58,483 matches
-
îți spun că nu mai are rost să cumperi pentru că oricum la mormântul "Sfântului Ardealului" sunt munți de flori, iar călugărițele nu știu ce să mai facă cu ele. Și chiar așa stau lucrurile. Mormântul lui Arsenie Boca este mereu acoperit cu flori, semn că oamenii nu îl uită nici în restul anului. Legenda spune că plantele nu se ofilesc, iar cine atinge crucea de la mormânt se vindecă de boli. ARSENIE BOCA. La poarta mănăstirii te întâmpină un afiș pe care scrie care
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
din zecile de țigări aprinse. Dintr-un Passat coboară 5 băieți cu ochelarii de soare deja pregătiți să înfrunte umbra pe care o lasă castanii ce străjuiesc vechiul liceu, construit încă de pe vremea lui Cuza. Singurele care mai vin cu flori în mână sunt fetele. În rest, nicio emoție. Cu toții parcă se știu de o viață. Nici măcar "bobocii" nu mai par la fel de dezorientați. În curtea liceului îi vezi cum stau în grupuri și discută. Avem deja grupul clasei noastre pe facebook
Generaţia Facebook: Bobocii din ziua de azi se cunosc cu mult timp înainte de prima zi de şcoală () [Corola-journal/Journalistic/25237_a_26562]
-
iarăși probabil!) Eminescu n-ar fi consimțit. Revenim la Perpessicius, care nota concluziv: „e inutil a ne mai aventura în meandrele acestui roman polițist în care totul e fundat pe gratuita prejudecată că Maiorescu nu trebuie atins nici cu o floare”7. Concluzie provizorie - ca toate concluziile... Eminentul eminescolog Petru Creția, cu merite excepționale în continuarea și desăvîrșirea ediției fondate de Perpessicius, își va propune „a-l despovăra pe Maiorescu că a comis un grav abuz”8 și va susține că
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
fost vandalizate de mai mulți tineri. Oamenii care locuiesc în blocul alăturat spun că i-au văzut pe tinerii care au rupt plantele decorative, au smus bucățile din material sintetic întinse pe nisip și au dat foc la ghivecele cu flori. Polițiștii analizează imaginile de pe camerele de supraveghere, pentru a identifica suspecții. Pagubele sunt estimate la câteva zeci de mii de euro, informează . Directoarea grădiniței, Georgeta Muntean, suține că cei care au provocat distrugerile sunt tinerii care locuiesc în împrejurimi. Locurile
O grădiniţă din Baia Mare, vandalizată de mai mulţi tineri. Poliţia caută vinovaţii () [Corola-journal/Journalistic/25276_a_26601]
-
răi, mine, p.27). Din această „împodobiți cu putreziciune, metaforă personificată mândri ș i găunoși”, a înțelegem frumusețea lichelelor societății, care „își imaginii artistice, care exilează imperiul în tăcerea deschide noi perspective copacului ce-și plămădește asupra rosturilor lumii si floarea”, poetul G. Baciu asupra adâncirii sufletului aduce în atenția cititorilor omenesc. Poetul folosește p o r t r e t u l g ă u n o s a l și o admirabilă antiteză „domnului Activist” care dintre „înserarea din
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
noi, cumpărate numai pentru această ocazie. De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare și băutură. Se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobește cu flori și cireșe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere. Se duc la biserică ofrande specifice Moșilor de cireșe Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moșilor de Vară se împlinesc ritualuri
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
în dimineața Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin și cireșe. Ritualul de comemorare se continuă în cimitire Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Aici, credincioșii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Aici, credincioșii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe. Tradiția spune că la Moșii de vară toți morții se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
cu cireșe. Tradiția spune că la Moșii de vară toți morții se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se retage trist în mormint ținând în brațe crengi cu flori de tei. În Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă cu flori de trandafir și de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). În Argeș, gospodarii care fac
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se retage trist în mormint ținând în brațe crengi cu flori de tei. În Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă cu flori de trandafir și de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). În Argeș, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiți întind masa cu diferite bucate în curtea casei ; în mijlocul mesei se pun grămezi de
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
și de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). În Argeș, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiți întind masa cu diferite bucate în curtea casei ; în mijlocul mesei se pun grămezi de cireșe, de flori și de colăcei. Fiecare gospodar învită la masă rudele, prietenii și vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiți în familia sa.În tot Ardealul se „ridică" pomeni În Ardeal se dau de pomană fructe și colaci și „se ridică
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
pomană fructe și colaci și „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie. În Moldova, se dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin și cu cireșe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca și în alte zone ale țării. În același timp, gospodinele pregătesc pentru Moșii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză. Creștinii care-și venerează morții, respectând anumite tradiții în gospodăriile lor
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
nuc și ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoți, acestea se pun la streașina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă și de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfințite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia. În ziua Moșilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea și să nu se ocupe de treburile casnice.Mai mult, se spune că femeile care nu respectă interdicția, riscă să le
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
credincioșii trebuie să ofere săracilor o porție din primul fel de bucate, preparate pentru această sărbătoare. Potrivit tradiției, credincioșii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni și de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguță cu flori de tei sfințită la biserică în ziua Moșilor de vară. Respectând datinile celor trei sărbători Dați de pomană ceapă și usturoi Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde și
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie/ Se-ntîlnesc și cruce fac.// La o parte-i grîul verde,/ Presărat cu flori de mac,/ Legănat de vînt se pierde/ Cîntecul de pitpalac” etc.), numai ea, amărîta, se duce singură: „Iar de cîntă pitpalacul,/ La răscruci cu doru-mi greu,/ Cînd se scutură-n grîu macul,/ Singură mă duc mereu” (La răscruci). Visări însă
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
în aceleași peisaje aproape narcotice, cu natură de alint (e, fără îndoială, un transfer de tandrețe în această scriitură diafană de peisaje): „E iarăși vară, iarăși cald,/ Și sara-s blînzi zefirii,/ Și-i iarăși lacul de smarald,/ Și-n floare trandafirii.//...// Vom însera pe cărărui,/ Vom sta pe iarbă verde,/ Și, ca și-n vremea de demult,/ În noapte ne vom pierde” etc. (E iarăși vară). Lovinescu, care-i face onoarea cîtorva rînduri în Istorie (ceea ce se cuvine remarcat ca
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
beatitudini: „În noaptea cînd te voi cuprinde/ La piept strîngîndu-te tăcută/ Pe-un colț de cer, necunoscută,/ O nouă stea se va aprinde.// În noaptea cînd te voi cuprinde.// În noaptea cînd voi fi a ta/ Va răsări o nouă floare/ Și vraja ei tulburătoare/ Pămîntul va îmbălsăma.// În noaptea cînd voi fi a ta” (Dor nestins). Ei, așa da! Iar de-acuma să te ții dezlănțuire și revărsare de patimă, ca răzbunare rezolută pe atîtea frustrări: „O, tulburarea ce-o
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
are sentimentul expansiv și propune și ea durerea în contagiune) și le face desene gracile sau acuarele din delicatețe: „Zefirul adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai că n-avea imaginație pentru așa sensibilitate extrem vibratilă. A scris, însă, biata de ea, cu ce avea. 1
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
la copacul ei de unde m-a alungat tocmai la timp, căci începuse să mi se usuce și să-mi crape pielea. Poate vreți să vă spun ce era cu fructele astea despre care tot încerc să-mi amintesc, creșteau din flori transaprente, (creșteau) unele albe, altele negre, rotunde. (iar) Când apropiam mâna de ele începeau să se zbată cuprinse de spaime pe care n-am reușit să le pricep. Cele albe, mai greu de cules, erau lunecoase, adesea le scăpam printre
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
adolescență. Pe când eram încă elevă în ultimii ani la Liceul Central de Fete (atunci „Zoia Kosmodemianskaia”), luam, în paralel, și lecții de balet în studioul Elenei Penescu Liciu. La Teatrul Național din București s-a montat atunci un basm rusesc, Floarea purpurie, iar primul balerin al Operei, Nicolae Bazaca, și-a ales, din studiourile Elenei Penescu Liciu și ale Floriei Capsali (la începutul anilor ’50 mai existau încă studiouri particulare), câteva dansatoare, între care am fost și eu. Rolul principal era
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
că Sorin Oprescu nu a făcut nimic pentru rezolvarea problemei maidanezilor. În întregul său mandat, Primarul General s-a ascuns în spatele legislației și atunci când au apărut probleme de imagine pentru el, a aruncat responsabilitatea în curtea sectoarelor. Achiziționează ghivece de flori de 1800 de lei bucata, cumpără ceasuri de aur și multe altele, dar bugetul alocat activității de strângere și sterilizare a câinilor fără stăpân se apropie de zero.”, se arată într-un comunicat de presă. ”Primarul General, dacă este brusc
PDL aruncă vina pe Sorin Oprescu, privind problema câinilor fără stăpân () [Corola-journal/Journalistic/24428_a_25753]
-
ro. Proiectul este acum prezentat doar pe site-ul Primăriei Turda și al Salinei. "Deocamdată vrem să vedem cum facem bugetul pe anul viitor, ne concentrăm pe asta", a mai spus primarul. Proiectul de 190 de milioane de euro, denumit "Floare de sare", include hoteluri de trei, patru și cinci stele, dar și un patinoar, hipodrom și terenuri de golf, și renovarea a patru foste mine de sare. Proiectul include și reabilitarea hotelului Potaissa din centrul orașului. În zona orașului Turda
Din lipsă de investitori, Primăria Turda a pus pe stand-by proiectul de dezvoltare a zonei Saline () [Corola-journal/Journalistic/24447_a_25772]
-
Alexan Universalitatea unei cărți de evocări și portrete seamănă unei flori rare și delicate, ușor de confundat cu reunirea conjuncturală a unor texte într-un volum. Când într-adevăr există, această universalitate poate veni din două limite ale unei asemenea cărți: fie dintr-o proiecție subiectivă asupra mai multor autori fără
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
în orașul acesta. Era abătu lopata vecinului înfricoșat, curmându-i urletul. aproape de casa lor. Sângele țâșni. Recunoscu gara orașului, parcul și casele Oamenii fugiră care-ncotro. învecinate. Plană ușor deasupra unui loc pe care nu-l mai Între straturile de flori, pământul sorbea lacom viața văzuse. Sute de cruci înșirate de-a lungul unor alei, Pepitei, picătură cu picătură. răsăreau pe deasupra unor straturi de flori îngrijite cu dragoste. Din loc în loc, umbra unor copaci stropea (va urma) coloritul florilor și albeața
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]