentă a locului, prin marca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
concomitente și, probabil, complementare”. Cum va arăta omul recent? „El nu va fi nici credincios, nici necredincios, nici pozitivist, nici mistic, nici activ, nici contemplativ, nici dogmatic, nici anarhist. Își va inventa - reproducând psihologic aria policentrică a Internetului - o logică flexibilă, va evolua într-o lume cu geometrie variabilă, va accepta nevoia de religie și va trăi urgența libertății într-un soi de sinteză deopotrivă dramatică (prin instabilitate) și jubilatorie (prin neprevăzutul său).” Ultimul chip al „omului nou” fără însușiri născut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care se obțin încă în sportul de elită prin meritul sportivilor și tehnicienilor „de teren” nu motivează suficient cantonarea în structuri și mentalități neadecvate actualei evoluții a sportului. Structurile ar trebui dinamizate pentru a deveni mai funcționale, măi deschise, mai flexibile. Și pentru că structurile sunt entități abstracte în absență oamenilor, cei de la care ar trebui începută reforma sportului sunt chiar oamenii de sport. Prin reforma mentalității se înțelege racordarea la modernitate, învățarea modalităților de a deveni eficienți, adaptarea la pragmatismul acestui
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
sine qua non a curriculumului propriu, pe care studentul să și-l poată constitui cu ajutorul ofertelor de discipline de specialitate, discipline opționale și facultative pe direcția unor trasee bine definite de aprofundare a studiilor. Planul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite studentului cât mai multe opțiuni, cu deosebire în ultimii ani de pregătire, și să evite pe cât posibil să se substituie prin constrângeri formale acestor opțiuni. 7. Principiul ierarhizării disciplinelor Ierarhizarea obiectivelor planului de învățământ implică și ierarhizarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
repartiția așteptată sau dezirabilă a performanțelor elevilor sau modul de realizare (distribuție) a performanțelor relative. Calitățile unui proiect didactic: - să ofere o perspectivă globală și completă asupra lecției; - să aibă un caracter realist; - să fie simplu și operațional; - să fie flexibil; - să faciliteze realizarea obiectivelor specifice. Deoarece, pregătirea activităților educaționale în predarea științelor sociale reprezintă un demers de maximă importanță pentru reușita activităților didactice, venim în sprijinul studenților de la specializarea științe juridice cu o serie de exemple de proiecte didactice (fie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mari șanse să transmită mai multă dorință prin intermediul feromonilor lui dacă se mișcă decât dacă atunci când stă înfipt ca un stâlp în fața ei? Când Syner comunică deschis și limpede cu Syna, trupul lui exprimă această limpezime. Când afirmațiile lui sunt flexibile, la fel îi este și corpul. Persoanele deschise înlătură barierele. Mișcările lor exprimă climatul afectiv al spiritului. În situațiile în care este deschis, Syner nu creează cu trupul lui bariere. Mișcările îi traduc gândurile, îmbogățindu-le. Când mișcăm brațele deplasăm
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]