2,734 matches
-
scopul analizei și interpretării sau pentru a ilustra orice argument teoretic. Indicațiile oferite în capitolul 3 pentru realizarea interviului pot fi adaptate pentru a ne focaliza pe oricăre problemă ori subiect al cercetării. Dacă aveți o agendă care solicită informații focalizate din unul sau mai multe domenii, mai întâi aruncați o privire asupra întrebărilor sugerate în capitolul 3 și decide care dintre secțiunile acestuia ar putea servi ca punct de plecare pentru proiect. Apoi, acestea pot fi folosite pentru a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pentru interviu pot fi acei oameni cu care interacționăm zilnic. Poate fi un prieten sau cineva cu care v-ați întâlnit din întâmplare sau cineva vă povestește despre o persoană interesantă pe care a întâlnit-o. Important este să vă focalizați pe cineva care vă intrigă, vă inspiră, vă fascinează și vă lasă fără cuvinte. Poate fi vorba despre persoane de diferite vârste, nu neapărat vârstnice. În unele cazuri, un adolescent poate avea o poveste la fel de importantă și plină de semnificații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
În acest fel, interviul poate fi realizat urmând etapele vieții (cronologic). Structurarea tematică vă permite să vă concentrați asupra oricărei teme veți dori să aprofundați. Spre exemplu, dacă sunteți interesat de rolul persoanei în istoria locală, puteți dezvolta această temă focalizându-vă pe ceea ce s-a întâmplat în lumea sau comunitatea sa. Dacă veți dori să asistați pe cineva în relatarea autobiografiei sale spirituale, puteți dezvolta această arie tematică acordând atenție gândurilor, sentimentelor și semnificațiilor vieții sale. Abordarea generală sugerată aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
atât posibilele implicații teoretice, cât și ceea ce înțelege naratorul. Unul dintre puținele aspecte în legătură cu care toată lumea e de acord în ceea ce privește analiza narativă este că interpretarea poveștilor vieții este foarte individualizată și subiectivă. Aceasta fiind situația, am face bine să ne focalizăm interpretarea pe ceea ce știe, simte și crede povestitorul. În același timp, esența relatării și efortul de a o înțelege solicită, într-o anumită măsură, și o perspectivă subiectivă a celui care interpretează povestirea. Semnificația, fie pentru povestitor, fie pentru interpret
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și sursă a cunoașterii, conservînd tot ceea ce s-a scris într-o limbă sau în mai multe limbi în succesiune cronologică, obiectivă, revendicîndu-se în sine de la o anumită tradiție și exemplaritate, în comunicare intertextuală, generează, în abordările noi, aprofundări complexe, focalizate pe traseul determinării mecanismelor procesului de comunicare/ cunoaștere care fundamentează producerea, dar și receptarea de sensuri. Se admite, în general, că textul se caracterizează printr-o coordonată constantă - fixitatea, ca atribut al expresiei finite (ediție definitivă, operă completă), și una
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de slăbiciunile umane. Unii personifică forțe ale naturii și sunt prinși într-un univers panteist care se regenerează periodic odată cu întreaga creație. Creștinismul este religia paradoxului, a Dumnezeului-om, a nașterii din Fecioară, a Învierii celui îngropat. Prin Întrupare, Hristos focalizează și valorizează istoria, îi dă sens. Istoricul Christopher Dawson surprinde semnificația coordonatelor temporale ale kenozei divine: "Doctrina Întrupării, care este centrală creștinismului, este și centrul istoriei. De aceea, este natural și potrivit ca istoria noastră creștină tradițională să fie încadrată
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
prin lucrarea credinței. Asta nu înseamnă că ceilalți kairoi sunt mai puțin credibili, ci doar că ei se definesc prin raportarea lor la Nașterea, viața, propovăduirea și Învierea Mântuitorului. Istoria omenirii capătă sens prin Cuvântul făcut trup, care "recapitulează" trecutul, focalizează prezentul și anticipează viitorul/eshatonul. Între chemarea lui Avraam și Parusia, sunt presărate evenimentele Istoriei Mântuirii (Heilsgeschichte), care pot fi identificate prin coordonate spațio-temporale și, mai ales, prin impactul lor asupra desfășurării ulterioare a procesului istoric. Profețite în Vechiul Testament, manifeste
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
aceleiași propoziții!). Proza lui Teodorovici nu ajunge să descrie cazuri sociale ori morale din unghiul de vedere al „normalității“, așa cum declara o comentatoare în 2004. Drept dovadă, chiar prozele scurte adunate în volumul Atunci i-am ars două palme, care focalizează pe mici fragmente de neant valah, nu reușesc să construiască o veritabilă critică socială. Cu atât mai mult, romanul Circul nostru vă prezintă: nu conține un extras de tranziție, nici măcar în formă parabolică. Faptul că autorul a reluat titlul romanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
I. Construcția tipurilor 98 II. Credincioși și atei în România 100 III. Anexă 102 Capitolul 7. În drum spre Europa? 105 Bibliografie 108 Mulțumiri Mai multe persoane și instituții au contribuit la realizarea acestui volum. Pe de o parte, cercetarea focalizată pe studiul valorilor și mai ales a celor religioase a beneficiat de suportul constant oferit de Institutului de Cercetare a Calității Vieții, unde am găsit sprijin instituțional și un mediu de lucru prietenos și stimulativ. Vreau să mulțumesc pe această
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
precum și a nivelului de practică religioasă. În ceea ce privește afilierea religioasă analiza se centrează pe studierea dinamicii în timp a celor ne-afiliați și pe compararea dimensiunii fenomenului de ne-afiliere religioasă cu alte societăți europene. Legat de practica religioasă capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în spațiul public, operaționalizată prin frecventarea bisericii, și practica în spațiul privat, materializată în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în capitolul introductiv, credința religioasă generează o serie de predispoziții comportamentale care se
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Pentru mai buna înțelegere a cazului românesc, am plasat România în context comparativ internațional. Rezultatele comparației ne ajută să înțelegem mai bine rolul pe care religia îl joaca în viața românilor, plasându-ne în context mai larg. Deoarece interesul este focalizat pe o singură țară, analiza nu se va centra pe explicația situației fiecărei țări în parte sau justificarea diferențelor care apar între țări. Figura 4.5 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra suportului pentru democrație în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sînt povestite evenimentele corelate cu trăirile, gîndurile și reacțiile unuia sau ale mai multor personaje, ale căror portrete se conturează în interiorul narațiunii. În Ulise, Molly Bloom joacă rol de focalizator intern și focalizat din interior, în timp ce la Hemingway ceea ce este focalizat este de obicei observabil din exterior. De-a lungul romanului, focalizarea se poate fixa pe un singur focalizator, ca în Ce știa Maisie, de Henry James. Făcînd referire la acesta din urmă, Bal (1985: 104-5) notează următoarele: „Efectul aparte al
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
focalizarea se poate fixa pe un singur focalizator, ca în Ce știa Maisie, de Henry James. Făcînd referire la acesta din urmă, Bal (1985: 104-5) notează următoarele: „Efectul aparte al acestui roman constă în contrastul dintre versiunea puerilă a evenimentelor [focalizate de Maisie] și interpretarea lor de către cititorul adult”. Dar procedeul focalizării poate oscila între două sau mai multe poziții, cum este cazul romanului lui Faulkner, Zgomotul și Furia. Accentul pe focalizare provine din aceea că ea subliniază dubla direcționalitate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau să încerce să nu dezvăluie) perspectiva și ideologia sub care se vede acel obiect. În plus, această focalizare revelatorie continuă să funcționeze indiferent dacă obiectul focalizat există cu adevărat. În această privință este necesar să facem distincția între obiectele focalizate pe care noi, cititorii, le acceptăm ca fiind existente în universul narațiunii și cele pe care le considerăm vise, fantezii sau alte născociri ale imaginației personajului focalizator. Am putea eticheta această distincție drept focalizat real vs. focalizat imaginat (o distincție
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
eticheta această distincție drept focalizat real vs. focalizat imaginat (o distincție ușor diferită și mai dificilă decît cea făcută de Bal între focalizații „perceptibili” și „imperceptibili”). Unele narațiuni sporesc nesiguranța noastră, punîndu-ne în situația să ne întrebăm dacă ceea ce este focalizat este real și deci este o posibilă „experiență publică”, sau este imaginat și deci este un indicator probabil al psihozei (un exemplu strălucit este nuvela lui Henry James, O coardă prea întinsă). 3.4.2. Fațete ale focalizării? Mieke Bal
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
face focalizarea. Putem vorbi, într-o situație tipică, despre un personaj principal care se abate de la normă ca relevînd o psihologie stranie în focalizări, acest lucru fiind subliniat și contracarat de ideologia ortodoxă și „rezonabilă” a unui narator extern ce focalizează în altă parte; efectul asupra unui cititor este, de cele mai multe ori, acela că ideologia personajului apare ca fiind „corectată” de ideologia naratorului. 3. 5. Focalizarea perceptuală ca element primar Dacă se poate accepta, în lumina exemplelor anterioare, că narațiunea atrage
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
distinge între narația omniscientă și limitată, iar în cadrul narației omnisciente putem distinge între narația subiectivă și cea obiectivă/ impersonală. Deși sînt valoroși, acești termeni stîrnesc și ei controverse cînd sînt aplicați. Dar cel mai important lucru este faptul că ei focalizează atenția spre narator, în timp ce schemele enumerate mai jos focalizează atenția asupra narației (de unde descind tentativele de clasificare a naratorilor). Aceste din urmă scheme au mai degrabă o orientare textual lingvistică decît psihologică și, prin urmare, sînt mai compatibile cu un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
omnisciente putem distinge între narația subiectivă și cea obiectivă/ impersonală. Deși sînt valoroși, acești termeni stîrnesc și ei controverse cînd sînt aplicați. Dar cel mai important lucru este faptul că ei focalizează atenția spre narator, în timp ce schemele enumerate mai jos focalizează atenția asupra narației (de unde descind tentativele de clasificare a naratorilor). Aceste din urmă scheme au mai degrabă o orientare textual lingvistică decît psihologică și, prin urmare, sînt mai compatibile cu un studiu lingvistic al narațiunii. Ca pas premergător, putem parcurge
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Kate și domnișoara Julia stăteau acolo, sporovăind și rîzînd și agitîndu-se și ieșind una după alta în capul scării, ca să arunce o privire peste balustradă și s-o cheme pe Lily, să le spună cine mai venise. Acest început este focalizat din perspectiva lui Lily, fiind impregnat cu numeroase caracteristici ale discursului ei, asupra cărora vom reveni mai tîrziu în capitol. Dar aici ar trebui menționat în primul rînd faptul că sînt numite și prezentate trei personaje, primul dintre ele fiind
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sunt afectate nici de furtuni, nici de efectele sezoniere. Cele trei timpuri ale lui Braudel corespund de fapt celor trei moduri de înțelegere a realității sociale care, uneori, în ciuda sociologilor care le practică, nu sunt reciproc exclusive. Pentru a ne focaliza și mai mult analiza, putem să aplicăm cele trei moduri de înțelegere a societății și a socialului ale lui Braudel la studiul comparativ al partidelor politice. Tabelul 3 sintetizează viziunea noastră. Schema următoare se inspiră direct din concepția braudeliană a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sau, cel puțin, principalele sale aspecte politice) mai asemănătoare fie clivajelor caracteristice Europei Occidentale, fie clivajelor cu caracteristici țărilor periferice. Este dificil să estimăm care dintre cele doua tendințe va prevala și nu vom aborda această problema aici. Ne vom focaliza mai curând asupra chestiunii probabilității teoretice a primelor trei ipoteze menționate mai sus. Considerăm că prima ipoteză este extrem de interesantă: înlocuirea clivajului actual dominant, bazat pe diferențele dintre interpretarea perioadei comuniste prin clivajul privind atitudinea față de Europa Occidentală. Singur, orice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lui Domokos). C. Cei trei poli ai elitei Opoziția dintre cele două câmpuri, cel al lui Domokos și cel al lui Szöcs, s-a manifestat, între altele, la cel de al II-lea congres (1991) al UDMR. Problema principală care focaliza atenția elitei a fost statutul juridic al maghiarilor din România. Trebuia să se includă în programul UDMR ideea că maghiarii sunt "o națiune-partener" a românilor, așa cum susțineau "radicalii"? După unul din actorii politici ai acestei epoci, astăzi politolog, "opoziția dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
până la capăt în itinerarul spre moarte, cu o loialitate impecabilă. Barbellion se detașează de existență transformându-și suferința și dezamăgirea în literatură. Conștiința morții, acutizată pe alocuri în accente insuportabil disperate, are funcția precisă de a stabili o perspectivă ce focalizează esențialul, oferindu-i celui ce se știe murind șansa de a contempla și înțelege realitatea cu luciditate, semnalând incandescența ultimă a unui spirit înfrânt. Tot spre final se strecoară imperceptibil o melancolie ironică, haosului bolii nemairezistându-i nici măcar umorul macabru
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în zona articulării cuplului Laura-Gabriel, în încercarea de a conferi măsura justă a profunzimii unei relații aproximativ ideale. Cei doi sunt compatibili și complementari, se presimt și se confundă într-un extaz prelungit al corpului, însă durata compactă a romanului focalizează mai mult metamorfozele protagonistului și nu permite concentrarea coerentă a unei expuneri substanțiale a conexiunii dintre cele două individualități. Om al cuvintelor și explorator al semnificațiilor, Gabriel pornește în aventura regăsirii unei patrii iluzorii și imateriale - limba copilăriei, maghiara șoptită
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nu declanșează acordul. 4. Acordul în structurile copulative pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării Foarte pe larg spus, în structurile scindate și în cele pseudoscindate o propoziție este scindată în două părți legate prin intermediul verbului copulativ. Prin scindare sau pseudoscindare se focalizează un element. În engleză, o propoziție fără scindare precum cea din (38)a poate fi reformulată într-o structură cu scindare (engl. cleft), precum cea din (38)b, și o structură cu pseudoscindare (engl. pseudo-cleft), precum cea din (38)c
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]