75,990 matches
-
mari a grupului, imposibilității comunicării între membri sau din alte cauze), niciunul dintre indivizi nu va avea stimulente să plătească costurile asociate cu participarea la acțiunea colectivă necesară producerii bunului public, din moment ce (1) el nu va putea fi exclus de la folosirea acestuia, iar (2) folosirea acestuia de către alți indivizi nu îi reduce capacitatea sa de a folosi bunul. Acest tip de bunuri este discutat pe larg de Olson (1965), fiind ilustrativ pentru explicarea comportamentului blatist , de tipul celui descris anterior. În
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
comunicării între membri sau din alte cauze), niciunul dintre indivizi nu va avea stimulente să plătească costurile asociate cu participarea la acțiunea colectivă necesară producerii bunului public, din moment ce (1) el nu va putea fi exclus de la folosirea acestuia, iar (2) folosirea acestuia de către alți indivizi nu îi reduce capacitatea sa de a folosi bunul. Acest tip de bunuri este discutat pe larg de Olson (1965), fiind ilustrativ pentru explicarea comportamentului blatist , de tipul celui descris anterior. În cele din urmă, bunurile
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali, datorită următorului motiv: beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumării bunului sunt individuale, în timp ce costurile suprautilizării bunului sunt achitate în mod colectiv, de către toți indivizii ce ridică pretenții asupra folosirii bunului comun. Astfel, indivizii sunt stimulați să consume într-o manieră maximală bunul respectiv, chiar dacă acest lucru duce la suprautilizarea lui. Pentru o înțelegere mai ușoară a problemei bunurilor comune, în secțiunea următoare vom face apel la exemplul pășunii lui
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
asupra bunului comun de către o structură externă, capabilă să controleze consumarea bunului prin exercitarea forței asupra celorlalți coproprietari. De regulă, această structură externă este reprezentată de stat, din moment ce se poate spune, în tradiție weberiană, că acesta pretinde monopolul legitim asupra folosirii forței într-un anumit teritoriu. Ostrom, urmân du-l pe Ophuls (1973), denumește această soluție drept soluția leviatanului, în analogie cu contractualismul hobbesian ce solicită concentrarea autorității politice în mâinile unui singur suveran (statul) pentru a evita consecințele dezastruoase produse
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fost înlăturate prin mari eforturi după terminarea războiului.Școlile primare din satele Horezu și Schela au fost distruse prin incendiere, respectiv bombardare , altele au fost ocupate de trupele sale fie pe diferite termene, fie pe toata durata războiului, făcând imposibilă folosirea lor pentru învățământ. Au fost distruse și bibliotecile, marterialele didactice,tablourile dar și mobilierul. Singura școală care a scăpat a fost cea din comuna Topești . Activitatea școlară a fost reluată în 1917, treptat, unele școli au început în ianuarie, altele
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
va fi apoi executat, în ziua de 15 martie 1536, din ordinul sultanului Soliman. Se pare că execuția s-a datorat unei probleme de orgoliu personal, pe care sultanul n-a putut s-o treacă neobservată. Ibrahim și-a permis folosirea titlului de sultan, în expediția de la Bagdad, alături de cel de serasker (mare vizir). Primirea de către Soliman Magnificul a principelui Ioan Sigismund la Palatul Topkapî Un alt tratat încheiat în perioada domniei lui Soliman Magnificul este cel cu Polonia, având pe
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
a avut loc în intervalul de timp 1961 - 1974. În această perioadă activitatea desfășurtă s-a bazat pe îndeplinirea următoarelor obiective principale: - obținerea indivizilor aparținând generațiilor R2 și reproducția ,,în sine” în scopul sporirii numerice a acestora;aplicarea selecției riguroase; - folosirea consangvinizării moderate în scopul fixării unor însușiri valoroase; - selecția reproducătorilor masculi după performanțe proprii și testul pentru calitatea descendenței; - formarea de linii și familii, precum și consolidarea acestora. Etapa a treia s-a desfășurat în intervalul 19751986 și a avut ca
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a acestora, fără a fi necesară impunerea forțată, poate fi înțeles prin prisma relațiilor juridice existente între acaparatorii locali și populația băștinașă din satele devălmașe. În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Pentru ca aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii colective . În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care face posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești se bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Acest lucru era oarecum normal dacă luăm în considerare faptul că pădurea era percepută ca o resursă foarte mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile forestiere în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
teren. Pe lângă lăsarea terenului în moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor din locul în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de proprietate asupra terenului. Stăpânirea locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de proprietate asupra terenului. Stăpânirea locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate în interacțiunile de la nivel operațional pot fi corectate de obște la nivelul alegerii colective
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai favorizate, principala tehnică de exploatare era tehnica celor două tarlale, toate familiile deținând câte un lot pe fiecare dintre acestea. Evoluția capacității tehnice de exploatare a terenurilor agricole și posibilitatea folosirii lor an de an au condus la lotizarea terenurilor și la distribuția lor către membrii obștii. Intrarea acestor terenuri în proprietatea indivizilor a permis transmiterea lor pe căile consfințite de regulile de la nivelul constituțional prin vânzări, donații etc. 3.6
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru a cumpăra drepturi de exploatare, iar regulile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a deveni proprietari de terenuri în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec la exploatarea în scop comercial a sistemului de resurse. Inegalizarea averilor și posibilitatea folosirii unor tehnici avansate de exploatare fac ca vechiul principiu al exploatării bunurilor după puteri și nevoi să devină o problemă în ceea ce privește menținerea egalității drepturilor de exploatare. Apariția unor noi competitori în cadrul interacțiunilor de exploatare a sistemului de resurse generează competiția
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-a încercat plafonarea drepturilor de folosire a unor tehnologii evoluate. O regulă de cuprindere apărută în contextul intenției de plafonare a drepturilor consta în limitarea drepturilor de a instala fierăstraie individuale (Stahl, 1998, vol. II, p. 188). Aceste fierăstraie reprezentau unelte particulare de exploatare aflate pe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată că locuitorii satului Spinești „trag mare supărare de către locuitorii din Păulești, că le-ar fi închizând drumurile și i-ar fi oprind de la pădure, ca să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
optimi pentru consum uman. Pentru aceste lucruri după depășire atermenului de valabilitate se poate fie cere restituirea banilor fie înlocuirea produsului cu altul aflat în cadrul perioadei de valabilitate. Înlocuirea produselor cu deficienŃe calitative se va face imediat dupa constatarea imposibilităŃii folosirii iar schimbarea cu alte produse calitative nu este imputabila consumatorului. Dacă se face o remediare sau o înlocuire a unor produse necalitative, cumpărătorul are dreptul de a solicita și plata unor despăgubiri în condiŃiile stabilite în contract sau în condiŃiile
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
ca fiind perioadă de timp stabilită fie de acte tehnice normative, de producător sau de părŃi în cadrul căreia produsele trebuie să își menŃină caracteristicile prescrise dacă au fost respectate condiŃiile puse de producător cu privire la tansport, manipulare, depozitare și exploatare în folosire. Remedirea acestor deficienŃe se face într-un termen maxim stabilit. Se poate înlocui produsul dacă remediarea nu asigură aceleași caracteristici și calităŃi în funcŃionare. Prin articolul 17 din ordonanŃă se specifică că în sarcina vânzătorului cad cad toate operaŃiunile necesare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
căreia este stipulat termenul de rezoluŃiune trebuie să înștiinŃeze cealaltă parte în termen de 24 de ore de la expirarea lui. IV.3 Executarea obligaŃiei Executarea obligaŃiei în cauză (executarea vânzării) constituie o posibilitate de satisfacere a intereselor părŃilor contractante prin folosirea unor mijloace care asigură executarea împotriva părŃii care nu își respectă obligaŃiile. Există două mijloace de executare a obligaŃiei: executarea silită — prevăzută în Codul Civil executarea coactivă — prevăzută în Codul Comercial Executarea silită a obligaŃiilor asumate în contractul de vânzare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]